Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1497/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2185/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1497
Ședința publică din data de 23 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ilie Ioana Alina
JUDECĂTOR 2: Iordache Magdalena
JUDECĂTOR 3: Craiu
GREFIER:
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către inculpatul împotriva decizie penale nr.467 din data de 11 august 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-I-a Penală
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat personal, aflat în stare de detenție și asistat juridic de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Apărătorul din oficiu pentru recurentul inculpat învederează instanței că prin cererea de recurs promovată se aduce critici celor două hotărâri sub aspectul individualizări judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, al cărui cuantum în apreciază ca fiind mare în raport de circumstanțele reale ale săvârșiri faptei, dar și cele personale ale inculpatului. În susținerea motivelor de recurs, solicită ca în cauză să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante, sens în care arată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are doi copii minori care sunt în îngrijirea bunicii, inculpatul fiind singurul întreținător al familiei, pe tot parcursul procesului penal a avut o atitudine de recunoaștere si regret a faptelor, astfel încât, în opinia sa, apreciază că aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege și-ar putea atinge scopul coercitiv. Totodată solicită a se dispune înlăturarea aplicării dis part.64 lit.d Cod pr. penală privind pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor părintești.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat, apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată având în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, la cuantificarea acesteia avându-se în vedere natura fi gravitatea faptei de furt calificat, persoana inculpatului care a fost sancționat în mai multe rânduri cu amenzi pentru același gen de fapte, fără ocupație și fără loc de muncă. Mai arată că în mod legal s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor părintești, inculpatul nefiind un bun exemplu pentru copii săi, care sunt în întreținerea bunicii materne și susținuți material de mama acestora.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 523 din 30.06.2009, Judecătoria Sectorului 6 B - Secția Penală a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de furt calificat, prev. și ped. art.208 alin. - 209 alin.1 lit.e Cod penal.
S-a făcut aplicarea art.71-64 lit.a teza a Il-a, b, d Cod penal.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus prevenția de la 07.05.2009 la zi.
In baza art.350 proc.pen. s-a menținut arestul inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză (prejudiciul fiind recuperat prin restituire).
în baza art.191 proc.pen. a fost obligat inculpatul la 600 lei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanța a reținut la data de 07.05.2009, în jurul orei 12.00, aflându-se în exercitarea sarcinilor de serviciu, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale -Compartimentul, au observat în zona - o persoană având semnalmentele inculpatului, care "privea cu insistență" buzunarele și gentile trecătorilor, precum și interiorul autoturismelor parcate în zonă. Persoana era însoțită și de un copil.
Ajungând în zona capătului liniei tramvaiului 41 din B- -, persoana în cauză s-a deplasat în zona de parcare a microbuzelor de călători, privind insistent în interiorul acestora.
La un moment dat, în jurul orelor 12.30 - 12.40, persoana respectivă s-a apropiat de un microbuz care avea ușile deschise și motorului ridicată, șoferul lucrând la motor. Observând că interiorul microbuzului nu este supravegheat, persoana s-a apropiat de microbuz prin partea, iar în dreptul ușii șoferului s-a aplecat pentru a nu fi văzut și dintr-un locaș al bordului a sustras un telefon mobil de culoare neagră, îndepărtându-se imediat de microbuz.
După 3-4 metri, a fost imobilizat imediat de organele de poliție.
Momentul sustragerii a fost observat și de un alt, care i-a strigat autorului: "Ia stai, măi! Ce ai luat acolo?". Auzind, șoferul microbuzului s-a apropiat și a relatat organelor de poliție că telefonul ținut în mână de autor este al său, indicând locul unde se aflase telefonul.
Persoanele implicate au fost conduse la Secția 22 Poliție, unde s-a stabilit identitatea autorului furtului, respectiv inculpatul, partea vătămată, martorul -.
La controlul corporal efectuat, s-a găsit asupra inculpatului un telefon mobil marca Nokia 6300, de culoare neagră, recunoscut de partea vătămată ca fiind al său.
Cu ocazia cercetării la fața locului, s-au ridicat două urme papilare de pe rama exterioară a portierei stânga față, în apropierea geamului, una dintre ele fiind aptă comparațiilor dactiloscopice.
Raportul de constatare tehnico-științifică efectuat în cauză concluzionează că urma digitală ridicată de pe portiera față, partea exterioară a microbuzului marca Mercedes-Benz, cu nr. de înmatriculare B-46549, fost creată de degetul mare de la mâna dreaptă a inculpatului.
S-a apreciat că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită prin declarațiile inculpatului, procesul - verbal de constatare a infracțiunii flagrante și planșa foto, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorului -, procesul - verbal de control corporal și planșele foto, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 pen. respectiv că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, dar a fost sancționat administrativ de mai multe ori cu amenzi pentru furt calificat și Legea nr. 143/2000, gravitatea faptei săvârșite, pericolul social al acesteia, atitudinea sinceră - de recunoaștere a faptei - în declarațiile date la urmărirea penală și în instanță.
Prin decizia penală nr.467 din 11.08.2008 Tribunalul București - Secția I Penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul pentru greșita individualizare a pedepsei în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal. În temeiul disp. art. 383 alin. 11Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului, a dedus prevenția la zi și conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul București - Secția I Penală a reținut că probatoriul administrat în cursul cercetării penale și al cercetării judecătorești (care nu a iscat controverse) dovedește că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată cu vinovăție.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei principale (pedeapsa de trei ani închisoare) aplicate apelantului-inculpat, pornind de la dispozițiile art.72 alin. 1.pen. (care enumera criteriile generale de care trebuie să se țină seama la stabilirea și aplicarea pedepselor: limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală), reține că instanța de fond s-a oprit la minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de furt calificat (al cărei maxim special este de 15 ani închisoare). Astfel, a realizat o justă aplicare a articolului arătat, concomitent cu garantarea scopului pedepsei de la art.52 pen. - prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni - față de următoarele: apelantul-inculpat a fost cercetat penal în alte șapte dosare, finalizate doar cu aplicarea de amenzi administrative (300 lei pentru art.208-209.pen. în anul 2003; 100 lei pentru art.208 alin.1 pen. în anul 2005; 1.000 lei pentru art.208-209.pen. în anul 2006; 300 lei pentru art.208-209.pen. în anul 2008; 500 lei pentru art.208-209.pen. în anul 2008; 200 lei pentru art.4 alin.1, 2 din Legea nr. 143/2000 în anul 2008; 200 lei pentru art.41 din Decretul - Lege nr. 24/1990 în anul 2009, fila 39 ); nu are ocupație; este consumator de droguri (heroină) de aprox. 12 ani; a urmărit insistent posibilele "ținte".
Apărarea sa - invocarea sincerității și a nevoii minorilor - și - de a le fi alături - nu este suficientă nici pentru reducerea pedepsei prin singura modalitate legală - aplicarea art.74-76.pen. nici pentru schimbarea modalității de executare - aplicând art.81 pen. ori art.861pen. Mai mult, s-a reținut că minorii (în prezent, aflați în grija bunicii materne) sunt susținuți material de mamă (care lucrează în Suedia) și că tatăl nu le este un bun exemplu, aplicarea de către instanța de fond a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părintești prev. de art.71-64 lit.d pen. fiind oportună.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul care, prin apărătorul desemnat din oficiu a invocat în dezbateri cazul de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală susținând că ambele instanțe au aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport cu criteriile perv. de art. 72 Cod penal solicitând reducerea cuantumului pedepsei ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod procedură penală motivat de atitudinea sinceră avută, de recunoaștere și regret a faptei săvârșite.
De asemenea, s-a criticat și modul de aplicare a pedepsei accesorii privind interdicția drepturilor părintești (prev. de art. 64 alin. 1 lit. d Cod penal) solicitandu-se înlăturarea ei cu motivarea că, în raport cu fapta săvârșită, interdicția este disproporționată.
Curtea, examinând atât motivele de recurs invocate cât și din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859alin. 3 cu referire la art. 3856alin. 1 și art. 3857Cod procedură penală constată că ambele instanțe au reținut în mod corect situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptei comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Totodată se constată că s-a efectuat o justă individualizare a pedepsei principale aplicată inculpatului atât sub aspectul cuantumului cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.
Astfel, inculpatul a săvârșit o infracțiune de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e Cod penal constând în aceea că, în ziua de 07.05.2009, a sustras, din interiorul unui microbuz ce se afla staționat la capătul liniei tramvaiului 41 situată pe B- -, profitând că avea portiera deschisă, un telefon mobil Nokia 6300 fiind depistat la cca. 3- 4 metri de locul faptei, de poliție, cu telefonul sustras asupra sa.
Pedeapsa principală aplicată inculpatului situată la minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită a fost stabilită prin luarea în considerare a pericolului social concret al faptei reflectat de circumstanțele reale ale comiterii ei (ziua, într-un loc public, profitând de împrejurarea că obiectul vizat nu era asigurat ori supravegheat), urmarea produsă - revenirea bunului sustras în patrimoniul părții vătămate ca urmare a surprinderii inculpatului, imediat după comiterea faptei.
De asemenea, s-a ținut seama de persoana inculpatului care are ca antecedente numeroase sancțiuni administrative pentru furturi repetate (proces-verbal dresat de organul de cercetare - fila 39 ) iar potrivit fișei medicale întocmite la reținerea sa, este consumator de heroină (fila 50 ), nu are ocupație, loc de muncă ori surse sigure de venituri.
Solicitarea inculpatului de a se reține, în favoarea sa, atitudinea sinceră, de recunoaștere și regret manifest, împrejurarea că are în întreținere doi copii minori și nu are antecedente penale nu poate fi primită de C în condițiile în care atitudinea sa nu este rezultatul unei căințe active ci se datorează surprinderii sale de către poliție, imediat după comiterea faptei, iar lipsa antecedentelor este pur declarativă și infirmată de sancțiuni anterioare aplicate tot pentru fapte îndreptate contra patrimoniilor private.
Prin urmare, împrejurările invocate nu justifică luarea lor în considerare ca circumstanțe atenuante, nefiind în măsură să reducă nici gravitatea faptei în ansamblu ei și nici să caracterizeze favorabil persoana inculpatului în așa fel încât să justifice aplicarea unei pedepse sub minimul special care, în acest caz, nu ar răspunde imperativului justei individualizări a pedepsei precum și exigențelor impuse de art. 52 Cod penal în ce privește atingerea scopurilor ei.
Curtea constată însă,fondată,critica formulată de recurentul inculpat - prin apărătorul desemnat din oficiu - cu privire la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părintești, prev. și ped de art. 64 alin. (1) lit. d) Cod penal, modul în care s-a procedat la individualizarea pedepsei accesorii urmand a fi cenzurat din perspectiva cazului de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală (analizat în prezentul recurs, potrivit disp. art. 3859alin. 3 teza I Cod procedură penală)
Astfel, în art. 72 Cod penal sunt prevăzute criterii generale de individualizare a pedepselor care trebuie aplicate la alegerea tuturor categoriilor de pedepse prevăzute de legea penală (principale, alternative, accesorii ori complementare) precum și în cazul sancțiunilor de drept penal, pentru a respecta principiul proporționalității consacrat de
Curtea observă că inculpatului i s-a aplicat de către prima instanță pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor părintești cu motivarea sumară că la săvârșirea faptei era însoțit de fiul său în vârstă de 4 ani și că este consumator de droguri de 12 ani.
Instanța de apel a menținut interdicția exercitării drepturilor părintești pe care a apreciat-o "oportună" cu arătarea lapidară că "tatăl nu este un bun exemplu".
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale a reținut constant că interzicerea drepturilor părintești reprezintă o ingerință în respectarea vieții de familie. O asemenea ingerință trebuie să urmărească un scop legitim, în speță, protejarea sănătății, moralei sau educației minorilor.
Examinarea a ceea ce servește cel mai bine interesului copilului este întotdeauna, de o importanță crucială iar interesul copilului trebuie să treacă înainte de orice altă considerație și numai un comportament nedemn poate permite ca o persoană să fie privată de drepturile sale părintești în interesul superior al copilului (Gnahore Franței nr. 40031/98 și Johnasen ).
Infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul în cauză este străină problemelor legate de autoritatea parentală și nici un moment nu s-a pus în discuție o lipsă de îngrijiri ori rele tratamente ale inculpatului față de copiii săi. Inculpatul se află la prima sa condamnare pentru o infracțiune contra patrimoniului sancționată cu o pedeapsă stabilită la minimul special prevăzut de lege iar în cauză, Curtea apreciază că nu s-a demonstrat că aplicarea interdicției drepturilor părintești răspunde unei exigențe primordiale vizând interesele copiilor și părinților și urmărește un scop legitim, adică protejarea sănătății, moralei și educației minorilor astfel cum impune art. 8 al Convenției.
Drept pentru care, Curtea n temeiul disp. art.38515pct.1 lit.d). Cod procedură penală va admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.467 din 11.08.2009 a Tribunalului București Secția a-I-a Penală.
Va casa, în parte, decizia penală atacată și în parte, sentința penală nr.523 din 30.06.2009 a Judecătoriei Sectorului 6 B numai cu privire la pedeapsa accesorie aplicată inculpatului și rejudecând:
Va înlătura aplicarea disp. art. 64 alin.1 lit.d Cod penal.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei atacate.
În temeiul disp. art.38517alin.4 rap. la art.383 alin.2 Cod procedură penală va deduce din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 7.05.2009 la zi.
Conform art. 192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul disp. art.385 ind.15 pct.l lit.d). pr.penală admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.467 din 11.08.2009 a Tribunalului București Secția a-I-a Penală.
Casează, în parte, decizia penală atacată și în parte, sentința penală nr.523 din 30.06.2009 a Judecătoriei Sectorului 6 B numai cu privire la pedeapsa accesorie aplicată inculpatului și rejudecând:
Înlătură aplicarea disp. art. 64 alin.1 lit.d penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei atacate.
In temeiul disp. art.385 ind.17 alin.4 rap. la art.383 alin.2 pr.penală deduce din pedeapsă timpul reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 7.05.2009 la zi.
Conform art. 192 alin.3 pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. -
Dact./16.11.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Red. / Judecătoria Sector 6 B
Președinte:Ilie Ioana AlinaJudecători:Ilie Ioana Alina, Iordache Magdalena, Craiu
