Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 283/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 283/2008
Ședința publică de la 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 55/A/17.03.2008 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat cu delegație din oficiu pentru inculpatul recurent și partea civilă intimată, lipsă fiind inculpatul recurent
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și rejudecând a se reține circumstanțele personale și a se reduce pedeapsa sub limita minimă prevăzută de lege.
Reprezentanta parchetului, în raport de motivele expuse oral de apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul și de faptul că inculpatul nu a declarat apel în cauză, solicită respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
Partea civilă având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța, precizând că nu are nici o pretenție de la inculpat.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 1092/2007 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosarul penal nr- a fost condamnat inculpatul G la 1,6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev și ped de art. 208 al 1, 209 al 1 lit g, i, Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 74 lit. c Cod penal și art. 76 Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicat inculpatului prin sentința penală nr. 44/2007 a Judecătoriei S, pedeapsă ce a fost adăugată la cea aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății, urmând ca în final acesta să execute pedeapsa de 4,6 ani închisoare.
S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art. 64 lit. ac C od penal pe durata prev de art. 71 Cod penal.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a făcut aplicarea art. 191 Cod pr. pen.
Pentru a pronunța această sentință, instanță de fond a reținut ca stare de fapt că în noaptea de 24/25.03.2007 inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate, unde prin escaladare și efracție a pătruns în incinta acesteia și a sustras bunuri în valoare de 1000 lei.
În drept s-a reținut că fapta inculpatului așa cum a fost descrisă și dovedită cu probele administrate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev de art. 208 al 1, 209 al 1 lit. g, i Cod penal raportat la art. 37 lit. a Cod penal.
În baza acestui text de lege s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii conform criteriilor prev de art. 72 Cod penal și reținându-se în favoarea acestuia și circumstanțele judiciare atenuante prev de art. 74 lit. c Cod și art 76 Cod penal.
Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 44/7.02.2007 a Judecătoriei S, instanța fondului a făcut aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal, revocând pedeapsa de 3 ani închisoare și a adăugat această pedeapsă la cea stabilită pentru infracțiunea dedusă judecății ( 1, 6 ani închisoare ) urmând ca în final acesta să execute pedeapsa de 4,6 ani închisoare.
În raport de stare de recidivă în care se află inculpatul s-a dispus executarea pedepsei aplicate în regim de detenție, prin aplicarea pedepselor accesorii prev de art. 64 lit. a - Cod penal pe durata prev de art. 71 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal prevăzut de lege Parchetul de pe lingă Judecătoria Aiud aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor de apel se relevă în esență că în mod greșit
instanța fondului i-a aplicat inculpatului ca și pedeapsă accesorie disp. art. 64
lit. " c " Cod penal deoarece infracțiunea săvârșită nu are nici o legătură cu
profesia acestuia, că în mod greșit s-au reținut în favoarea acestuia disp art.
74 - 76 Cod pen, dat fiind faptul că acesta a mai săvârșit infracțiuni de
același gen, ceea ce denotă perseverența sa infracțională și că s-a soluționat
greșit latura civilă a cauzei, în condițiile în care partea vătămată a declarat la
termenul de judecată din data de 02.10.2007 că se constituie parte civilă în 4
cauză cu suma de 1200 - 1500 lei.
Prin decizia penală nr. 55/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud împotriva sentinței penale nr. 1092/2007 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosarul penal nr- și în consecință:
A fost desființată sentința penală atacată doar sub aspectul aplicării pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit.c Cod penal și a modalității de soluționare a laturii civile a cauzei și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
S-a dispus înlăturarea disp. art. 64 lit. c cod penal urmând ca inculpatul să execute ca și pedeapsă accesorie prev. art. 64 lit.a, b cod penal în condițiile prev. de art. 71 cod penal.
S-a constatat că prejudiciul cauzat de inculpat în dauna părții vătămate a fost integral recuperat, prin restituirea bunurilor.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea părții civile de obligare a inculpatului la 1500 lei despăgubiri civile.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.
În considerentele deciziei, Tribunalul a adus urătoarele argumente:
Potrivit disp. art. 71 al 2 Cod penal " condamnarea la pedeapsa. detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art.64 lit. a - c din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și fără la terminarea executării pedepsei. ".
o soluție de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii în mod corect instanța fondului i-a aplicat inculpatului și pedepsele accesorii prev de art. 64 Cod penal, însă în raport de jurisprudența CEDO în materie, reflectată în cazul și împotriva României și care au prioritate de aplicare față de legea internă, instanța fondului trebuia să dea eficiență dispozițiilor CEDO și să stabilească în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat care dintre pedepsele accesorii îi sunt acestuia aplicabile.
Astfel potrivit art. 64 lit. " c " Cod penal pedeapsa accesorie constă în interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii.
Ori, din coroborarea probatoriului administrat în cauză, plângerea și declarația părții vătămate, procesul verbal de constatare a infracțiunii, probele de cercetare la fața locului, dovezile de ridicare și restituire a bunurilor sustrase, declarațiile martorilor și declarațiile inculpatului prin care a recunoscut și regretat fapta comisă, rezultă că acesta în noaptea de 24/25.03.2007 a pătruns prin escaladare și efracție în locuința părții vătămate de unde a sustras bunuri în valoare de 1000 lei.
Prin urmare, infracțiunea săvârșită de inculpat nu au nici o legătură cu decăderea din dreptul de a ocupa o funcție sau profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit la săvârșirea faptei.
Este adevărat că potrivit dreptului intern, respectiv dispozițiile art. 71 al 2 Cod penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev în art. 64 lit. a - c Cod penal. însă în raport cu jurisprudența CEDO ( cazul și contra României) și care are prioritate față de dreptul intern instanța de fond trebuia să dea eficiență CEDO și să stabilească în raport de natura infracțiunii săvârșite și de persoana inculpatului, care dintre pedepsele accesorii îi sunt aplicabile, respectiv doar cele prev de art. 64 lit. a, b și nicidecum și cele prev de art. 64 lit. " c " Cod penal.
Nepronunțând o soluție în concordanță cu practica CEDO, instanța de fond a adoptat o sentință nelegală, astfel că Tribunalul cu ocazia noi judecăți a cauzei va înlătura aplicarea disp. art. 64 lit. " C " Cod penal urmând ca inculpatul să execute ca și pedeapsă accesorie doar disp. art. 64 lit. a, b Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Tribunalul a constatat din coroborarea probatoriului administrat și mai sus-menționat că prin infracțiunea săvârșită, inculpatul a sustras din locuința părții vătămate un telefon marca Panasonic, o rindea electronică marca, un electric marca Gress, o geacă de tercot, un fes și un tub cu cremă de mâini, în valoare totală de 1000 lei.
Potrivit dovezii încheiate de organele de cercetare penală și aflată a fila 15 din dosarul de urmărire penală, bunurile au fost ridicate de la acesta și restituite părții vătămate.
Dovezile de ridicare a bunurilor de la inculpat și de restituire la acestora părții vătămate au fost semnate și de partea vătămată (acestea regăsindu-se la filele 15,16 din dosarul de urmărire penală).
Din declarația de la fila 11 din dosarul de urmărire penală, rezultă că partea vătămată urmare a faptului că bunurile ce i-au fost sustrase, i-au fost restituite pe bază de dovadă nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Ulterior, pe parcursul activității de cercetare judecătorească, respectiv la termenul de judecată din data de 2 octombrie 2007, partea vătămată a învederat că se constituie partea civilă în cauză cu suma de 12-15 milioane lei, reprezentând contravaloarea unei mașini de găurit marca, a unei drujbe, 5 ciocane de dulgher m a 200 metri cablu de cupru pentru instalație.
Ori, așa cum rezultă din declarația acestuia, bunurile a căror contravaloare a solicitat-o nu au nici o legătură cu infracțiunea săvârșită de inculpat, nefăcând obiectul acesteia fiind cu totul altele decât cele precizate în fața organelor de urmărire penală și care i-au fost predate pe bază de dovadă, în contextul celor expuse, s-a constatat că instanța de fond a soluționat greșit latura civilă a cauzei, astfel că Tribunalul cu ocazia noi judecăți a cauzei, a constatat că prejudiciul cauzat de inculpat prin săvârșirea infracțiunii în dauna părții vătămate a fost integral recuperat, prin restituirea bunurilor și a respins ca neîntemeiată cererea părții vătămate de obligare a inculpatului la plata sumei de 1500 lei cu titlu de despăgubiri materiale (reprezentând contravaloarea unor bunuri ce nu au făcut obiectul infracțiunii săvârșite de inculpat).
În privința criticii expuse de Parchet cu privire la netemeinicia pedepsei aplicată inculpatului, urmare reținerii disp art. 74 - 76 Cod penal, Tribunalul a constatat nefondată.
Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, inculpatul se află la o vârstă tânără (28 ani) și a avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă.
Ori, în raport de aceste împrejurări în mod corect instanța de fond a apreciat că scopul educativ și coercitiv al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse sub minimul special (de 1,6 ani închisoare ) ca urmare a reținerii în favoarea inculpatului a circumstanței judiciare atenuante prev de art. 74 lit. c Cod penal, în speță impunându-se înlăturarea art. 74 - 76 Cod penal și majorarea pedepsei, așa cum nefondat s-a solicitat.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal prev. de art. 385/3 pr.penală inculpatul G, aducându- critici pentru nelegalitate, fără a expune prin cererea de recurs sau separat, prin memoriu, motive apte de a fi considerate cazuri de casare în sensul art. 385/9 pr.penală.
Verificând cererea de recurs promovată de inculpat sub aspectul întrunirii exigențelor de admisibilitate, Curtea constată că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor urma:
1. Potrivit art. 385/4 pr.penală nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prev. în art. 362.pr.penală nu au folosit calea de atac a apelului și când apelul a fost retras, dacă legea nu prevede acea cale de atac.
În speța de față, conform articolului sus arătat, ultimul paragraf, inculpatul putea declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel chiar dacă nu a uzat de această cale, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la acea modificare.
3. Or. prin decizia atacată s-au prevăzut dispoziții favorabile inculpatului și care în mod concret nu puteau fi contestate.
Față de cele expuse mai sus, Curtea conform art. 385/15 pct.1 lit.a pr.penală va respinge ca inadmisibil recursul inculpatului cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 55/A/17.03.2008 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. VV 2 ex/02.06.2008
,
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Maria Covaciu, Leontin Coraș
