Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 123/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 04 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier - - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 123
Ministerul Public reprezentat de procuror - -
Pe rol judecarea recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 205 din data de 23 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect furtul calificat (art. 209.Cod Penal)
La apelul nominal făcut în ședința publică u răspuns av., avocat ales pentru inculpat recurent, lipsă parte civilă intimată - și părțile vătămate intimate - și .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța pune în discuția contradictorie a părților cererea formulată de inculpatul recurent, prin motivele de recurs, privind constatarea prezentului recurs ca fiind declarat în termen.
Av. solicită a se constata ca recursul a fost declarat în termen, deoarece decizia pronunțată de instanța de apel - Tribunalul Iași, nu a fost comunicată niciodată inculpatului la adresa indicată în cererea de apel. La momentul declarării apelului, inculpatul a scris personal cererea de apel și a solicitat să să fie citat la adresa din B,-, însă din eroare a fost citat în-, dovada de citare fiind restituită cu mențiunea că "în B, nu există această stradă". Ulterior decizia pronunțată de Tribunalul Iașia fost comunicată la aceeași adresă, de această dată fiind întocmită, deși adresa nu există. Acest fapt se datorează modului defectuos în care factorii poștali din îndeplinesc procedura de citare. Pentru aceste motive solicită ca instanța să constate că prezentul recurs este declarat în termen.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită a se constata că recursul este declarat în termen față de susținerile apărătorului inculpatului.
Instanța constată că recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 205/23.04.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, a fost declarat în termen.
Interpelate părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Av. solicită admiterea cererii de suspendare a executării pedepsei aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 4917/23.11.2006 a Judecătoriei Iași, pentru a - i da posibilitatea acestuia să se prezinte în fața instanței și să și exercite toate drepturile procesuale. Solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul, care nu are antecedente penale, nu a fost arestat preventiv deoarece nu sac onsiderat că ar prezenta un pericol pentru ordinea publică și că, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar a acestuia, ulterior comiterii faptei pentru care a fost condamnat, nu mai comis nici o altă faptă.
Principalul motiv de recurs îl constituie nelegala citare în fața instanței de apel - Tribunalul Iași, așa cum a arătat anterior, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
Un alt motiv de recurs ar fi acela ca, organele de urmărire penală, cu ocazia terminării urmăririi penale și a prezentării materialului erau obligate să respecte dreptul la apărare a inculpatului și să dispusă desemnarea unui avocat din oficiu care să asigure asistența juridică a inculpatului, care nu a fost prezent niciodată în fața organelor de urmărire penală. Inculpatul știa într adevăr de existența plângerii, dar acest fapt nu poate fi reținut ca o scuză pentru organele de urmărire penală care au încălcat dreptul la apărare a acestuia, reținând că inculpatul putea să-și facă apărarea singur, atâta timp cât el nu s-a prezentat niciodată. Pentru aceste motive solicită trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași pentru refacerea urmăririi penale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului, doar pentru primul motiv invocat și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului, la Tribunalul Iași, față de viciul de procedură invocat.
Declarând închise dezbaterile, instanța lasă cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față:
Judecătoria Iași prin sentința penală nr.4917/23.11.2006 a hotărât condamnarea inculpatului la următoarele pedepse:
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208 al.1 - 209 al.1 lit. "i" Cod penal;
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.215 al.1, 3 Cod penal.
În baza art.33 lit. "a", 34 lit. "b" Cod penal i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-au aplicat inculpatului prevederile art.64 "a-c" Cod penal și art.71 Cod penal.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 4.269,7 lei daune materiale către partea civilă --, respingându-se restul pretențiilor civile ale acesteia.
S-au respins pretențiile civile ale părților civile și.
În baza art.118 lit. "d" Cod penal s-a dispus confiscarea sumei de 300 euro și 150 lei în folosul statului de la inculpat.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Partea vătămată locuiește din luna ianuarie 2003 în municipiul I,-, bloc 550,. B,. 18, iar în perioada noiembrie 2002 - mai 2004 avut o relație de prietenie cu inculpatul, timp în care au locuit împreună. În luna mai 2004 relația celor doi a luat sfârșit, inculpatul mutându-se din imobilul părții vătămate fără a păstra vreo cheie.
La data de 02 septembrie 2004 partea vătămată a plecat în Italia, lăsând cheile apartamentului bunicii sale, care locuiește în orașul Târgu Ocna. Profitând de această situație, în luna octombrie 2004 inculpatul a pătruns în apartament prin efracție, a schimbat yalele care asigurau ușa de acces și a sustras un televizor color marca Daewoo, o combină muzicală, o combină frigorifică și un calculator complet echipat.
Tot în luna octombrie 2004, prin intermediul unei agenții imobiliare, inculpatul a închiriat apartamentul aparținând părții vătămate din I,-, bloc 550,. B,. 18 părților vătămate și, care au achitat chiria în avans pe trei luni, fiecare dintre ei plătind câte 150 de euro, iar partea vătămată a plătit în plus suma de 1.500.000 lei ROL. Împreună cu cei doi a mai închiriat apartamentul și numitului care a dat inculpatului suma de 200 de EURO, acesta nedepunând însă plângere împotriva inculpatului.
S-a întocmit un înscris de mână în care inculpatul a consemnat că este proprietarul acelui apartament și a mers cu părțile vătămate la sediul Poliției Municipiului I pentru a-i ajuta să-și facă formele pentru stabilirea reședinței, spunându-le însă că trebuie să vină a doua zi.
au intrat în imobil, în prezența inculpatului, moment în care în locuință nu se mai afla nici unul din bunurile mai sus enumerate. Inculpatul le-a propus chiriașilor să le aducă o combină frigorifică și un televizor contra unei garanții de 70-100 EURO, propunere care nu a fost însă acceptată. Cei doi s-au mutat efectiv în apartament la data de 31.10.2004 și au primit chei de la inculpat.
La data de 10.11.2004 partea vătămată i-a cerut unei prietene, martora, să ia cheia de la bunica sa și să meargă la imobilul său să-l verifice, împrejurare în care aceasta a constatat că în imobil locuiesc numiții și care au relatat modul în care au ajuns să închirieze apartamentul. Martora i-a comunicat părții vătămate și faptul că din imobil lipsesc calculatorul, televizoarele, combina frigorifică și combina muzicală.
Partea vătămată a venit în țară și la data de 19.11.2004 a formulat plângere împotriva inculpatului. La această dată, chiriașii au stabilit o întâlnire cu inculpatul la apartament, la care a participat partea vătămată, iar cu acest prilej inculpatul a recunoscut în prezența chiriașilor și a martorului că a luat bunurile, că acestea au fost la loc sigur și le va restitui dacă partea vătămată se împacă cu el.
Inculpatul a fost condus în acea seară la Secția a IV-a Poliție pentru a fi audiat, însă a refuzat să dea declarație, precizând că se va prezenta pe data de 23.11.2004 cu un apărător. Ulterior, inculpatul nu s-a mai prezentat nici în fața organelor de cercetare penală (organe de poliție și procuror) și nici în fața instanței, deși a fost legal citat în toată această perioadă.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută de către instanță rezultă din întreg probatoriul administrat, respectiv cu plângerea și declarațiile părților vătămate, și, acte doveditoare ale calității de proprietar al apartamentului precum și referitoare la valoarea prejudiciului, declarațiile martorilor și cu privire la fapta de furt în sensul că atunci când aceștia au intrat în apartament nu au găsit bunurile precizate de partea vătămată ca fiind sustrase, ale martorului care a declarat că la plecarea părții vătămate în Italia se aflau toate bunurile sustrase de inculpat, iar inculpatul a afirmat că partea vătămată i-a lăsat apartamentul în grijă pentru a-l închiria, ale martorului care, la data de 19.11.2004 l-a auzit pe inculpat afirmând că a luat bunurile, că acestea au fost la loc sigur și le va restitui dacă partea vătămată se împacă cu el, care, coroborate, fac pe deplin dovada vinovăției inculpatului sub forma intenției directe în săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.
În drept, fapta inculpatului care în perioada 02.09.2004 - 31.10.2004 a sustras, prin efracție, din locuința părții vătămate, un televizor color marca Daewoo, o combină muzicală, o combină frigorifică, un calculator complet echipat, bunuri în valoare aproximativă de 11.100 lei RON, prejudiciu nerecuperat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care la data de 25.10.2004 a indus în eroare părțile vătămate și cu ocazia încheierii unei convenții de închiriere a imobilului din I,-, bloc 550,. B,. 18, prin aceea că a pretins că este proprietarul apartamentului, aspect neadevărat, imobilul aparținând numitei, obținând astfel de la trei persoane suma de 550 de EURO reprezentând chiria în avans pentru o perioadă de trei luni, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal.
Cele două infracțiuni au fost comise în condiții de concurs real, înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, conform art. 33 lit. a Cod penal.
Pentru infracțiunile comise, inculpatul va fi condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare a acesteia, față de criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, instanța va avea în vedere pe de o parte dispozițiile părții generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpat caracterizate de împrejurările și modalitatea săvârșirii, valoarea mare a prejudiciului rămas nerecuperat, iar pe de altă parte persoana inculpatului, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale, atitudinea procesuală greșită a acestuia de sustragere față de desfășurarea procesului penal atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței.
Față de cele mai sus arătate, instanța consideră că reeducarea, reinserția socială a inculpatului se va putea realiza prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate spre minimul special prevăzut de lege, care vor fi contopite în conformitate cu dispozițiile art.34 lit. b Cod penal.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins doar prin executarea pedepsei potrivit naturii ei, instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit. a-c Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.
În privința laturii civile a cauzei, instanța va constata că, în conformitate cu actul depus de către partea vătămată la dosarul de urmărire penală (fila 14), respectiv factura fiscală nr.- din 04.08.2003 s-a făcut dovada certă a contravalorii combinei frigorifice și a componentelor calculatorului, în sumă totală de 4.269,7 lei. Nu a fost făcută dovada contravalorii celor două televizoare și a combinei muzicale, aspect ce echivalează cu incertitudinea asupra valorii reale a acestor bunuri.
Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art.14 și 346 Cod procedură penală raportat la art.998 cod civil instanța va obliga inculpatul să plătească acestei părți vătămate suma de 4.269,7 lei RON ca prejudiciu material dovedit și va respinge restul pretențiilor.
Față de atitudinea procesuală a părților vătămate și care în faza judecății au renunțat la pretențiile civile formulate în cursul urmăririi penale, instanța va respinge aceste pretenții, în conformitate cu dispozițiile art.14 și 346 Cod procedură penală.
În baza art.118 lit. d Cod penal dispune confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul a sumei de 300 euro (sau lei la cursul BNR din ziua plății) și 150 lei RON, sume ce au fost plătite efectiv de către părțile vătămate și, restul de până la 550 euro arătat în rechizitoriu provenind de la o terță persoană care nu a formulat plângere penală și față de care nu s-a constatat săvârșirea vreunei infracțiuni.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul la data de 26.01.2007 (data poștei), criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului inculpatul solicită citarea la adresa din B,-, -.2,.2,.73, sector 3, solicitând comunicarea actelor procedurale la această adresă.
Tribunalul Iași, prin decizia penală nr.205/23.04.2007 a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale 4917/23 noiembrie 2006 Judecătoriei Iași, pe care a menținut-
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța de control judiciar a reținut următoarele:
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului de fond și sentința criticată, constată că apelul formulat de inculpat este tardiv, urmând a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.363 Cod procedură penală termenul de declarare a apelului este de 10 zile și curge de la pronunțare pentru persoanele ce au fost prezente la dezbateri și la pronunțarea hotărârii și de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru cele care au lipsit.
În speța de față, inculpatului i-a fost comunicată copia dispozitivului sentinței penale la data de 7.12.2006, însă acesta a formulat declarația de apel la data de 26.01.2007, cu mult după expirarea termenului de 10 zile stabilit în mod imperativ de dispozițiile legale în materie.
Declararea căii de atac după expirarea termenului legal și fără a face dovada existenței unei cauze obiective de împiedicare a formulării apelului atrage decăderea inculpatului din exercițiul și, totodată, imposibilitatea instanței de a examina cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Astfel fiind, în baza art.379 pct.1 lit. a Cod procedură penală, tribunalul va respinge, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul împotriva Sentinței penale nr.4917/23.11.2006 pronunțată de Judecătoria Iași, ce va fi menținută ca legală și temeinică.
În termenul prevăzut de art.385 ind.3 alin.1 Cod procedură penală a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel inculpatul solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului întrucât nu a fost legal citat la adresa indicată în cererea de declarare a apelului și nici decizia nu i-a fost comunicată la această adresă, trecându-se greșit Strada - - în loc de - - -.
A solicitat inculpatul-recurent suspendarea executării sentinței instanței de fond și a mandatului de executare emis în baza acesteia pentru a se putea prezenta în fața instanței să fie audiat nemijlocit și să-și facă apărările.
Solicită recurentul casarea ambelor hotărâri și restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, întrucât nu a beneficiat de apărător, conform art.171 al.2 ultima teză Cod procedură penală.
Sub aspectul fondului cauzei se solicită reținerea gravei erori de fapt prin pronunțarea unei condamnări de cele 2 instanțe și greșita individualizare a pedepsei.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Împotriva sentinței penale nr.4917/23 noiembrie 2006 Judecătoriei Iași inculpatul a declarat apel prin cererea datată 26.01.2006, expediată prin poștă la aceeași dată și înregistrată la Judecătoria Iași sub nr- din 30.01.2007.
În cererea de declarare a apelului inculpatul a solicitat citarea și comunicarea actelor procedurale la adresa B,-, -.2,.2,.73, sector 3.
Instanța de apel l-a citat pe inculpatul la primul termen de judecată: 26.03.2007 la adresa din comuna cel, B, județul N iar la termenul de judecată din 23.04.2007 când a avut loc dezbaterea apelului a fost citat prin afișare la aceeași adresă și greșit citat la adresa din B indicându-se strada - - în loc de - - -, citația întorcându-se în întregime la dosarul cauzei cu mențiunea că nu există în B această stradă.
Față de această situație, se constată îndeplinirea cazului de casare prevăzut de art.385 ind.9 pct.21 și anume: judecata în apel a avut loc fără citarea legală a inculpatului.
Pentru aceste considerente, în baza art.385 ind.15 pct.2 lit. c Cod procedură penală, se va admite recursul declarat de inculpatul împotriva Deciziei penale nr.205/23.04.2007 a Tribunalului Iași pe care o va casa integral și va trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Iași cu legala citare a părților.
Instanța de recurs va respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării sentinței instanței de fond și a mandatului de executare emis în baza acesteia, nefiind aplicabile în cauză prevederile art.385 ind.3 al.2 Cod procedură penală, cu referire la art.365 al.3 Cod procedură penală.
Conform art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.205/23.04.2007 a Tribunalului Iași, pe care o casează integral.
Dispune rejudecarea apelului inculpatului, de către aceeași instanță, respectiv Tribunalul Iași.
Respinge cererea de suspendare a executării sentinței instanței de fond și a mandatului emis în baza acesteia.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 4.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
-
14.III.2008.-
2 ex.-
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2008
Președinte,
- -()
Grefier,
- -
05 Martie 2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Minuta deciziei nr. 123 Dosar nr-
Ședința publică de la 04 Martie 2008
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 205/23.04.2007 a Tribunalului Iași, pe care o casează integral.
Dispune rejudecarea apelului inculpatului, de către aceeași instanță, respectiv Tribunalul Iași.
Respinge cererea de suspendare a executării sentinței instanței de fond și a mandatului emis în baza acesteia.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 Martie 2008
Președinte, - -() | Judecător, - - | Judecător, - - |
05 Martie 2008
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Tatiana Juverdeanu, Maria Cenușă