Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1
Ședința publică din data de 5.01.2009
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
: -
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de, fiul lui și, născut la data de 15.09.1960, în prezent aflat in penitenciarul Ploiești și, fiul lui si, născut la data de 25 martie 1983, domiciliat in M,-, jud. D, împotriva deciziei penale nr. 195/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul, fiul lui și, născut la data de 11.09.1992 în Târgoviște, județul D, domiciliat în M, str. -, bloc 2, etaj 1, apart. 7, județul D, -, împotriva sentinței penale nr.552/11.06.2008, pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr-.
Prin aceeași decizie s-a admis apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25.03.1983 în M, județul D, domiciliat în M,-, județul D, -, împotriva sentinței penale nr.552/11.06.2008, pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr- și în consecință:
S-a desființat în parte sentința penală în latură penală în sensul că s-a înlăturat sporul de 6 luni aplicat inculpatului, urmând ca acesta să execute 6 ani închisoare.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați, în stare de deținere și asistat din oficiu de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 2285/5.12.2008 eliberată de Baroul Prahova și, personal și asistat de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 2284/5.12.2008 eliberată de Baroul Prahova, lipsă fiind intimata parte vătămată CFR SA - Regionala B, Sectia L4-.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpa, aflat în stare de deținere.
Avocat, din oficiu pentru recurenții inculpați și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursurilor.
Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocat pentru recurenții inculpați critică hotărârile pronunțate pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
Cu privire la inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, iar pe fond redozarea pedepsei, întrucât pedeapsa aplicată acestuia este mult prea mare față de împrejurarea că și-a recunoscut fapta, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, precum și faptul că el a fost persoana care a mers la poliție să declare cele întâmplate.
In ceea ce privește împrejurarea că acesta nu a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 552/11.06.2008 pronunțată de Judecătoria Moreni lasă la aprecierea instanței cu privire la decizia ce urmează a se pronunța.
Cu privire la inculpatul, susține că acesta a declarat recurs împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Dâmbovița si de Judecătoria Moreni, întrucât din punctul său de vedere în mod greșit s-a dispus condamnarea sa. El nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, asupra sa nu a fost găsită vreo șină de cale ferată, nu a fost prins asupra faptei și există contradicții între declarațiile martorului si gestionarului.
Solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri recurate, iar pe fond achitarea inculpatului in temeiul art. 11 pct.2 lit. a rap la art. 10 lit. c
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpatul ca fiind inadmisibil, dat fiind faptul că acesta nu a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 552/11.06.2008 pronunțată de Judecătoria Moreni, iar în ceea ce privește recursul inculpatului, pune concluzii de respingerea acestuia ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate de Tribunalul Dâmbovița si de Judecătoria Moreni ca legale si temeinice, întrucât atât situația de fapt, cât și încadrarea juridică a faptei au fost corect stabilite de instanța de fond.
De asemenea, în mod corect s-a stabilit vinovăția inculpaților pe baza probelor administrate în cauză și de asemenea în mod corect a fost individualizată pedeapsa aplicată inculpaților.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt susține că este nevinovat, iar cu privire la faptul că nu a declarat apel, susține că nu a știut că trebuie să declare apel împotriva sentinței penale pronunțată de Judecătoria Moreni.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.552/11.06.2008, pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr-, în baza art.334 Cod proc. penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracțiunea de furt calificat în forma autoratului, prevăzută de art.6 alin.1 din Legea nr. 289/2005 raportat la art.208 alin.1 - 209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal și a art. 41 alin.2 Cod penal în infracțiunea de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art.6 alin.1 din Legea nr.289/2005, raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal și a art. 41 alin.2 Cod penal.
În baza art.26 Cod penal, raportat la art. 6 alin.1 din Legea nr. 289/2005, raportat la art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și 109 Cod penal și a art.41 alin.2 și a art. 42 Cod penal, cu aplicarea art. 76 alin.1 lit. c și a art. 74 alin.1 lit. c Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 11.09.1992 în Târgoviște, județul D, -domiciliat în M, str. -, bloc 2, etaj 1, apart. 7, județul D, fără ocupație, studii 4 clase, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat de componente ale căii ferate, în formă agravantă.
În baza art.81 și art. 110Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 5 ani.
În baza art.359 Cod proc. penală, s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind cazurile de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.118 alin.1 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 60 de lei de la inculpatul.
În baza art. 191 alin.3 Cod proc. penală, a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la achitarea sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.6 alin.1 din Legea nr.289/2005, raportat la art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a și b Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 15.09.1960 în M, județul D, domiciliat în M, str. -, bloc 2, etaj 2, apart. 32, județul D, -, cetățean român, fără ocupație, necăsătorit, studii 7 clase, cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 3 ani, pe care a sporit-o cu 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat de componente ale căii ferate, în forma agravantă.
În baza art. 85 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1537/2006 a Judecătoriei Moreni, definitivă prin neapelare la data de 23.01.2007, urmând ca, în baza art. 34 alin.1 lit. b Cod penal, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin prezenta sentință.
În baza art.83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1151/2006 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 04.10.2006, prin neapelare și executarea în întregime a acestei pedepse, urmând ca, în final inculpatul să execute o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art.191 alin.1 Cod proc. penală, a fost obligat inculpatul la achitarea sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 6 alin.1 din Legea nr.289/2005, raportat la art. 208 alin.1 -209 alin.1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin.1 lit. c Cod penal, art. 41 alin.2 Cod penal și a art. 37 lit. a Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 25.03.1983 în M, județul D, domiciliat în M,-, județul D, -, cetățean român, muncitor necalificat, necăsătorit, studii 8 clase, cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 3 ani, pe care a sporit-o cu 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat de componente ale căii ferate, în formă agravantă.
În baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării următoarelor pedepse: 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.354/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 14.04.2004, prin neapelare; 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.564/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 02.06.2004, prin neapelare; 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.431/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data 04.05.2004; 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.563/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 02.06.2004, prin neapelare.
În baza art. 449 alin.1 lit. a Cod proc. penală, s-a dispus contopirea celor 4 pedepse aplicate prin sentințele penale anterior menționate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, conform prevederilor art. 83 Cod penal, pentru ca, în final, să execute o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a, teza a II- și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art. 191 alin.1 Cod proc. penală, a fost obligat inculpatul, la achitarea sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a luat act că partea vătămată - A - Regionala B - Secția L 4, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a pronunța această soluție, pe baza materialului probator administrat, și anume: procesul-verbal de constatare, declarație parte vătămată, adresă prejudiciu, procese-verbale de conducere în teren, cu planșe foto, proces-verbal de confruntare, proces-verbal de ridicare și predare bunuri, declarații martori, fișe cazier judiciar, raport de expertiză medico-legală psihiatrică, anchetă socială, referatul de evaluare, întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și declarațiile inculpaților instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 6.10.2008, inculpații și au apelat la inculpatul, rugându-l pe acesta din urmă să-i ajute să transporte fier vechi la un centru de colectare din Municipiul Acesta a fost de acord, astfel încât cei trei s-au deplasat la stația de cale ferată M, de unde au sustras în trei rânduri, în aceeași zi, câte 3 bucăți de șină de cale ferată, a câte 3 liniari, pe care le-au valorificat la Centrul de colectare fier vechi al SC SRL. În total, inculpații și au sustras de la Stația CF M, 45 liniari de cale ferată, fiind ajutați de inculpatul să o transporte la centrul de colectare fier vechi, contra cost.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului minor, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art.72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă fixate de art.209 alin.2 lit.a Cod penal, dar și cele ale art.99 și 109 Cod penal, privind limitele răspunderii penale pentru minori, gradul mediu de pericol social în concret, dedus din împrejurările comiterii faptei, faptul că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, că a avut o comportare sinceră în cursul procesului penal, dar și de faptul că a săvârșit fapta în formă continuată, arătând perseverență infracțională, astfel că s-a apreciat că aplicându-i acestuia o pedeapsă prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 - 76 alin.1 lit.c Cod penal, pe care a sporit-o cu 2 ani, scopul educativ și preventiv se poate realiza.
De asemenea, instanța de fond a apreciat că sunt întrunite condițiile prev. de art.81 și art.110 Cod penal, astfel că a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare, calculat conform art.110 Cod penal.
În baza disp. art.118 alin.1 lit.e Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 60 de lei de la inculpatul.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța a reținut că fapta reținută întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă agravată, fapta fiind săvârșită de mai multe persoane împreună, alături de un minor, în formă continuată, în stare de recidivă, atât postexecutorie, cât și postcondamnatorie, raportat și la cazierul judiciar al acestuia iar la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art.72 Cod penal și anume, gradul de pericol social al infracțiunii dar și persoana inculpatului.
Raportat la sentința penală nr.1537/2006 a Judecătoriei Moreni, definitivă prin neapelare la data de 23.01.2007, instanța a constatat că fapta din prezenta cauză a fost săvârșită de inculpatul, înainte ca pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin hotărârea menționată să fi rămas definitivă, ceea ce a atras anularea suspendării condiționate a acestei pedepse de 1 an, astfel că, în baza art.34 alin.1 lit.b Cod penal, a contopit aceste pedepse, întrucât au fost săvârșite în concurs real, și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.
Întrucât inculpatul a fost condamnat și prin sentința penală nr.1151/2006, pronunțată de Judecătoria Moreni, definitivă la 4.10.2006, prin neapelare, instanța a constatat că fapta ce formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită în cursul termenului de încercare al pedepsei aplicate prin aceasta, astfel că în baza art.83 Cod penal, a dispus revocarea suspendării condiționate a acestei pedepse, pedeapsă care s-a stabilit să fie executată alături de pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecății.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, instanța a reținut că fapta de furt săvârșită de către acesta a rezultat, fără dubiu, din coroborarea probelor administrate, motiv pentru care a dispus condamnarea acestuia, iar la încadrarea juridică a faptei de furt calificat, instanța de fond a reținut circumstanța agravantă prev. de art.75 alin.1 lit.c Cod penal (fapta săvârșită de un inculpat major cu un inculpat minor), forma continuată și starea de recidivă, prev. de art.37 lit.a Cod penal (recidiva postcondamnatorie).
Raportat la cazierul judiciar al inculpatului, în baza art.83 Cod penal, prima instanță a dispus revocarea suspendării condiționate a executării următoarelor pedepse: 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.354/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 14.04.2004, prin neapelare; 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.564/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 2.06.2004, prin neapelare; 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.431/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la 4.05.2004, 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.563/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 2.06.2004 prin neapelare.
În baza art.449 alin.1 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus contopirea celor 4 pedepse, aplicate prin sentințele penale menționate și s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, pedeapsă ce se va executa, conform art.83 Cod penal, alături de pedeapsa pentru fapta dedusă judecății, care a fost sporită de instanța de fond cu 6 luni.
În baza art.71 Cod penal, instanța de fond a dispus interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a -II-a și b Cod penal, ca pedepse accesorie, la aplicarea acestor pedepse, instanța de fond a avut în vedere și jurisprudența O și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiției din 5.11.2007, care a stabilit că disp. art.71 Cod penal, referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza I - c) din Codul penal, nu se vor face în mod automat prin efectul legii și se va supune aprecierii instanței în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, instanța a luat că partea - R-Regionala SA B - Secția L 4, nu s-a constituit parte civilă în cauză (prejudiciul fiind recuperat prin restituire).
Împotriva acestei soluții, au declarat apel inculpații și, care critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ședința publică din 31.10.2008, prezent, inculpatul a declarat că nu a formulat apel împotriva sentinței penale nr.552/11.06.2008.
În motivele de apel dezvoltate oral, inculpatul a solicitat achitarea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, cu motivarea că în cauză nu sunt probe care să-l incrimineze, materialul feros a fost descoperit la un centru de colectare a fierului vechi, iar administratorul acestuia, a declarat, în fața organelor de poliție, că printre persoanele care au adus fierul vechi, se afla și inculpatul, despre care știa că este recidivist.
Inculpatul a precizat că nu a înțeles să exercite calea de atac a apelului și nu știe cine i-a formulat cererea de apel.
Tribunalul Dâmbovița prin decizia penală nr. 195/31.10.2008 a respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr.552/11.06.2008, pronunțată de Judecătoria Moreni. Totodată tribunalul a admis apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe, a desființat în parte hotărârea în latură penală în sensul că a înlăturat sporul de 6 luni aplicat inculpatului,stabilind ca acesta să execute 6 ani închisoare și a menținut restul dispozițiilor sentinței penale.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel apreciat că situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute corect de instanța de fond, în urma probelor administrate, și anume: procesul-verbal de constatare, declarația părții vătămate, adresă prejudiciu, procese-verbale de conducere în teren și planșe foto, proces-verbal de confruntare, proces-verbal de ridicare și predare bunuri, declarațiile martorului, fișă de cazier judiciar, declarațiile inculpatului, din care rezultă, fără dubiu, că în luna octombrie 2006, împreună cu inculpatul minor, au sustras șină de cale ferată (prejudiciul cauzat prin fapta acestora fiind evaluat la 1256, 40 lei), motiv pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului. Susținerea inculpatului că nu a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, a fost considerată nefondată, fiind în contradicție cu probele administrate, declarațiile coinculpaților și și declarația martorului.
De asemenea, la încadrarea juridică a faptei, în mod corect, au fost reținute disp. art.37 lit.a și art.83 Cod penal, întrucât din fișa de cazier judiciar a rezultat că acesta a suferit mai multe condamnări, care au fost suspendate condiționat: 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.354/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 14.04.2004, prin neapelare; 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.564/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 2.06.2004, prin neapelare; 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.431/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la 4.05.2004, 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.563/2004 a Judecătoriei Moreni, definitivă la data de 2.06.2004 prin neapelare.
Instanța de fond, totodată, a făcut, în mod corect, aplicarea disp. art. 449 alin.1 lit. a Cod proc. penală, și a dispus contopirea celor 4 pedepse aplicate prin sentințele penale anterior menționate, întrucât faptele au fost săvârșite în concurs real și a stabilit că acesta urmează să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, alăturată pedepsei pentru fapta dedusă judecății, care a fost sporită cu 6 luni.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate, instanța de control judiciar a apreciat ca fiind legal stabilită, dar a apreciat că sporul aplicat apare ca nejustificat.
Aceasta deoarece, inculpatul a comis faptele în stare de recidivă, iar la individualizarea pedepsei nu s-a avut în vedere decât această împrejurare, nu și gradul de pericol social concret al faptei deduse judecății, atitudinea procesuală a inculpatului și circumstanțele sale personale. Pedeapsa urmând să se stabilească în raport de infracțiunea concretă dedusă judecății și de persoana inculpatului.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul, instanța de control judiciar nu a putut lua act de retragerea apelului declarat de acesta, întrucât potrivit disp. art.369 alin.2 teza a II-a Cod procedură penală, inculpatul minor nu poate să-și retragă apelul declarat personal sau prin reprezentantul său legal.
S-a apreciat că, si pentru minorul inculpat, situația și vinovăția au fost reținute, în raport cu probele administrate, din acestea rezultând că în octombrie 2008 ajutat pe cei doi inculpați majori să transporte materialul feros - șina de cale ferată din proprietatea - SA Regionala B - Secția 4, la centrul de colectare.
S-a apreciat de către tribunal că schimbarea încadrării juridice a faptei, din forma autoratului, prev. de art.6 alin.1 din Legea nr.289/2005 rap. la art.208 alin.1 -art.209 alin.1 lit.a Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.99 Cod penal, în infracțiunea de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin.1 -art.209 alin.1 lit.a Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.99 Cod penal, este legală, iar cu privire la pedeapsa aplicată minorului s-a considerat că este judicios individualizată, raportat la gradul concret de pericol social al faptei săvârșite, la modalitatea săvârșirii acesteia și la urmarea produsă.
De asemenea, instanța de apel a apreciat, în mod corect, că aplicându-i-se inculpatului minor o pedeapsă cu suspendarea condiționată, scopul educativ și preventiv va fi atins.
S-a apreciat de asemenea că o nelegalitate a sentinței penale constă în aceea că inculpatului minor nu i s-a aplicat dispoziția interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a-II-a și b Cod penal, ca pedepse accesorii, care urmau să fie suspendate condiționat, conform art.71 alin.5 Cod penal, însă față de împrejurarea că se afla în apelul inculpatului, nu se putea agrava situația acestuia în propria cale de atac.
Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs inculpații si Ambii recurenți inculpați au susținut că sunt nevinovați, că nu au săvârșit infracțiunea de furt calificat din luna octombrie 2006 pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați, că nu există probe certe care să ateste că ei sunt persoanele ce au sustras materialul feros de șină de cale ferată și că în realitate fapta a fost descoperită în urma unui control efectuat de poliție la centrul de colectare fier vechi.
De asemenea ambii inculpați au susținut că în cazul lor se impune admiterea recursurilor, casarea celor două hotărâri anterioare și achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.c pr.penală.
În motivele scrise de recurs inculpatul a invocat ca temei legal dispozitiile art.385/9 pct.9 și 18 pr.penală
Examinând hotărârile recurate, în raport de probele administrate în cauză, de susținerile celor doi recurenți ce se circumscriu cazurilor de casare prev. de art.385/9 alin.1 pct.18 pr.penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat iar cel al inculpatului este inadmisibil.
1.În ce privește recursul inculpatului care se referă exclusiv la motive ce vizează fondul cauzei și anume, neparticiparea sa la săvârșirea infracțiunii și nevinovăția sa în ce privește fapta de furt calificat pentru care a fost condamnat de prima instanță prin sentința penală nr.552/11 iunie 2008, Curtea constată că aceste motive nu pot fi analizate în condițiile în care inculpatul nu a declarat apel împotriva sentinței respective.
Astfel, din actele și lucrările dosarului de fond rezultă că acesta a fost judecat de prima instanță în stare de libertate, iar la data de 11 iunie 2008, când au avut loc dezbaterile în cauza de față și apoi pronunțarea sentinței, inculpatul a fost prezent personal, dar a beneficiat și de asistența unui avocat din oficiu.
Cu toate acestea, inculpatul nu a declarat apel împotriva sentinței în termenul legal de 10 zile de la pronunțare, iar hotărârea instanței de fond a și fost pusă în executare prin emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.656/24 iunie 2008 și încarcerarea inculpatului, ce a compărut în fața instanței de apel în calitate de intimat, aflat în stare de deținere.
Totodată, Curtea constată că recurentul nu a invocat vreo cauză temeinică de împiedicare a sa în a declara apel în termen legal, susținând doar că nu a avut cunoștință de prevederile legale sub acest aspect.
Ori, o astfel de afirmație nu poate fi primită ca temei de repunerea sa în termenul de apel în condițiile în care situația invocată nu poate fi considerată ca "o cauză temeinică de împiedicare" așa cum impun dispozițiile art.364 alin.1 pr.penală. De asemenea, trebuie arătat că inculpatul nu se afla la prima apariție în fața instanțelor de judecată, în antecedența sa penală existând mai multe condamnări, unele cu executare efectivă, altele cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în cursul procesului de la instanța de fond a primit asistență judiciară calificată din partea unui apărător din oficiu.
Ca atare, în conformitate cu dispozițiile art.385/1 alin.4, teza I pr.penală, ce statuează că "nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art.362 nu au folosit calea apelului, ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede această cale de atac" și cu dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.a pr.penală, recursul acestui inculpat se privește ca inadmisibil și va fi respins ca atare.
2.Referitor la recursul inculpatului, care invocă în cererea sa dispoziția art.385/9 pct.9 și 18 pr.penală, Curtea consideră că nu există temei pentru admiterea acestuia.
Nu este reală susținerea recurentului că hotărârile instanțelor anterioare nu sunt motivate, constatându-se dimpotrivă că instanțele au procedat la o analiză judicioasă a probelor administrate și au reținut că participarea acestui inculpat la săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.6 alin.1 din Legea 289/2005 rap. la art.208 - 209 alin.1 lit.a cod penal și comisă în formă continuată în cursul lunii octombrie 2006, rezultă din coroborarea în principal a declarațiilor martorului cu cele ale coinculpaților și și din procesul verbal de confruntare a inculpatului cu martorul.
Astfel, din declarațiile inculpatului, date atât în cursul urmăririi penale (filele 8 - 11) cât și la instanța de judecată (filele 27-28 dosar fond), rezultă că acesta a fost rugat de ceilalți doi inculpați și să-i ajute la transportul de șine de cale ferată și în acest sens, a mers cu căruța lângă autogara din M unde ceilalți inculpați au încărcat 15 bucăți de șină de cale ferată, deja tăiate și aranjate pentru a fi transportate, efectuând 3 transporturi la centrul de colectare a fierului vechi.
Și inculpatul, deși își invocă nevinovăția, arată în declarațiile sale (fila 29 dosar fond și 24-26 dosar urmărire penală) că a ajutat pe inculpații și să transporte șina de cale ferată la centrul de colectare a fierului vechi și că știa că șina de cale ferată provine din furt.
Martorul, atât în cursul urmăririi penale (filele 27 - 32) cât și la prima instanță, a declarat că toți cei trei inculpați s-au prezentat la centrul de colectare în 2 - 3 rânduri, aducând câte 3-4 bucăți de șine de cale ferată, că materialul feros era transportat în căruța lui și că toți cei trei inculpați au procedat la descărcarea acesteia în curtea centrului de colectare, primind o sumă de bani pe care au împărțit-o între ei.
Același lucru l-a susținut acest martor și atunci când a fost confruntat cu inculpatul (filele 34 - 35 dosar urmărire penală), martorul precizând că a primit de la cei trei inculpați bucățile de șine de cale ferată și nu alt material feros, așa cum a susținut inculpatul.
În plus, toate aceste probe se coroborează cu procesul verbal de constatare întocmit la 10 octombrie 2006 (fila 4 dosar urmărire penală) și cu procesul verbal de constatare în teren întocmit la 21 februarie 2007, însoțit de planșe fotografice, din aceste acte rezultând atât cantitatea de material feros descoperită la centrul de colectare cât și locul de unde inculpații au sustras 45 de șine de cale ferată în dauna Secției 4, din cadrul Regionalei Ferate
În concluzie, Curtea apreciază că soluția dispusă de prima instanță și confirmată de instanța de apel, în sensul existenței faptei și vinovăției inculpatului are acoperire în materialul probator administrat și analizat pe larg mai sus și că soluția de condamnare a acestuia este corectă.
Totodată, Curtea constată că pentru fapta dedusă judecății în prezenta cauză, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă situată la limita minimă prevăzută de textul legal incriminator, chiar dacă acesta are statutul de recidivist postcondamnatoriu și că situația sa este agravată de împrejurarea că a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, în cursul termenelor de încercare a trei pedepse anterioare pentru care instanțele dispuseseră suspendarea condiționată a executării acestora.
Ca atare, în mod corect în conformitate cu dispozițiile art.83 cod penal s-a dispus de către prima instanță ca pedeapsa rezultată din contopirea pedepselor anterioare revocate să se execute alături de cea aplicată pentru fapta dedusă judecății în prezenta cauză.
De asemenea, în mod justificat instanța de apel a apreciat că pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executare efectivă, stabilită în aceste condiții, este suficientă pentru sancționarea inculpatului și că nu se mai impune să se aplice sporul de 6 luni adăugat de prima instanță.
În concluzie, pentru considerentele prezentate pe larg mai sus, în conformitate cu disp. art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală Curtea,va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 15 septembrie 1960, in prezent aflat in penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 195/31.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la 25 martie 1983, domiciliat in M,-, jud. D, împotriva sentinței penale nr. 552/11.06.2008 pronunțată de Judecătoria Moreni si a deciziei penale nr. 195/31.10.2008 a Tribunalul Dâmbovița.
Obligă recurenții la plata sumei de câte 230 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 5.01. 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red. DG/
4ex/26.01.2009
fond
Dosar nr--Jud.
Dosar apel -- Tb.
Jud. apel -
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan Cristina
