Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1422/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2096/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1422/
Ședința publică de la data de 07 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 3: Luciana Mera
GREFIER - - -
.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.300 din data de 02 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Sector 3 B și a deciziei penale nr. 478/A din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund: recurentul inculpat cercetat în stare de arest preventiv și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică și intimata parte vătămată, personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat invocă cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14. pr. pen. casarea hotărârilor pronunțate în cauză și rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, redozarea pedepsei spre minimum special prevăzut de lege pe care o consideră prea aspră în raport de circumstanțele reale de comitere a faptei precum și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a recunoscut și regretat fapta comisă, a fost o rătăcire de moment, avea un loc de muncă, prejudiciul a fost recuperat în totalitate.
Intimata parte vătămată solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța.
Reprezentantul Parchetului, față de motivul de recurs invocat, consideră recursul nefondat. Astfel, având în vedere că instanțele de judecată anterioare au dispus condamnarea inculpatului pentru fapta comisă la o sancțiune penală de 3 ani închisoare cu executare, reținându-se un concurs de circumstanțe atenuante și agravante în raport de starea de recidivă postexecutorie, apreciază că pedeapsa aplicată este la limita textului incriminator față de circumstanțele în care a săvârșit fapta de furt dintr-un cabinet medical, iar sancțiunea penală judicios stabilită și pe cale de consecință, solicită respingerea recursului declarat de către inculpat.
În ultimul cuvânt, recurentul inculpat solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr.478/A din 18.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.300 din 2.06.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3
S-a dedus prevenția de la 04.04.2009 la zi și a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.
A fost obligat apelantul-inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că prin sentința penală nr.300/02.06.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B în dosarul penal nr-, în baza art.334 pr. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatuluidininfracțiunea prev. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit e pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen.îninfracțiunea prev. de art. 208 al. 1-209 al. 2 lit. b pen. cu aplic. art. 37 lit. b pen.
S-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art.208 al.1-209 al.1 lit e pen. cu aplic. art.37 lit.b pen. în infracțiunea prev. de art.208 al.1-209 al.1 lit e si al.2 lit.b pen. cu aplic. art.37 lit.b pen.
În baza art.208 al.1- 209 al.2 lit. b pen. cu aplic. art. 37 lit.b pen. art.74 lit.c pen. art.76 al.1 lit.c pen. si art.80 pen. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie.
S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit. a teza a-II-a și lit.b pen.
În baza art.88 pen. s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 4.04.2009 la zi.
În baza art.350 al.1 pr. pen. s-a menținut măsura arestării inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civila în procesul penal, prejudiciul cauzat fiind integral acoperit prin restituire.
În baza art.191 al.1 pr. pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 04.04.2009, în jurul orelor 1750, inculpatul s-a deplasat la Spitalul și a reușit să treacă de postul de pază, pretextând că dorește să fie consultat la Camera de gardă. Odată ajuns pe coridorul de la parterul spitalului unde se afla Camera de Gardă, inculpatul a mers până în capăt, încercând mai multe uși, descoperind că ultima ușă, respectiv cea de la camera de gardă "Medicală", era deschisă. Inculpatul a intrat în interiorul cabinetului și în cuier a văzut o geantă din care s-a hotărât să sustragă bunuri. A deschis fermoarul genții, iar din interior a luat portofelul părții vătămate, după care a plecat.
După ce a ieșit din camera de gardă, la mică distanță, inculpatul a fost surprins de agentul de pază de la intrare, martorul, care îi urmărise, părându-i-se suspect comportamentul inculpatului, care a recuperat de la el bunul sustras și împreună cu al doilea agent de pază de la poartă, l-au imobilizat până la sosirea organelor de poliție, care l-au condus la secția 10 Poliție pentru cercetări.
Situația de fapt reținută de instanța fondului și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei date pe parcursul procesului penal coroborându-se cu plângerea și declarațiile părții vătămate, cu mențiunile procesului-verbal întocmit de organele de politie la data de 4.04.2009 cu ocazia prinderii inculpatului, cu declarațiile martorilor și, cu mențiunile procesului-verbal de cercetare la fata locului, însoțit de planșe fotografice și cu dovada de predare-primire către partea vătămată a portofelului sustras.
La individualizarea pedepsei, instanța fondului a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 pen. respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator în partea specială a codului penal, închisoarea de la 3 la 15 ani, gradul de pericol social concret al faptei relevat de modul de săvârșire al acesteia, de locul săvârșirii faptei, de valoarea prejudiciului, de persoana inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală respectiv starea de recidivă postexecutorie în care a fost săvârșită fapta din prezenta cauză.
Având în vedere aceste aspecte, reținându-se în privința inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.c pen. instanța fondului a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii în cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere dispoz. art.76 al.1 lit.c pen. dar și pe cele ale art. 80. pen. cu executarea acesteia în regim de detenție.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând redozarea pedepsei, față de poziția sa procesuală sinceră și situația familială.
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu conform art.371 alin.2 pr. pen. Tribunalul a constatat nefondat apelul inculpatului, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin rechizitoriul nr.4425/P/2009 din data de 22.04.2009 Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 208 al.1-209 al.1 lit. e pen. cu aplic. art. 37 lit.b pen. reținându-se că la data de 04.04.2009, în jurul orei 1750, în timp ce se afla în incinta Spitalului inculpatul a sustras din camera de gardă medicală un portofel aparținând părții vătămate ce conținea bani (suma de 20 lei), documente (carte de alegator) și un card bancar.
Această situație de fapt a reieșit din analiza coroborată a declarațiilor martorului, care a urmărit în mod direct săvârșirea faptei de către inculpat, mențiunile procesului verbal de percheziție corporală, din care a rezultat că asupra inculpatului a fost găsit portofelul sustras, probe ce se coroborează și cu declarația de recunoaștere a inculpatului.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, singurul aspect ce face obiectul nemulțumirii inculpatului, Tribunalul a observat că acesta a beneficiat deja de clemența instanței de fond, care a aplicat inculpatului pedeapsa minimă prevăzută de lege, deși inculpatul este recidivist în condițiile art. 37 lit. b pen. astfel încât o eventuală reducere a pedepsei nu poate opera decât în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante, or din datele cauzei nu rezultă necesitatea aplicării prevederilor art. 74. pen.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, fără să-l motiveze în termenul prevăzut de lege.
Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul inculpatului a invocat dispozițiile art.3859pct.14 pr. pen. caz de casare ce poate fi avut în vedere și din oficiu și a solicitat casarea deciziei și a sentinței penale și aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus, având în vedere atitudinea sinceră manifestată de inculpat în timpul procesului penal.
Examinând cauza în temeiul art.3856alin.1 și 2. pr. pen. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei, cu respectarea dispozițiilor art.72 și 52. pen. reținând totodată, circumstanța atenuantă judecătorească prevăzută de art.74 lit.c pen. dând relevanță în acest fel atitudinii sincere a inculpatului.
Cu toate acestea, instanța a stabilit o pedeapsă egală cu minimul prevăzut de lege, urmare a unei juste aplicări a dispozițiilor art.80 pen. referitor la concursul între cauzele de atenuare și de agravare, reținând în mod corect că nu se impune aplicarea unei pedepse situate sub minimul special, având în vedere starea de recidivă postcondamnatorie, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar.
Drept urmare, critica formulată de recurent este nefondată, întrucât nici circumstanțele reale și nici cele personale nu justifică aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus decât cel stabilit prin hotărârea primei instanțe, menținută de către instanța de apel. În acest sens, trebuie reamintit că inculpatul a sustras un portofel din incinta unei unități spitalicești și, potrivit fișei de cazier judiciar, acesta a mai fost condamnat anterior prin alte patru sentințe penale definitive pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și tâlhărie.
Față de cele reținute, în temeiul art.38515pct.1 lit.b pr. pen. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art.38517alin.4 pr. pen. va deduce prevenția de la 4.04.2009 la zi.
Conform art.192 alin.2 pr. pen. va obliga recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.300/02.06.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B și a deciziei penale nr. 478/A din 18.08.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală.
Deduce prevenția de la 4.04.2009 la zi.
Obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariu apărător oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./27.10.2009
- I - jud.:;
Președinte:Viorica CostiniuJudecători:Viorica Costiniu, Cristina Rotaru, Luciana Mera
