Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1320/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
1289/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1320
Ședința publică din data de 29 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI
este reprezentat de procuror A.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Deciziei penale nr.71/A/08.05.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița, Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-inculpat, reprezentat juridic de apărător desemnat din oficiu -, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/03.06.2009 și intimatul-parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat precizează incidența cazului de casarea prevăzut de art.3859pct.17 Cod procedură penală, solicitând a se observa că din probele administrate în cauză rezultă că partea vătămată nu a fost deposedată de telefonul mobil fără consimțământ. Inculpatul a intrat legal în posesia telefonului mobil al părții vătămate, iar, apoi, nu l-a mai restituit, condiții în care inculpatul se face vinovat de infracțiunea prevăzută de art.213 Cod penal. Astfel, apreciază că instanța de apel în mod greșit a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art.213 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.208-209 Cod penal.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii primei instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că, în mod corect, instanța de apel a schimbat încadrarea juridică a faptei deoarece toate acțiunile întreprinse de inculpat imediat după luarea telefonului mobil relevă intenția inculpatului, încă de început, de a își însuși pe nedrept și fără consimțământul părții vătămate acel telefon.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 1963/12.12.2008, din 12.12.2008, Judecătoria Slobozia, în baza art. 334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 208 alin 1 - art. 209 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în art. 213 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. h Cod procedură penală a încetat procesul penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate împotriva inculpatului - ca urmare a împăcării părților.
In baza art. 192 pct. 2 lit. b Cod procedură penală au fost obligați inculpatul și partea vătămată la plata a câte 60 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
În argumentarea soluției pronunța, instanța de prim grad a reținut următoarele:
În data de 16.10.2007 partea vătămată l-a cunoscut pe inculpat la o sală de internet din municipiul S, cei doi petrecându-și ziua împreună la sala de internet și la domiciliul părții vătămate, unde au rămas peste noapte.
A doua zi, în jurul orelor 7,30 au plecat spre blocul MB 11, unde inculpatul i-a spus părții vătămate că locuiește.
Ajunși în fața blocului, inculpatul i-a cerut părții vătămate telefonul mobil pentru aoa pela pe mama sa să-i dea cheile de la boxă, după care i-a restituit telefonul. La puțin timp inculpatul i-a cerut părții vătămate din nou telefonul, au mers în spatele blocului, inculpatul intrând în clădire.
Potrivit declarației părții vătămate, aceasta a așteptat în jur de 10 minute și întrucât inculpatul nu a apărut, a plecat.
In fața instanței partea vătămată a învederat că prejudiciul a fost acoperit, că nu are nici o pretenție de la inculpat.
Audiat, inculpatul a confirmat faptul că a petrecut noaptea la domiciliul părții vătămate, iar dimineața au plecat împreună. Acesta a recunoscut că i-a solicitat telefonul pârtii vătămate pentru a apela o persoană, că a intrat în blocul MB 11, iar după circa 15 minute când a revenit a constatat că partea vătămată nu mai era. A precizat inculpatul că a căutat-o pe partea vătămată câteva zile pentru a-i restitui telefonul mobil însă nu a găsit-o, motiv pentru care a tăcut schimb de telefoane cu numita.
În actul de inculpare s-a reținut că fapta inculpatului de a-și însuși telefonul mobil aparținând pârtii vătămate constituie infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1 - 209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Instanța, față de probele dosarului, a apreciat că încadrarea juridică a faptei este cea de abuz de încredere prev de art. 213 alin. 1 Cod penal și nu de furt calificat, pentru următoarele considerente:
Conform art. 208 alin 1- 209 lit. e Cod penal constituie infracțiunea de furt calificat din loc public, luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, tară consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept.
Potrivit art. 213 Cod penal, infracțiunea de abuz de încredere constă în însușirea unui bun mobil al altuia, deținut cu orice titlu sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui.
Pentru existența acestei infracțiuni este necesar, în primul rând, să existe un raport juridic între partea vătămată și făptuitor, în temeiul căruia acesta din urmă dobândește detenția bunului mobil și, totodată, are îndatorirea să-l restituie. detentor al bunului, făptuitorul intervertește în mod abuziv detenția într-o stăpânire deplină, comportându-se ca și cum ar fi proprietarul acelui bun, abuzând astfel de încrederea celui care i l-a încredințat.
Judecătoria a reținut că partea vătămată nu a fost deposedată de telefonul mobil fără consimțământ, astfel că infracțiunea este abuz de încredere.
În aceste condiții a schimbat încadrarea juridică din furt calificat prev. de art.208 al.1 - 209 lit.e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, în art. 213 al.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal.
Cum părțile s-au împăcat a încetat procesul penal pentru infracțiunea de abuz de încredere.
Prin decizia penală nr.71/08.05.2009 a Tribunalului Ialomița, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia și, în baza art. 208 - 209 alin.1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal inculpatul a fost condamnat la 8 luni închisoare, prin aplicarea de circumstanțe atenuante.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul pentru motivele consemnate în partea introductivă.
Recursul este nefondat.
Curtea reține din probele administrate inclusiv declarația martorei reaudiată în instanță, că inculpatul după ce a primit telefonul mobil de la partea vătămată pentru efectuarea unui apel nu l-a mai restituit acesteia, ci a mers la martora căreia i-a vândut telefonul, mai precis a efectuat un schimb al telefonului primind de la partea vătămată un aparat Motorola, martora i-a mai dat și suma de 300 lei. Martora a acceptat acest schimb, întrucât era avantajos față de aparatul dat de inculpat 10.
Rezultă că, într-adevăr partea vătămată a înmânat la cererea inculpatului telefonul marca Siemens cu scopul de a apela o persoană, inculpatul după ce a primit telefonul nu l-a mai restituit părții vătămate, ci a intrat în scara blocului MB.11, aplecat cu telefonul părții vătămate și ulterior l-a dat în schimb martorei, de la care a primit suma de 300 lei și un telefon Motorola.
Rezultă că, inculpatul de la început a avut intenția să sustragă telefonul sub pretextul apelării mamei sale.
Dovada este că inculpatul a vândut acest aparat primind un aparat inferior Motorola și suma de 300 lei.
Cum inculpatul de la început a avut intenția însușirii telefonului, intenție care a fost pusă în aplicare, inculpatul vânzând aparatul martorei, nu se poate susține că a comis infracțiunea de abuz de încredere, așa cum a reținut judecătoria.
Potrivit art.208 Cod penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, tară consimțământul acesteia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept constituie infracțiunea de furt.
Curtea reține că partea vătămată și-a dat consimțământul ca inculpatul să folosească telefonul numai pentru aoa pela pe mama sa, iar nu să și-l însușească și să-l vândă.
Rezultă că inculpatul și-a însușit aparatul având de la început această intenție, încă de când a solicitat aparatul părții vătămate.
Cât privește partea vătămată se reține că aceasta nu a înțeles să piardă decât temporar posesia telefonului, cât timp a putut îndeplini cererea inculpatului de aoa pela pe mama sa, însă nu a avut intenția de a transmite nici gratuit nici oneros folosința telefonului.
Cum inculpatul a avut încă din momentul solicitării telefonului mobil intenția directă de a sustrage aparatul, după care l-a vândut martorei este evident că în cauză este infracțiunea de furt calificat, iar nu abuz de încredere cum a reținut judecătoria.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 71/A/08.05.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. /Dact./19.10.2009/2 ex.
Red. - Tribunalul Ialomița - Secția Penală
- Judecătoria Slobozia
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Viorel Adrian
