Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 293/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
2801/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 293
Ședința publică din data de 17 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 2: Risantea Găgescu
JUDECĂTOR 3: Liliana Bădescu
GREFIER: - -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr. 154/A din data de 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu cu delegația nr. -/16.12.2009 lipsind intimata-parte-civilă SC SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat solicită în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod de Procedură penală admiterea recursului formulat împotriva Deciziei penale nr. 154/A din data de 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița, casarea deciziei iar în temeiul art. 3859pct. 18 Cod de Procedură penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. c Cod de Procedură penală solicită achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, având în vedere că din probele administrate la dosar respectiv declarațiile martorilor nu rezultă că aceștia au văzut în mod direct săvârșirea infracțiunii de către inculpat, martorii auzind despre această faptă. Referitor la declarația inculpatului arată că suma de bani pe care a sustras-o este de 950 lei. Inculpatul a recunoscut că a intrat în policlinică dar cu scopul de a se adăposti pe timpul nopții, astfel se justifică apariția urmele papilare.
Pentru aceste motive apreciază că nu sunt suficiente probe din care să rezulte vinovăția inculpatului, motiv pentru care solicită admiterea recursului iar pe fond achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. c Cod de Procedură penală.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, apreciind că în mod corect instanțele au respins cererea de achitare formulată de inculpat, întrucât din probele administrate rezultă vinovăția inculpatului în ceea ce privește extragerea sumei de bani din incinta policlinicii În declarațiile date, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că ușa de la policlinică era descuiată, a intrat și a luat suma de 20 milioane lei. Toate probele administrate se coroborează cu declarațiile inculpatului date atât la urmărire penală cât și în fața instanței de apel.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul obișnuiește să se deplaseze în diferite orașe din țară, încercând să pătrundă în policlinici în scopul de a sustrage bunuri fiind cunoscut cu antecedente penale.
Pentru aceste motive reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat.
recurentul-inculpat nu recunoaște săvârșirea faptei pentru care este cercetat.
CURTEA
Deliberând, prin sentința penală nr. 52 din 29.02.2008, pronunțată de Judecătoria Fetești, inculpatul a fost condamnat în baza art.208 alin. 1 - art.209 alin. 1 lit. g și i pen. cu aplicarea art.37 lit. a pen. la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art.61 alin. 1.pen. s-a menținut liberarea condiționată pentru restul neexecutat de 352 zile din pedeapsa de 3 ( trei) ani închisoare aplicată prin decizia penală nr.127/A/ 07 februarie 2006 Tribunalului Bacău.
În baza art.71 pen. și art. 3 Protocolul 1 CEDO s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a pen. cu excepția dreptului de a participa la alegeri legislative, și lit. b pen. pe durata executării pedepsei.
A fost obligat inculpatul către partea civilă SC" "SRL S la plata sumei de 1518,9 lei prejudiciu nerecuperat.
În baza art. 191 alin. 1 și art. 349.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul cu asistența juridică acordată din oficiu, avansat din fondurile Ministerului d e Justiție și Libertăților.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de prim grad a reținut situația de fapt prezentată și în actul de sesizare, și anume:
În după-amiaza de 30.09.2007 inculpatul a plecat cu un tren din gara B - Nord către C, dar în stația Faf ost dat jos din tren de organele de control deoarece nu avea bilet de călătorie.
Ajungând astfel în F, s-a plimbat prin oraș și, în cursul nopții, s-a hotărât să sustragă bunuri din incinta Policlinicii municipiului După ce a forțat o fereastră de la parterul clădirii, inculpatul a pătruns în interiorul policlinicii și a spart ușile mai multor cabine medicale în care a căutat bani, fără să sustragă alte bunuri.
Inculpatul a găsit bani în cabinetul de oftalmologie al " " S de unde a sustras 1518, 9 lei.
După aceea inculpatul a mers la gară și a plecat cu primul tren către B și de aici către domiciliul său. Din banii sustrași inculpatul a achitat taxa pentru consumul curentului electric, iar restul banilor i-a cheltuit pe alimente și țigări.
După ce au cercetat locul faptei, organele de poliție au ridicat mai multe urme papilare care ulterior au fost exploatate în baza de date criminalistică 2000, stabilindu-se că au fost create de inculpatul -.
În data de 04.10.2007 polițiștii din orașul O l-au surprins pe inculpat când încerca să sustragă bunuri din policlinica orășenească iar cu această ocazie inculpatul a fost cercetat și cu privire la furtul din municipiul
Cât privește poziția procesuală a inculpatului instanța de prim grad a reținut că, inițial acesta a declarat că nu a sustras bani și că a pătruns în policlinică pentru a dormi, explicație ce a putut fi reținută întrucât nu justifica spargerea mai multor cabinete medicale. Ulterior a recunoscut săvârșirea faptei.
Sunt indicate în hotărâre mijloacele de probă avute în vedere cu ocazia reținerii situației de fapt.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei comisă de inculpat instanța de prim grad a apreciat că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1- 209 alin.-1 lit. g și i pen. cu aplicarea art.37 lit. a din pen.
La individualizarea pedepsei s-a ținut cont de prevederile art. 72.pen. privitor la limitele de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptei, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală iar în raport de faptul că inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni de furt și este recidivist, observând și împrejurările comiterii faptei a considerat că singura modalitate de executare a pedepsei este în regim de detenție.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel inculpatul, fără să arate motivele pe care le invocă în susținerea acestuia.
La termenul de judecată din 21.06.2009, în raport de faptul că la data la care au avut loc dezbaterile și pronunțarea hotărârii atacate, inculpatul era arestat în altă cauză, tribunalul a constat că apelul formulat de acesta este un apel declarat în termen legal.
În ședință publică, prin avocat desemnat din oficiu, inculpatul a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul condamnării, solicitând ca hotărârea să fie casată și să fie achitat pentru infracțiunea de furt calificat întrucât nu a sustras nicio sumă de bani din Policlinica În subsidiar a solicitat redozarea pedepsei, în raport de prejudiciul modic cauzat.
Prin decizia penală nr.154/04.11.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomițaa fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că probele administrate în cauză fac dovada, fără dubiu, că inculpatul este autorul faptei reținute în sarcina sa.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs inculpatul -, critica sa vizând nelegalitatea soluției de condamnare a sa pentru o faptă pe care nu a săvârșit-
Susține inculpatul că nu sunt suficiente probe din care să rezulte vinovăția sa.
Examinându-se cauza, prin prisma motivului invocat, precum și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, se constată că recursul este nefondat.
Instanțele au stabilit în mod corect pe baza probelor administrate situația de fapt, dând o încadrare juridică corectă faptei săvârșite de inculpat.
Astfel, în după-amiaza de 30.09.2007, inculpatul a plecat cu un tren din gara B - Nord către C, fiind dat jos din tren de organele de control în stația CFR F, deoarece nu avea bilet de călătorie.
În cursul nopții, inculpatul a forțat o fereastră de la parterul Policlinicii municipiului F, a pătruns în interior și a spart ușile mai multor cabinete medicale în care a căutat bani.
În cele din urmă, inculpatul a găsit bani în cabinetul de oftalmologie al SC" Grup" SRL S, de unde a sustras 1518,9 lei.
Inculpatul a plecat cu primul tren la B și a cheltuit banii.
La data de 04.10.2007, polițiștii din orașul, județul O l-au surprins pe inculpat când încerca să sustragă bunuri din policlinica orășenească, iar cu această ocazie inculpatul a fost cercetat și cu privire la furtul din municipiul
Împrejurarea că inculpatul este cel care a pătruns pe timp de noapte în interiorul policlinicii este dovedită cu raportul de constatare tehnico - științifică efectuat în cauză, acesta stabilind că urma digitală ridicată cu ocazia cercetării la fața locului aparținând inculpatului.
În declarația (de la fila 69 ) dată la urmărirea penală inculpatul a recunoscut că a intrat în incinta policlinicii, dar a susținut că nu a sustras bani, iar în declarațiile ulterioare, inclusiv cea dată în fața instanței de fond, inculpatul a recunoscut sustragerea banilor din cabinetul de oftalmologie.
De altfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul nu numai că a recunoscut comiterea faptei, dar a acceptat să se procedeze la o reconstituire și a indicat în prezența martorului asistent, toate cabinetele în care a căutat bani, precum și cabinetul și dulapul din care a sustras banii.
Se constată, așadar, că prima instanță a stabilit, fără dubiu, vinovăția inculpatului, motiv pentru care critica adusă de către inculpat hotărârii de condamnare este neîntemeiată și urmează a fi înlăturată.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată, se reține că prima instanță a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, privind criteriile generale de individualizare a pedepsei ținând seama de gradul de pericol social al faptei comise urmarea produsă și persoana inculpatului, care nu se află la prima încălcare a legii, având statut de recidivist.
În contextul celor arătate mai sus, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge recursul, ca nefondat.
Va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 154/04.11.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul - inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. /09.03.2010.
2 ex.
Red. - Tribunalul Călărași - Secția Penală
Red. - Judecătoria Ialomița - Secția Penală
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Risantea Găgescu, Liliana Bădescu
