Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 107/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 107/2008
Ședința publică de la 23 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție
Judecător - - -
Grefier - - Creța
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 109/A/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
Cauza s-a dezbătut în data de 20 octombrie 2008 când cei prezenți au pus concluzii orale consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 422/2006 pronunțată de Judecătoria Petroșani, au fost condamnați inculpații
-, la
- 2 ani închisoare pentru tentativă la infracțiune de furt calificat, prev. și pedepsită de art. 20 rap. la art. 208 al. 1. art. 209 al.1 lit. a, Cod Penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod Penal și art. 37 lit. a Cod Penal.
În baza art. 61.Cod Penal, a revocat liberarea condiționată a inculpatului cu privire la restul de 565 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4,6 ani aplicată prin sentința penală nr. 985 din 18 noiembrie 2003 Judecătoriei Petroșani și în baza art. 39 al. 2 Cod Penal a contopit restul mai sus menționat cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, 2 ani închisoare.
-, la 2 ani închisoare pentru complicitate la furt calificat, prev. și ped. de art. 20 și 26.Cod Penal rap. la art. 208 al.1, 209 al. 1 lit.a, i, cu Cod Penal aplicarea art. 75 lit. c Cod Penal, art. 37 lit.a
Cod PenalÎn baza art. 39 al. 1.Cod Penal, a contopit pedeapsa aplicată cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 357 din 24 noiembrie 2004 Tribunalului Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 5412 din 24 septembrie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție, și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.
A dedus din pedeapsa aplicată durata executată de inculpat în baza sentinței penale nr. 357 din 24 noiembrie 2004 Tribunalului Hunedoara, începând cu data de 28 noiembrie 2005 până la data de 11 aprilie 2006.
A anulat mandatul de executare emis de Tribunalul Hunedoara și a dispus emiterea unui nou mandat.
A menținut starea de arest a inculpatului.
A interzis inculpaților și drepturile civile prevăzute de art. 64 lit. a, b în Cod Penal condițiile și pe durata prevăzută de art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 104.Cod Penal, a aplicat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare a inculpatului minor pentru tentativă la furt calificat prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 208 al. 1 lit. ai C.
p.A constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191.C.P.P. a obligat inculpații la câte 350 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 150 lei onorariu pentru apărătorii din oficiu a stabilit să fie plătită anicipat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a stabili astfel instanța de fond a reținut următoarele:
În data de18 octombrie 2005, în jurul orei 10.00, inculpații și au pătruns prin forțarea sistemului de închidere a ușii ce asigura accesul în locuința părții vătămate cu intenția de a sustrage bunuri, iar în acest timp inculpatul asigura paza.
Inculpații și au început să răvășească bunurile din locuință însă la un moment dat inculpatul, având temerea că ar putea fi surprinși, a strigat "șase", atenționând pe coinculpații din interior, iar aceștia au fugit fără a sustrage vreun bun.
S-a reținut faptul că martorele I și, martori care în declarațiile inițiale au arătat în mod detaliat faptul că i-au văzut pe inculpații și ieșind în fugă din curtea părții vătămate, și că cei trei s-au îndepărtat în fugă de la locul faptei, au fost contactate de inculpați, respectiv de membrii ai familiilor acestora, chestionate asupra conținutului declarațiilor date și intimidate, împrejurări care le-au determinat să solicite să nu fie citate în instanță iar în instanță acestea au revenit asupra declarațiilor date expunând o altă stare de fapt.
Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor.
Împotriva acestei sentințe a înaintat apel în termen inculpatul, solicitând achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c
C.P.P.În susținerea orală a apelului inculpatul a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului.
Prin decizia penală nr. 456/A/2006 a Tribunalului Hunedoara, s-a respins ca nefondat apelul inculpatului.
Împotriva acestei decizii, inculpatul a declarat recurs în termen.
Recursul înaintat nu a fost motivat în scris.
În susținerea orală a căii de atac, prin apărător și personal, s-a solicitat casarea hotărârii atacate și în rejudecare a se dispune achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.
C.P.P.S-a motivat că instanțele de fond și apel nu au ținut seama de existența unor declarații contradictorii date de martorele și I, pe parcursul cercetării penale și a judecății(fila 63 dosar apel).
Prin decizia penală nr. 62/2007 a Curții de APEL ALBA IULIA, s-a admis recursul declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 456/A/2006 a Tribunalului Hunedoara, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel.
S-a motivat că decizia atacată nu conține motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată mărginindu-se doar a arăta că negarea săvârșirii faptelor de către inculpați nu se coroborează cu alte probe. S-a mai arătat că instanța de apel nu a analizat probele administrate și apărările formulate de inculpatul.
Reanalizând apelul înaintat de către inculpatul, după casarea cu trimiterea spre rejudecare, prin prisma deciziei de îndrumare și control judiciar, a celor invocate aduse de inculpatul și ale dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Tribunalul Hunedoara prin decizia penală nr. 109/ din 3 aprilie 2008 respins ca nefondat apelul inculpatului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, de către instanța de apel că starea de fapt a fost corect stabilită de către prima instanță, ca de altfel și vinovăția inculpatului apelant și a celor doi inculpați intimați, pe baza probelor administrate în cauză - declarații de martori, proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, iar sub aspectul individualizării pedepsei prima instanță a aplicat o pedeapsă justă în acord cu criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs în termen, nemotivat prin cererea de declarare a recursului inculpatul.
În susținerea orală a motivelor de recurs recurentul inculpat, personal și prin apărătorul legal, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești anterioare și achitarea inculpatului în baza art.11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. a) și c) Cod procedură penală, susținând fapta nu există, că din desfășurarea procesului, începând chiar cu referatul de urmărire penală nu rezultă că inculpatul a săvârșit o tentativă de furt ci cel mult o tentativă urmată de desistare, că probele de la dosar nu confirmă vinovăția recurentului inculpat, acesta fiind nevinovat.
Curtea de apel, examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor formulate, care vizează cazul de casare prev. de art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală, cât și din oficiu, în conformitate cu art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, constată că recursul inculpatului este nefondat, pentru considerentele care urmează:
Din analiza coroborată a ansamblului probator administrat a rezultat că în mod judicios instanța de apel și-a însușit argumentele primei instanțe, iar la rândul ei, temeinic motivat a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, Curtea de apel verificând probatoriul cauzei și hotărârea atacată în raport de criticile aduse de recurentul inculpat constată că în cauză prima instanță, precum și instanța de control judiciar a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. 2 Cod procedură penală, referitoare la aprecierea probelor, fiind lămurite împrejurările faptice, contribuția inculpatului, stabilirea certă a vinovăției acestuia în comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, constatându-se că fapta inculpatului, care la data de 18.10.2005, împreună cu inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate, cu scopul de a sustrage bunuri, timp în care paza a fost asigurată de inculpatul, întrunește atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunii de tentativă la furt calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 208, 209 alin. 1 lit. a) și i) Cod penal.
la stabilirea vinovăției recurentului inculpatul sunt declarațiile martorelor și I, care au reținut exact cele petrecute și au dat declarații ample, descriind faptele, dar și persoana făptuitorilor, cu prezentarea unor amănunte relevante atât pentru stabilirea adevărului în cauză, cât și pentru calificarea declarațiilor lor ca fiind sincere și edificatoare.
În concret, martora relatează organelor de anchetă penală că în data de 18 octombrie 2005, în jurul orei 10,00, în timp ce se afla împreună cu martora I, în fața porții ei, a observat pe numiții, și, zis "" pe strada -, în apropierea locuinței numitului, pentru ca la un moment dat să-l audă pe spunând "șase" și apoi i-a văzut pe ceilalți doi inculpați cum au ieșit din curtea casei numitului.
Martora mai declară că îi cunoaște pe inculpați de mai mulți ani și că nu-i poate confunda cu alte persoane ( 9 ds. parchet).
Susținerile acestei martore sunt confirmate de declarațiile martorei I, care declară organelor de urmărire penală că în timp ce stătea cu vecina ei la poartă l-a auzit pe strigând "șase", după care i-au observat pe inculpații și, zis "" fugind din curtea casei părții vătămate ( 11 ds. parchet).
Este adevărat, că cele două susnumite martore cu ocazia audierii în fața instanței de judecată au declarat că nu-și mai mențin cele relatate la urmăriri penală. Însă, este la fel de adevărat că ambele martore, au arătat organelor de anchetă penală prin declarațiile date că au fost timorate de către inculpați și că nu doresc să fie confruntate cu inculpații, fiindu-le frică de ei.
Astfel, martora a arătat că "Ulterior, în jurul orei 13,00, când m-am întors din oraș, numitul, zis "" m-a atenționat să am grijă ce discut cu poliția . fapt pentru care acesta m-a și atenționat să am grijă ce spun", ( 9 ds. parchet), " După plecarea organelor de poliție au venit la noi "" ( ), "" ( ) și "" ( ) și ne-au întrebat ce am declarat la poliție. m-a amenințat, spunându-mi să am grijă ce declar și vorbesc la poliție.Deoarece locuiesc doar cu mama și copilul solicit a nu fi confruntată cu aceștia și nu doresc să fiu citată în instanță, deoarece îmi este frică de ei" ( 10 ds. parchet).Și martora I declară că " În data de 23.11.2005 au venit la locuința mea, "" și și concubina lui și m-au întrebat din nou ce am declarat la poliție Deoarece locuiesc doar cu băiatul meu nu doresc să fiu confruntată cu ei, deoarece îmi este frică să nu-mi facă probleme. Totodată, cer a nu fi solicitată în instanța de judecată" ( 12, ds. parchet).
Declarațiile acestor martore se coroborează nu numai între ele, ci se coroborează și cu declarațiile martorilor și din care rezultă fără echivoc comportamentul inculpaților față de partea vătămată și martore, respectiv, amenințările proferate la adresa acestora ( 13, 14 ds. parchet).
În acest context, este evident că atitudinea inculpaților față de martore și față de partea vătămată este motivul pentru care cele două martore și-au schimbat declarațiile la instanța de judecată, declarațiile corespunzătoare adevărului fiind cele date în cursul urmării penale, așa cum corect au apreciat instanțele de judecată anterioare.
Nu este de neglijat a se preciza că inculpatul audiat de prima instanță a declarat că a comis fapta singur iar inculpatul audiat de aceeași instanța a recunoscut că a căutat-o pe martora I pentru a sta de vorbă cu aceasta față de cele declarate de ea organelor de anchetă penală.
Față de aceste considerente, fiind dovedită existența faptei și săvârșirea acesteia cu vinovăție de către inculpatul, în mod corect prima instanță a adoptat o soluție de condamnare a sus-numitului inculpat sub aspectul săvârșirea infracțiunii.
Așa fiind, Curtea, în baza disp. art. 385/15 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 109/A/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
În baza art. 192 al.2 Cod Procedură Penală va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs suma de 700 lei.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de 600 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 109/A/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
În baza art. 192 al.2 Cod Procedură Penală obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs suma de 700 lei.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de 600 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- - Creța
Red.
Tehnored. /2 ex.
,
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
MINUTA DECIZIEI PENALĂ Nr. 107/2008
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 109/A/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
În baza art. 192 al.2 Cod Procedură Penală obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs suma de 700 lei.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de 600 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
ss - ss - - ss - -
PENTRU CONFO
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Sanda Trif
