Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1607/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2208/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1607/
Ședința publică de la 03 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de contestatorul - împotriva deciziei penale nr.966/26.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul contestator - în stare de arest asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/3.11.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, pune în discuție admisibilitatea în principiu a contestației în anulare.
Apărătorul recurentului contestator, având cuvântul, arată că lasă problema admisibilității la aprecierea instanței.
Menționează că în raport de cazurile de contestație în anulare, prevăzute de art.386 Cod procedură penală și de susținerile recurentului, din motivarea scrisă, urmează ca instanța să aprecieze asupra admisibilității cererii formulate de recurent.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare formulată de recurent, în raport de motivele invocate în cerere care nu se circumscriu prevederilor art.386 Cod procedură penală.
Menționează că recurentul își putea formula apărările invocate în cererea formulată în cursul soluționării procesului.
Recurentul contestator -, având ultimul cuvânt, arată că instanța nu s-a pronunțat asupra cauzei de încetare a procesului penal.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin decizia penală nr.966 din 26.06.2009, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a II- penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr-, a fost admis recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.230/2009 a Judecătoriei Sectorului 4 B și a deciziei penale nr.264/1009 a Tribunalului București - secția a II-a penală.
A fost casată în totalitate decizia și în parte sentința și rejudecând, în baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a,b,e,g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.c și art.37 lit.b Cod penal a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
S-a dedus prevenția de la 27.02.2008 la zi.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, s-au suportat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța astfel, Curtea a reținut că recurentul contestator a arătat că nu este vinovat de săvârșirea faptelor, și anume că cele două autoturisme au fost sparte în același timp, lucru ce nu poate fi posibil; a mai solicitat redozarea pedepsei, considerată prea severă în raport de circumstanțele săvârșirii infracțiunii, dar și de datele ce caracterizează persoana acestuia.
Condamnatul a formulat contestație în anulare invocând faptul că instanța nu s-a fi pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, indicând ca temei de drept al contestației art.386 al.1 lit. c Cod proc. pen.
Examinând contestațiaformulată de către condamnat, Curtea constată că, deși acesta a indicat formal cazul prevăzut de art.386 al.1 lit.c, Cod proc. pen. respectiv că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra cauzei de încetare a procesului penal, în realitate se critică faptul că în cauză nu s-au administrat probele considerate de acesta relevante.
Potrivit art. 386 Cod proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare;
c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f) - i^1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385^14 alin. 1^1 ori art. 385^16 alin. 1.
Or, așa cum s-a reținut mai sus, condamnatul contestator critică faptul că nu s-ar fi încuviințat probele solicitate de acesta, situație ce nu se circumscrie niciunuia dintre cazurile de contestație în anulare reglemente de dispozițiile citate.
În aceste condiții, Curtea, față de dispozițiile art. 391 Cod proc. pen. va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de condamnatul contestator, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat conform art.192 al.2 Cod proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul - împotriva deciziei penale nr.966 din 26.06.2009, pronunțată de Curtea de Apel București - secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariu avocat oficiu 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 3 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. AL 2 ex./23.11.2009
10 2009
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru
