Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 160/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 160/2009

Ședința nepublică de la 26 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica

JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 3: Sanda președinte secție

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

Procuror:

Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații și - împotriva deciziei penale nr. 132/A/21.09.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, având ca obiect furtul calificat (art. 209.Cod Penal)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații recurenți și, aflați în stare de arest, personal și asistați de avocat numit din oficiu și partea responsabilă civilmente

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

La întrebarea instanței, ambii inculpați, având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord să fie asistați de avocat numit din oficiu.

Instanța, raportat la faptă și minoritatea inculpaților, pune în discuție publicitatea ședinței de judecată.

Procuror, față de prevederile procedurale, consideră că se impune declararea ședinței ca nepublică.

Avocat, având cuvântul, subscrie concluziilor de mai sus.

Partea responsabilă civilmente, a, de asemenea, arată că inculpații sunt minori.

Instanța, în conformitate cu art. 485 coroborat cu art. 290 Cod procedură penală, declară prezenta ședință nepublică (secretă și separată).

Instanța, față de prevederile art. 38514alin 1/1 coroborat cu art. 70 Cod procedură penală, pune în vedere inculpaților faptul că pot fi ascultați de către instanța de recurs sau pot să nu dea nici o declarație, atrăgându-li-se atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.

Inculpatul, având cuvântul, arată că a declarat recurs pentru că pedeapsa e prea mare. Arată că își menține declarațiile date.

Inculpatul învederează că nu vrea să dea nici o declarație.

Procuror declară că nu mai are alte cereri de formulat.

Apărătorul numit din oficiu pentru inculpați, avocat, de asemenea, arată că nu mai are alte cereri.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul, solicită instanței ca în baza art. 385 pct. 2 Cod procedură penală, să admită recursurile inculpaților, să dispună casarea hotărârii atacate cu trimitere în rejudecare în sensul pronunțării unei soluții de reducere a pedepselor aplicate inculpaților. Susține că în cauză subzistă temeiurile prevăzute de art. 74 - 76 Cod penal, adică există împrejurări care duc la o atenuare a pedepsei raportat la conduita pe care au avut-o inculpații în sensul că au recunoscut și regretat fapta, aspecte pe care inculpații au înțeles să le susțină în motivarea recursurilor.

Procuror, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursurilor de față apreciind că soluțiile date de către instanța de fond și apel sunt legale și temeinice, fiind vorba de un concurs de infracțiuni conform art. 276 alin 1, 2 și 3, fiind vorba despre fapte deosebit de grave sancționate cu o pedeapsă de minimum 10 ani închisoare, sens în care inculpaților, fiind minori, li s-a aplicat minimul posibil prevăzut de lege pentru infracțiuni de acest gen. în concluzie, având în vedere gravitatea deosebită a faptelor cu consecințe ce pot avea loc și pe viitor în cazul în care e notoriu că astfel de accidente feroviare sunt o realitate, solicită instanței să nu dea curs și eficiență cererii inculpaților pentru a nu se încuraja astfel de fapte și respingerea recursurilor de față.

Partea responsabilă civilmente, având cuvântul, solicită să se mai reducă din pedeapsa aplicată întrucât recunoaște că fiul său a fost rău și neascultător, sens în care regretă și îi pare rău de toate faptele lui și au încercat prin orice mod să acopere daunele cauzate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă fapta și solicită reducerea pedepsei, cinci ani fiind prea mult să fie închis.

Inculpatul, de asemenea, învederează că recunoaște și regretă fapta însă o pedeapsă de cinci ani închisoare e prea mare.

Instanța, față de lucrările dosarului și cele expuse, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față,

Constată că prin sentința penală nr.147/2009 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr- au fost condamnați inculpații:

1.

2.

3.lapedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare fiecare pentru săvârșirea în art.33, 34 Cp a infracțiunii prev.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a, al.3 lit.f Cp; art.4 al.2 din Legea 289/2005; art.276 al.1,2 2, 3 Cp toate cu aplicarea art. 99 și urm.Cp; în cazul ultimei infracțiuni, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.276 al.3 Cp.

Au fost obligați în solidar cei 3 inculpați, precum și fiecare în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 786,55 lei cu titlu despăgubiri civile către partea civilă Regionala CFR B -Secția A

S-a făcut aplicare art.189, 191 Cpp.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut ca stare de fapt, că cei 3 inculpați au pătruns în data de 06.03.2006, fără drept, în zona de siguranță a infrastructurii feroviare în Halta de, de unde au sustras un ca-. în valoare de 786,55 lei, punând în pericol siguranța circulației și producând o tulburare a activității de transport.

În drept s-a reținut că faptele fiecărui inculpat așa cum au fost descrise și dovedite cu probele administrate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev.de art.208 al.1, 209 al.1 lit.a Cp, al.3 lit.f Cp; de pătrundere fără drept în zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice prev.de art.4 al.2 din Legea 289/2005 și distrugere și semnalizare falsă, prev.de art.276 al.1, 2 3 Cp prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.276 al.3 Cp, toate cu aplicarea art.99 și urm.Cp.

În baza acestor texte de lege s-a dispus condamnarea celor 3 inculpați la pedeapsa închisorii, conform criteriilor prev.de art.72 Cp și 99 Cp, cu executare în regim de detenție.

Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a dispus obligarea inculpaților în solidar, precum și în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata de despăgubiri civile către partea civilă Regionala CFR B-Secția CT 3

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul legal prevăzut de lege cei trei inculpați aducându-i critici pentru netemeinicie.

Prin decizia penală nr. 132/A din 21.09.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații, împotriva sentinței penale nr. 147/2009 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar penal nr-.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut în esență că la individualizarea și proporționalizarea pedepselor aplicate celor 3 inculpați, instanța de fond a dat eficiență deplină tuturor criteriilor prev.de art.72 Cp și art.99 și urm.Cp, respectiv limitelor de pedeapsă prev.de lege pentru infracțiunile săvârșite, gradului de pericol social ridicat al acestora, determinat de pericolul pe care l-au creat cu privire la siguranța circulației feroviare și tulburarea produsă activității de transport, precum și persoanei fiecărui inculpat, care așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar aflată la dosarul cauzei, nu se află la prima confruntare cu legea penală, aceștia suferind și alte condamnări penale, care nu atrag însă starea de recidivă, dată fiind minoritatea inculpaților.

În raport de toate aceste criterii avute în vedere de instanța fondului, pedepsele aplicate inculpaților sunt de natură a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prev.de art.52 Cp, în speță neimpunându-se reducerea pedepselor așa cum nefondat se solicită (în speță neimpunându-se reținerea disp.art.74-76 Cp în raport de cele mai sus-expuse).

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații și, aducând critici de nelegalitate și netemeinicie deciziei din apel, iar prin susținerile orale de la termenul din 26 octombrie 2009, personal și prin apărătorul numit din oficiu, au susținut că pedepsele aplicate sunt prea mari.

Curtea, analizând recursurile penale formulate de inculpațiiși prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu, constată că acestea sunt nefondate și vor fi respinse pentru următoarele considerente:

Inculpații recurenți au criticat decizia penală numai sub aspectul individualizării pedepselor aplicate apreciind că acestea sunt prea mari raportat la conduita lor procesuală.

Curtea apreciază recursurile inculpaților ca fiind nefondate deoarece acuzația ce s-a adus inculpaților nu a vizat doar faptele de furt ci și acelea de pătrundere fără drept în zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice prev. de art.4 al.2 din Legea 289/2005 și distrugere și semnalizare falsă, prev.de art.276 al.1, 2 3.Cod Penal cu aplicarea art.99 și urm.Cod Penal, fapte de o gravitate sporită, prevăzute de legea penală cu pedepse mari și care justifică pedepsele aplicate inculpaților recurenți, acestea fiind orientate spre minim.

Se constată de asemenea că inculpații recurenți nu se află la prima confruntare cu legea penală și nu au înțeles până acum clemența ce li s-a arătat în considerarea faptului că sunt minori, continuând săvârșirea de fapte penale.

Se constată că pedepsele aplicate inculpaților corespund scopului pedepsei astfel cum a fost acesta stabilit prin disp. art. 52.Cod Penal iar la individualizarea pedepselor ce le-a fost aplicată inculpaților recurenți instanțele au ținut seama de criteriile stabilite la art. 72.

Cod Penal

Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b recursurile C.P.P. inculpaților și vor fi respinse ca nefondate.

În temeiul 191 alin 3 și art. 192 al. 2.C.P.P. inculpații recurenți vor fi obligați la plata sumei de câte 500 lei, fiecare inculpat urmând a fi obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata acestei sume, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 300 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva Deciziei penale nr. 132/A din 21.09.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală.

În baza disp. art. 191 alin 3 și art. 192 alin 2 Cod procedură penală, obligă pe numiții recurenți inculpați la plata sumei de câte 500 lei, fiecare inculpat urmând a fi obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata acestei sume, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în sumă de câte 300 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26.10.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored. /2 ex/16.11.2009

Jud. fond:

Jud. apel: /

Președinte:Dana Ghițoaica
Judecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 160/2009. Curtea de Apel Alba Iulia