Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1078/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 1439/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1078
Ședința publică din data de 24 iulie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Stan
GREFIER:
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI
- este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol judecarea recursului declarat recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr. 289 din data de 13 mai 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/19.06.2009, depusă la dosar, lipsă fiind intimatul parte vătămată SC CASH & SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Apărătorul desemnat din oficiu al recurentului - inculpat depune la dosar motivele scrise de recurs și solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: copia Ordonanței nr. 1119/P/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ; copia Ordonanței nr. 4213/P/2006 din data de 2 mai 2007 Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ; copia comunicării Ordonanței nr. 4213/P/2006 din data de 2 mai 2007către inculpat și 2 înscrisuri prin care atestă că se tolerează inculpatului șederea în România până la data la vor înceta motivele care îl împiedică să părăsească teritoriul României.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că proba solicitată de apărătorul inculpatului nu este utilă soluționării cauzei, motiv pentru care pune concluzii de respingere a acesteia.
Curtea, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri formulată de către inculpat și pune în vedere apărătorului acestuia să depună la dosar înscrisurile menționate.
Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat depune la dosar înscrisurile solicitate în probațiune.
Părțile întrebate fiind de instanță declară că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu inculpatului critică hotărârile atacate ca fiind nelegale și netemeinice, invocând incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 3859punctele 6, 9 și 17 Cod procedură penală.
Așa cum a menționat și în scris, arată că, atât sentința penală nr. 125/2009 a Judecătoriei Sector 6 B, cât și sentința penală nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați sunt lovite de nulitate, întrucât inculpatul nu a fost citat de cele două instanțe, încălcându-i-se, astfel, dreptul la apărare. Totodată, solicită să se constate că atât rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6, cât și rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați nu au fost semnate de prim - procurori, fiind lovite de nulitate. Mai arată că în mod greșit instanța de fond a aplicat față de inculpat măsura de siguranță a interzicerii de a se afla în municipiul B, având în vedere că acesta este apatrid și trebuie să se prezinte periodic în B pentru rezolvarea problemelor legate de șederea sa în țară. De asemenea, mai critică hotărârile atacate sub aspectul greșitei condamnări a inculpatului și a greșitei individualizări a pedepsei, susținând că, pentru aceeași fată, s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, scoaterea sa de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. c) Cod procedură penală. Mai solicită, de asemenea, înlăturarea dispozițiilor de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, susținând că, fiind apatrid, nu poate fi obligat la suportarea acestora. În ceea ce privește decizia instanței de apel, se arată că aceasta este nelegală sub aspectul aplicării sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare și a descontopirii pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 2661/2006 a Judecătoriei Bacău și nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului și de menținere a hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Arată că, în cursul judecării cauzei, inculpatul a fost legal citat prin afișare și că instanțele de judecată au făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicate, având în vedere antecedentele penale ale inculpatului, astfel că și sporul aplicat este pe deplin justificat.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Susține că nu a fost legal citat în cursul procesului penal, întrucât, deși domiciliul său stabil din Germania era cunoscut de autoritățile din România, a fost judecat și condamnat în lipsă, fiindu-i astfel încălcat și dreptul la apărare. Consideră că pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru o faptă pentru care parchetul a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală este total nelegală. Totodată, critică aplicarea măsurii obligării sale de a nu veni în B, întrucât, fiind apatrid, este obligat să se prezinte în capitală la instituțiile statului abilitate pentru rezolvarea problemelor legate de șederea sa în țară. Solicită să fie înlăturată obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare, întrucât această măsură nu este legală. Cu privire la actul de inculpare, solicită să se constate că nu a fost semnat de procurorul șef. Își încheie cuvântul solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, să-i fie aplicată o amendă administrativă.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 54/23.01.2007 pronunțată de Judecătoria Sector 6 B, în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 332 pct. 2 rap. la art. 250 și art. 254 Cod procedură penală, restituirea cauzei privind pe inculpatul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 B în vederea refacerii urmăririi penale, reținându-se, în esență, că acesta, deși aflat în stare de deținere, nu a fost citat la Penitenciarul Arad și nu a fost prezent în fața procurorului pentru prezentarea materialului de urmărire penală, încălcându-se, astfel, dispozițiile art. 3, art. 6 alin. 2, art. 252, art. 253, art. 250 lit. a, b, c, art. 262 Cod procedură penală și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
După refacerea urmăririi penale, instanța a fost din nou sesizată prin Rechizitoriul nr. 150/P/15.10.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 B, iar, în urma cercetării judecătorești, a fost pronunțată sentința penală nr. 125/17.02.2009, în dosarul nr- al Judecătoriei Sector 6 B, prin care s-a dispus, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, condamnarea inculpatului la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 865Cod penal rap. la art. 85 Cod penal s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare, și s-a dispus ca această pedeapsă să fie contopită cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
S-a constatat că infracțiunea din data de 20.11.2005, pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, și infracțiunile din datele de 27.04.2006 și 04.06.2006 pentru care s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare plin sentința penală nr. 2661/24.10.2006, definitivă la 05.11.2006, a Judecătoriei Bacău, precum și infracțiunea din data de 05.11.2005 pentru care s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați, definitivă la 06.04.2007, sunt concurente.
În baza art. 33. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal, art. 36 alin. 1 Cod penal, s-a dat spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71- 64. a teza a II-a, b Cod penal.
În baza art. 36 al. 3 Cod penal s-a dedus prevenția de la 26.01.2006 la 07.03.2006 și de la 04.06.2006 la 15.10.2008.
În baza art. 116 alin. 4 Cod penal i s-a interzis inculpatului să se afle n B pe o perioadă de 3 ani de la executarea pedepsei.
S-a luat act că partea vătămată SC Cash & SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că la data de 20.11.2005, în jurul orelor 14.00, inculpatul s-a deplasat în Complexul Comercial Militari, cu intenția de a sustrage mai multe bunuri.
Ajungând la raionul mezeluri, inculpatul a luat mai multe bucăți de de S și o cutie de lapte, pe care le-a introdus în geanta de voiaj pe care o avea asupra sa, iar de la raionul de îmbrăcăminte a sustras o haină din piele cu care s-a îmbrăcat, ulterior îndreptându-se spre ieșirea din magazin.
Activitatea infracțională a inculpatului a fost înregistrată de camerele de supraveghere ale magazinului.
Analizând probatoriul cauzei, instanța a apreciat că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită prin: declarațiile acestuia, plângerea și declarațiile reprezentantei părții vătămate, declarațiile martorei, dovezile de restituire a bunurilor sustrase.
Pentru fapta săvârșită, instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii orientată către minimul special al acesteia, apreciind că rolul educativ al pedepsei poate fi atins numai prin privarea de libertate a inculpatului în executarea pedepsei.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, gravitatea faptei săvârșite, pericolul social al acesteia, sustragerea de la cercetarea udecătorească.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 B, criticând-o pe motive nelegalitate, sub aspectul modalității de stabilire a pedepsei rezultante dată spre executare inculpatului și a omisiunii de a adăuga la respectiva pedeapsă sporul de 6 luni închisoare, intrat în puterea lucrului judecat.
S-a arătat în motivarea apelului că, după aplicarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare în prezenta cauză pentru săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal și după anularea, în temeiul art. 865rap. la art. 85 Cod penal, a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov, instanța de fond trebuie să descontopească pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați în pedepsele componente, respectiv pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea la data de 05.11.2005 a infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin.1 lit. e Cod penal, pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov pentru infracțiunile de furt comise la datele de 24.01.2006 și 26.01.2006, precum și sporul de 6 luni închisoare.
S-a mai reținut că, ulterior, instanța de fond trebuia să procedeze la desconotopirea pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2661/24.10.2006 a Judecătoriei Bacău și repunerea în individualitatea lor a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea la datele de 27.04.2006 și 04.06.2006 a infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a și art. 41 alin. 2 Cod penal și a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/2006 a Judecătoriei Brașov, a cărei suspendare sub supraveghere a fost revocată prin sentința penală nr. 2661/24.10.2006 a Judecătoriei Bacău.
Constatând că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză este concurentă cu fapta pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați, precum și cu faptele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov, instanța trebuia să facă aplicarea regulilor de la concursul de infracțiuni, urmând să dea spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care să adauge sporul de 6 luni închisoare stabilit prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați și intrat în puterea lucrului judecat.
S-a mai arătat că pedeapsa rezultantă astfel stabilită trebuia contopită, potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie, cu cea aplicată prin sentința penală nr. 2661/24.10.2006 a Judecătoriei Bacău pentru infracțiunea de furt calificat în formă continuată comisă la datele de 27.04.2006 și 04.06.2006, putându-se adăuga un spor de pedeapsă.
Prin decizia penală nr. 289/A/13.05.2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 B, a desființat în parte sentința penală nr. 125/17.02.2009 a Judecătoriei Sector 6 B și, rejudecând în fond, a dispus următoarele:
A înlăturat dispoziția privind contopirea pedepselor în baza art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal și art. 36 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 865Cod penal rap. Ia art. 85 Cod penal a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Galați, definitivă prin neapelare la 06.04.2007.
A descontopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Galați, definitivă prin neapelare la 06.04.2007 și a repus în individualitatea lor pedepsele componente, de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunile prev. de art. 208-209 lit. e Cod penal, 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 pronunțată de Judecătoria Brașov și sporul de 6 luni închisoare.
A descontopit pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2661/24.10.2006 pronunțată de Judecătoria Bacău, definitivă prin neapelare la 05.11.2006, și a repus în individualitatea lor pedepsele componente de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 208-209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 pronunțată de Judecătoria Brașov.
S-a constatat că fapta dedusă judecății este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Galați, sentința penală nr. 2661/24.10.2006 pronunțată de Judecătoria Bacău și sentința penală nr. 976/11.04.2006 pronunțată de Judecătoria Brașov.
În baza art. 33. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal și art. 36 alin. 1 Cod penal a contopit pedepsele anterior repuse în individualitatea lor și a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 36 alin. 3 Cod penal a dedus perioada executată de la 26.01.2006 la 07.03.2006 și de la 04.06.2006 la 15.10.2008.
A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut că instanța de fond, în urma analizei materialului probator administrat în cauză, a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, apreciindu-se că prezintă relevanță sub acest aspect procesul verbal de prindere în flagrant, imaginile surprinse de camerele de supraveghere, declarațiile martorei - care a arătat că a auzita alarma de la casele de marcat și, ieșind să vadă ce se întâmplă, a observat faptul că un coleg, agent de pază, l- reținut pe inculpat întrucât a încercat să iasă din magazin fără a achita mai multe produse alimentare și o haină din piele -, precum și declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală, în care a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina lui.
Totodată, tribunalul a reținut că instanța de fond, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, a ținut cont de prevederile art. 72 Cod penal, respectiv de dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei, modalitatea și forma în care a fost comisă, locul săvârșirii faptelor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și de persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior de mai multe ori la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului (furt), stabilindu-i o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, respectiv 3 ani și 6 luni închisoare, deși inculpatul a mai fost condamnat de mai multe ori.
De asemenea, tribunalul a constatat că instanța de fond în mod corect a reținut că fapta dedusă judecății în prezenta cauza a fost săvârșită la data de 20.11.2005, iar la data pronunțării sentinței penale nr. 976 din 11.04.2006 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare, această faptă nu a fost cunoscută și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 865Cod penal rap. la art. 85 Cod penal, dispunând anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare, și contopirea acesteia, conform art. 34 lit. b Cod penal și art. 36 alin. 1 Cod penal, cu pedeapsa aplicată prin hotărârea apelată.
Însă, Tribunalul a constatat că instanța de fond nu a observat că aceeași situație juridică se regăsește și în cazul infracțiunii pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la data de 06.04.2007, la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea disp. art. 861Cod penal și art. 85 alin. 3 Cod penal.
Astfel, s-a arătat că fapta dedusă judecății în prezenta cauză a fost săvârșită la data de 20.11.2005, iar la data pronunțării sentinței penale nr. 328 din 14.02.2007 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare, această faptă nu a fost cunoscută de instanță, dar a fost descoperită înainte de pronunțarea sentinței penale anterior menționate, astfel că se impunea aplicarea dispozițiilor art. 865Cod penal rap. la art. 85 Cod penal și cu privire la această pedeapsă.
De asemenea, Tribunalul a reținut că în mod corect instanța de fond a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 2661/24.10.2006 a Judecătoriei Bacău, definitivă la 5.11.2006, și nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați, definitivă la 06.04.2007, sunt concurente cu infracțiunea din prezenta cauză, prin raportare la datele când au fost comise infracțiunile, respectiv 27.04.2006, 04.06.2006, 5.11.2005 și momentul rămânerii definitive a condamnărilor, însă și infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare, este concurentă cu faptele anterior menționate, dat fiind faptul că aceasta a fost săvârșită (epuizată, fiind vorba de o infracțiune continuată) la data de 26.01.2006, deci mai înainte ca împotriva inculpatului să se pronunțe vreo hotărâre definitivă de condamnare, astfel că și această faptă trebuia inclusă în concursul de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a Cod penal.
S-a mai reținut de către instanța de apel că sporirea cu 6 luni închisoare a pedepsei date spre executare inculpatului ca urmare a aplicării tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni se impune întrucât sporul de pedeapsă a fost stabilit prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 06.04.2007.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de recurs nu au fost formulate prin cererea de recurs, ci printr-un memoriu separat, depus la dosar în ședința publică din data de 24.07.2009.
S-a arătat în motivarea recursului că, atât sentința penală nr. 125/17.02.2009 a Judecătoriei Sector 6 B, cât și sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați sunt lovite de nulitate absolută, întrucât inculpatul nu a fost citat pentru a se prezenta în fața celor două instanțe, încălcându-i-se, astfel, dreptul la apărare.
Totodată, s-a susținut că atât rechizitoriul nr. 150/P/15.10.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 B, cât și rechizitoriul nr. 6746/P/09.05.2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați sunt, de asemenea, lovite de nulitate absolută, nefiind verificate sub aspectul legalității și temeiniciei de prim - procurorii acestor unități de parchet.
Sentința penală nr. 125/17.02.2009 a Judecătoriei Sector 6 Bam ai fost criticată și sub aspectul greșitei aplicări față de inculpat a măsurii de siguranță a interzicerii de a se afla în municipiul B, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, arătându-se că, fiind apatrid, inculpatul trebuie să se prezinte periodic la instituțiile abilitate ale statului aflate în capitală pentru rezolvarea problemelor legate de șederea în România. Sub același aspect, s-a mai arătat că în mod greșit instanța nu a dispus obligarea Oficiului Român de să-i eliberare titlul de călătorie conform nr.OUG 194/2002.
Un alt motiv de recurs se referă la greșita condamnare a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, susținându-se că, pentru aceeași fată, s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, scoaterea sa de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. c) Cod procedură penală.
Hotărârea instanței de fond a fost criticată și sub aspectul obligării inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, susținându-se că, fiind apatrid, nu putea fi obligat la suportarea acestora, precum și pe motive de netemeinicie, invocându-se greșita individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicată.
În ceea ce privește decizia dată în apel, s-a arătat de către recurent că aceasta este nelegală sub aspectul aplicării sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare stabilit prin sentința penală nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați, Tribunalul București procedând în mod greșit la descontopirea pedepselor aplicate prin această din urmă hotărâre, precum și prin sentința penală nr. 2661/2006 a Judecătoriei Bacău.
În drept, au fost invocate cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 6,9 și 17 Cod procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art. 3851alin. 4 Cod procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 Cod procedură penală nu au folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede această cale de atac. Persoanele prevăzute în art. 362 pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare.
Așadar, exercitarea recursului este condiționată de folosirea prealabilă a apelului, dacă legea prevede această cale de atac, iar persoanele care nu au folosit calea apelului pot declara recurs împotriva deciziei instanței de apel numai cu privire la modificările aduse sentinței ca urmare a admiterii apelului declarat de o altă persoană dintre cele prevăzute în art. 362 Cod procedură penală.
În speță, sentința primei instanțe a fost desființată parțial ca urmare a admiterii apelului declarat numai de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 B, inculpatul neexercitând apel în cauză. Ca urmare, cel îndreptățit de lege să declare recurs atât împotriva sentinței, cât și a deciziei este numai Ministerul Public, în timp ce inculpatul poate folosi această cale de atac numai împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel și numai cu privire la modificările pe care aceasta le-a adus sentinței judecătoriei.
Așadar, în raport cu dispozițiile art. 3851alin. 4 Cod procedură penală, Curtea poate examina legalitatea și temeinicia deciziei Tribunalului numai în limitele modalității de stabilire a pedepsei rezultante dată spre executare inculpatului și a aplicării sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare, fără a putea să analizeze și să verifice modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare în fața instanței de fond, legalitatea sesizării acesteia, precum și a soluției de condamnare și de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, temeinicia pedepsei aplicate și a măsurii de siguranță prevăzute de art. 116 Cod penal, având în vedere că inculpatul nu a declarat apel împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Sector 6 B, apelul promovat de parchet a vizat alte chestiuni de legalitate, iar decizia Tribunalului nu a adus modificări hotărârii primei instanțe cu privire la aceste aspecte.
De asemenea, în cadrul căii de atac ce formează obiectul prezentei cauze, Curtea nu este învestită să verifice legalitatea și temeinicia sentinței penale nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați, împotriva căreia inculpatul nu a înțeles să uzeze de căile ordinare de atac prevăzute de lege, această hotărâre rămânând definitivă la data de 06.04.2007 prin neapelare și intrând, deci, în puterea lucrului judecat.
În consecință, Curtea va examina numai motivul de recurs referitor la nelegalitatea deciziei instanței de apel sub aspectul aplicării sporului de pedeapsă și a descontopirii pedepselor stabilite prin sentințele penale nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați și nr. 2661/2006 a Judecătoriei Bacău, în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 171Cod procedură penală.
Verificând cauza sub acest aspect, Curtea apreciază că recursul declarat de inculpat este nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
În prezenta cauză, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, reținându-se, în esență, în fapt că la data de 20.11.2005 a sustras mai multe bunuri din incinta Militari
Din actele dosarului rezultă că, prin sentința penală nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare la data de 23.04.2006, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă de 8 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia conform art. 861Cod penal, pentru săvârșirea la datele de 24.01.2006 și 26.01.2006 a infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Prin sentința penală nr. 2661/24.10.2006 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin neapelare la 05.11.2006, inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru comiterea la datele de 27.04.2006 și 04.06.2006 a infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 864și art. 83 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 976/2006 a Judecătoriei Brașov, care a fost adăugată la pedeapsa de 2 ani închisoare, dându-se spre executare inculpatului pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv de la 26.01.2006 la 07.03.2006 și de la 04.06.2006 la zi, iar în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Totodată, prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 06.04.2007, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 05.11.2005 a infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, pedeapsa aplicată a fost contopită cu pedeapsa de 8 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 976/2006 a Judecătoriei Brașov, dându-se spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, în final 2 ani închisoare.
În temeiul art. 865alin. 2 rap. la art. 861și art. 85 alin. 3 Cod penal, a fost menținută suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 976/2006 a Judecătoriei Brașov, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat de la data de 23.04.2006.
În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 26.01.2006 la 07.03.2006.
Având în vedere datele la care au fost comise infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză și prin sentințele penale nr. 976/2006 a Judecătoriei Brașov, nr. 2661/2006 a Judecătoriei Bacău și nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați, precum și datele la care aceste din urmă hotărâri au rămas definitive, Curtea constată că în mod greșit instanța de apel a reținut că pedepsele stabilite prin respectivele sentințe au fost aplicate pentru infracțiuni concurente, făcând cu privire la acestea aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 36 alin. 1 Cod penal.
Într-adevăr, raportând data săvârșirii infracțiunii din prezenta cauză la datele la care au fost comise fiecare dintre infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin cele trei hotărâri anterior menționate, precum și la data rămânerii definitive a acestora, se constată că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită mai înainte de rămânerea definitivă a fiecăreia dintre sentințele pronunțate de Judecătoria Brașov, Judecătoria Bacău și Judecătoria Galați, însă, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 33 lit. a, art. 34 și art. 36 Cod penal este necesar ca toate pedepsele supuse operațiunii de contopire să fie aplicate pentru infracțiuni concurente.
Or, în cauză, se observă că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 976/2006 a Judecătoriei Brașov nu sunt concurente cu cele pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 2661/2006 a Judecătoriei Bacău, acestea din urmă fiind comise după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 976/2006 a Judecătoriei Brașov, în stare de recidivă postcondamnatorie.
Infracțiunile săvârșite în stare de recidivă nu pot fi considerate în concurs cu cele comise mai înainte ca hotărârea de condamnare anterioară să fi rămas definitivă.
Așa cum a statuat și instanța supremă prin Decizia în interesul legii nr. 42/2008, în ipoteza analizată potrivit dispozițiilor art. 33 lit. a Cod penal, sfera concursului de infracțiuni, ca pluralitate infracțională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracțiunile concurente, astfel încât tot ce precede alcătuiește concursul, iar tot ce urmează constituie recidivă.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că instanța de apel, după descontopirea și repunerea în individualitatea lor a pedepselor stabilite prin sentințele penale nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați și nr. 2661/24.10.2006 a Judecătoriei Bacău, trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a, art. 34 lit. b și art. 36 alin. 1 Cod penal doar cu privire la pedeapsa aplicată în prezenta cauză și la pedepsele de 8 luni închisoare și 1 an și 6 luni închisoare aplicate prin sentințele penale nr. 976/11.04.2006 a Judecătoriei Brașov și, respectiv, nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați, cu menținerea sporului aplicat prin ultima hotărâre menționată, iar pedeapsa astfel stabilită trebuia contopită, potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie cuprinse în art. 39 alin. 1 Cod penal, cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2661/24.10.2006 a Judecătoriei Bacău.
Deși nelegală sub acest aspect, hotărârea instanței de apel nu poate fi reformată în recursul declarat de inculpat, având în vedere că, prin posibilitatea stabilirii unui nou spor de pedeapsă ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 39 alin. 1 Cod penal, s-ar aduce atingere principiului neagravării situației în propria cale de atac prevăzut de art. 3858Cod procedură penală.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la greșita descontopire de către instanța de apel a pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați și nr. 2661/2006 a Judecătoriei Bacău, Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 Cod penal, care se aplică și în ipotezele reglementate de art. 36 Cod penal și art. 39 alin. 1 Cod penal, în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte, iar dintre acestea se aplică pedeapsa corespunzătoare, conform prevederilor de la punctele a) - e) ale acestui articol.
Din analiza dispozițiilor legale, rezultă, așadar, că operațiunea de determinare concretă a pedepsei în cazul concursului de infracțiuni nu poate avea în vedere decât sancțiunile penale individuale stabilite pentru fiecare infracțiune concurentă în parte, contopirea neputând să poarte asupra unor pedepse rezultante.
În cauză, pedepsele de 2 ani și 8 luni închisoare și de 2 ani închisoare aplicate prin sentințele penale nr. 2661/2006 a Judecătoriei Bacău și, respectiv, nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați nu sunt pedepse individuale stabilite pentru infracțiunile săvârșite de inculpat, ci pedepse rezultante, stabilite de instanță ca urmare a aplicării fie a dispozițiilor art. 83 Cod penal (sentința penală nr. 2661/2006), fie a prevederilor art. 33 lit. a, art. 34 Cod penal (sentința penală nr. 328/2007).
Ca urmare, în mod corect instanța de apel a procedat la descontopirea pedepselor aplicate prin cele două hotărâri anterior menționate și la repunerea în individualitatea lor a pedepselor componente, precum și a sporului stabilit prin sentința penală nr. 328/2007 a Judecătoriei Galați, neputând fi reținută critica formulată de recurent sub acest aspect.
Totodată, Curtea apreciază ca fiind nefondat și motivul de recurs referitor la greșita aplicare a sporului de 6 luni închisoare, având în vedere că acesta a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală nr. 328/14.02.2007 a Judecătoriei Galați.
Astfel, în cadrul operațiunii de contopire a pedepselor, instanța este obligată să țină seama de individualizarea judiciară realizată cu ocazia contopirii anterioare a pedepselor pentru unele dintre infracțiunile concurente, această activitate de individualizare, concretizată cel mai adesea în sporul de pedeapsă adăugat, neputând fi cenzurată de instanța care efectuează contopirea tuturor pedepselor și care nu poate înlătura sporul aplicat cu ocazia contopirii parțiale, acesta intrând deja în puterea lucrului judecat.
Pe de altă parte, Curtea arată că, dacă necesitatea stabilirii sporului de 6 luni închisoare a fost apreciată inițial de instanță în considerarea unei părți a activității infracționale a inculpatului, cu atât mai mult se impune menținerea acestuia și de către instanța care a realizat contopirea tuturor pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente comise de recurent.
În consecință, având în vedere toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, iar, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat, recurentul fiind cel care se află în culpă procesuală.
În temeiul art. 38517alin. 4 Cod procedură penală rap. la art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, va deduce reținerea și arestarea preventivă în perioada 26.01.2006 - 07.03.2006 inclusiv (dos. nr. 399/2006 al Judecătoriei Brașov ), precum și durata arestului preventiv și perioada executată de la 04.06.2006 la 15.10.2008 inclusiv (dos. nr. 7541/2006 al Judecătoriei Bacău ).
Va constata că recurentul - inculpat este arestat în altă cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul - inculpat împotriva Deciziei penale nr. 289/A/13.2009 a Tribunalului București - Secția l-a penală, din Dosarul nr-.
în temeiul art. 38517, alin. 4, Cod procedură penală, raportat la art. 383, alin.2, Cod procedură penală, deduce atât reținerea și arestarea preventivă în perioada 26.2006-7.III.2006, inclusiv, în Dosarul nr. 399/2006 al Judecătoriei Brașov, cât și durata arestului preventiv și executată de la data de 4.VI.2006 la data de 15.2008, inclusiv, în Dosarul nr. 7541/2006 al Judecătoriei Bacău.
Constată că recurentul - inculpat este arestat în altă cauză.
în temeiul art. 192, alin. 2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul - inculpat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.VII.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red. -
Dact./05.08.2009
Ex.2
Red / Tribunalul București - Secția I-a Penală
Red.D / Judecătoria Sector 6 B
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Daniela Panioglu, Stan
