Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 185/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.185/
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.1089 din data de 16 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.69 din data de 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art.208-209 Cod penal și art.86 din nr.OUG195/2002.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat - - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.1000/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;
Se constată lipsa:
- intimatei părți vătămate.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu disp.art.70 alin.2 Cod procedură penală, instanța aduce la cunoștință inculpatului dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se totodată că cele declarate pot fi folosite și împotriva sa.
Recurentul inculpat -, având cuvântul, precizează că dorește să fie ascultat de instanța de recurs.
Instanța a procedat nemijlocit la ascultarea recurentului inculpat, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal și atașat la dosarul cauzei.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat -, având cuvântul, solicită admiterea recursului în baza disp.art.38515pct.2 lit."d" Cod procedură penală și casarea celor două hotărâri atacate pe care le consideră ca nefiind legale și temeinice, motivul de recurs pentru infracțiunea de furt este în principal, cel prevăzut de disp.art.3859pct.18 Cod procedură penală, cu privire la eroarea de fapt și, în subsidiar, cazul de casare prevăzut de disp.art.3859pct.14 Cod procedură penală, cu privire la redozarea pedepsei.
Apreciază că vinovăția recurentului inculpat în săvârșirea faptei de furt, nu a fost probată și că în cauză există un dubiu legitim ce profită acestuia.
Astfel, poziția procesuală a inculpatului a fost constantă pe întreg parcursul procesului penal, arătând cu ocazia audierii sale în fața procurorului și a instanței de fond, faptul că nu a sustras autovehiculul prietenului său, ci, chiar partea vătămată a fost cea care i-a dat cheile și i-a permis să conducă autoturismul.
Inculpatul a arătat cum explică motivul pentru care prietenul său a sesizat organele de poliție cu privire la sustragerea autoturismului, fiind vorba de o răzbunare.
Față de economia probatoriului administrat în cauză, singura probă împotriva inculpatului este plângerea părții vătămate care nu se coroborează cu nici un element probator administrat în cauză.
Martorul audiat în faza de urmărire penală, a arătat că de la lucrătorii de poliție a auzit că mașina ar fi fost sustrasă și, nu de la inculpat.
Apreciază ca nejustificată reținerea în sarcina inculpatului, infracțiunea de furt.
Mai mult, partea vătămată nu a mai putut fi audiată nici de instanța de fond și nici de cea de apel, pentru a se putea stabili în concret, situația de fapt.
Pentru aceiași motivare, în considerarea circumstanțelor reale în care fapta a fost săvârșită, apreciază că se poate proceda de către instanță asupra redozării pedepsei și a stabilirii unui cuantum sub minimul special prevăzut de textul de lege incriminator.
În principal, solicită achitarea inculpatului pentru fapta de furt.
Procurorul,având cuvântul, consideră că solicitarea privind achitarea inculpatului în baza disp.art.10 lit."c" Cod procedură penală de către apărare, a fost
întemeiată pe faptul că nu există corespondent în probele dosarului cu privire la infracțiunea de furt.
Consideră că nu se pot înlătura cu ușurință declarațiile constante ale părții vătămate și nu doar plângerea acesteia, în sensul că nu a dat niciodată inculpatului, cheile autoturismului pe care acesta l-a condus pe drumurile publice, fără a avea permis de conducere.
Precizează că inculpatul execută o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, solicitând a se observa fișa de cazier judiciar a acestuia din care rezultă 7 condamnări din anul 1993 până în anul 1998 și o bogată experiență infracțională.
Față de cele expuse, acest motiv o determină a aprecia că recursul declarat de inculpat este nefondat, solicitând ca atare, respingerea acestuia.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.1089 din data de 16 octombrie 2009, pronunțată în dosarul penal cu unic nr-, Judecătoria Constanțaa hotărât:
"Retine la incadrarea juridica dispozitiile art.37 lit.b pen.
In baza art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit.e pen. cu aplic. art.37 lit.b pen. condamna inculpatul - la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru infractiunea de furt calificat.
In baza art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic.art.37 lit.b pen condamna pe inculpatul - la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fara a poseda permis de conducere.
In baza art.33 lit.a- art.34 lit.b pen. contopeste pedepsele aplicate prin prezenta hotarare de 1 an si 6 luni inchisoare, respective de 3 ani inchisoare, in final executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
Pedeapsa va fi executata in regim de detentie, conform art.57 pen.
In baza art.71 pen. interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit.a teza a si b pen. pe durata executarii pedepsei.
Ia act ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila, prejudiciul fiind recuperat.
In baza art. 189.proc.pen. dispune avansarea din fondurile Ministerului Justitiei a sumei de 100 lei onorariu aparator din oficiu -avocat -).
In baza art.191 alin.1 proc.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat."
Pentru pronunțarea hotărârii, prima instanță a stabilit situația de fapt următoare:
La data de 12 august 2007, inculpatul -, a sustras autorrturismul marca 1310 cu nr.de înmatriculare -, aparținând părții vătămate (pe care îl cunoștea), parcat pe stara nr.2 din municipiul C și l-a condus pe raza municipiului C până în stațiunea unde fiind oprit de către echipajul de poliție, s-a constatat că nu posedă permis de conducere.
Situația de fapt s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața loului, procesul verbal de constatare la fața locului, proces verbal de depistare, dovada de restituire, adresa nr.38827/- a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor
Reținând aceiași situație în fapt și în drept, prin decizia penală nr.69 din data de 04 februarie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat - fiul lui și, născut la data de 16.02.1977, CNP -, împotriva sentinței penale nr.1089 (16.10.2008, pronunțată de Judecătoria Constanța ).
Împotriva hotărârilor, în termenul legal, inculpatul - a declarat recurs, motivând în principal că a fost în eroare așa încât nu poate fi condamnat pentru infracțiunea de furt, iar în subsidiar, recursul avizat, redozarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului sub minimul prevăzut de lege.
Criticile sunt neîntemeiate.
Conform art.345 Cod procedură penală, instanța pronunță condamnarea când constată existența faptei că aceasta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat; potrivit art.62 și art.66 Cod procedură penală. Vinovăția inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoială, in cadrul unui proces echitabil, în sensul art.6 din CEDO și a Libertăților Fundamentale.
În cauză, s-au respectat exigențele unui proces echitabil deoarece inculpatul a dispus de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării, beneficiind de asistență juridică calificată și având efectiv posibilitatea audierii părților, martorilor.
Astfel, pe baza probelor administrate în cauză și m ai sus evidențiate, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, în sensul că inculpatul a sustras autoturismul prietenului său partea vătămată, parcat pe stradă și l-a condus pe raza municipiului C, a stațiunii fără a poseda permis de conducere, încadrarea juridică corespunzătoare și i-a aplicat pedeapsa în raport de criteriile de individualizare prev.de art.72 Cod penal.
Apărarea inculpatului, constând în împrejurarea că ar fi fost în eroare cu privire la consimțământul părții vătămate, sunt înlăturate de declarațiile acesteia care a arătat că nu i-a dat acordul inculpatului să ia și să folosească autoturismul.
Sub aspectul individualizării pedepsei, față de pericolul social concret al faptei, dat de împrejurările comiterii sustragerii din loc public, de natura bunului sustras, de conducerea autoturismului fără a avea cunoștințele necesare punând în pericol siguranța circulației, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului, este de natură să asigure prevenția generală, reeducarea sa, să răspundă indignării opiniei publice în fața unor asemenea fapte.
Cum inculpatul se află în stare de recidivă post executorie, iar de la data pronunțării sentinței nu au apărut date care să atenueze răspunderea penală, nu se poate proceda la reducerea pedepsei stabilită în cuantumul minim prevăzut de textul incriminator.
În consecință, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, recursul este nefondat și în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va fi respins.
Se ia act că recurentul este arestat în altă cauză.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul - va fi obligat la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art.189 Cod procedură penală, a "protocolului " încheiat la 26.11.2008, între Ministerul Justiției și Libertăților cetățenești cu Uniunea Națională Barourilor din România, onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.1089 din data de 16 octombrie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.69 din data de 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Deduce arestul preventiv de la data pronunțării deciziei instanței de apel.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare statului.
Potrivit art.189 Cod procedură penală, "Protocol", onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Jud.fond
Jud.apel;
Red.dec.Jud.-/2 ex.
Data: 27.04.2009
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Adriana Ispas, Maria
