Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 299/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 299/R/2009
Ședința publică din 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Popovici Corina
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederile art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 60/A/2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect infracțiunea de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208-209 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul din oficiu al inculpatului recurent, avocat, în baza delegației nr. 2266 din 28.04.2009 și apărătorul din oficiu al inculpatei recurente, avocat, în baza delegației nr. 2265 din 28.04.2009, emisă de Baroul Bihor, lipsind părțile.
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta. Mai solicită respingerea despăgubirilor civile. În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse just individualizate și să se aibă în vedere concluziile depuse la prima instanță.
Apărătorul inculpatei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât nu rezultă în mod cert că a săvârșit fapta. În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare.
Procurorul, față de gradul de pericol social al infracțiunii, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1333/2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în baza art. 208 alin. 1 -209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 865.pr.pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin pen. nr. 490/A/2006 a Tribunalului Bihor la data de 28.12.2006.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea în pedepsele componente: 2 ani închisoare și 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a pen. art. 34 lit. b pen. și art. 36 alin. 2.pen. s-au contopit pedepsele individuale aplicate în prezenta cauză cu pedepsele individuale aplicate prin pen. nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b pen. pe durata pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 865alin. 2.pen. cu referire la art. 862.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de durata unui termen de încercare 7 ani care curge de la data de 28.12.2006.
În baza 863.pen. pe durata termenului de încercare s-a impus inculpatului să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor și să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 lit. b-d pen. și anume să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 36 alin. 3.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv de la 13.01.2003 la 10.04.2003.
II. În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a fost condamnată inculpata, la o pedeapsă 3 ani închisoare.
În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a pen. art. 34 lit. b pen. s-au contopit pedepsele mai sus stabilite și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b pen. pe durata pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 862.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de durata unui termen de încercare 5 ani.
În baza 863.pen. pe durata termenului de încercare s-a impus inculpatei să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor și să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 lit. b-d pen. și anume să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 864.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 14.pr.pen. raportat la art. 346.pr.pen. cu referire la art. 998-999.civ. și art. 1003.civ. au fost obligați în solidar inculpații la plata sumei de 3.462,09 lei în favoarea părții civile și 4.000 lei în favoarea părții civile
În baza art. 14.pr.pen. raportat la art. 346.pr.pen. cu referire la art. 998-999.civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.725, 97 lei în favoarea părții civile În baza art. 189.pr.pen. onorariul în cuantum de 100 lei pentru avocatul din oficiu din cadrul Baroului de Avocați B, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției în baza delegației nr. 5595/10.10.2006.
În baza art. 191 alin. 2.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 2.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
1. Într-o noapte din perioada 10-13.04.2004, martorul și inculpații și s-au deplasat în - 22 din O și cu ajutorul unei răngi, inculpatul a forțat lacătul care asigura ușa principală de acces în magazinul părții vătămate SC SA O, după care în interior a pătruns inculpatul, ajungând în depozitul din spatele clădirii. Inculpatul a luat de aici toate pachetele de țigări găsite precum și sucuri, după care a părăsit locul faptei.
Valoarea bunurilor astfel sustrase a fost de 34.620.893 lei, sumă cu care partea vătămată SC SA s-a constituit parte civilă deoarece prejudiciul nu a fost recuperat.
2. În noaptea de 29/30.04.2004 martorii și împreună cu inculpatul s-au deplasat în Pizza din O cu intenția prestabilă de a-și însuși bunuri din societăți comerciale. Ajunși în fața magazinului alimentar al părții vătămate SC SRL O, martorul a forțat, cu o, geamul de deasupra ușii principale de acces, după care martorul a escaladat acest geam și a pătruns în interior, în acest timp celălalt inculpat și învinuitul asigurând paza în stradă.
De pe rafturile din magazin martorul a luat produse alimentare și nealimentare (cca. 100 pachete de țigări de diferite mărci, 10 sticle de whisky, 50 sticle de bere, 40 deodorante pentru bărbați, 20 batoane de șuncă, etc.)pe care apoi le-a dus în sacoșe pe care le-a dat prin geamul de deasupra ușii de acces, martorului și inculpatului, după care cei trei au părăsit locul faptei.
Valoarea bunurilor sustrase este de 27.259.763 lei sumă cu care partea vătămată SC SRL O se constituie parte civilă deoarece prejudiciul nu a fost reparat.
3. În noaptea de 09/10.05.2004 martorii și și inculpații și s-au deplasat pe str. - - din O și după ce primul martor a forțat cu o ușa principală de acces în magazinul părții vătămate SC O, al doilea martor a pătruns în interior, iar de pe rafturi a luat mai multe articole de îmbrăcăminte (tricouri și pantaloni) precum și un aparat player marca, în acest timp celălalt martor și inculpații asigurându-i paza în stradă.
Valoarea bunurilor astfel sustrase este de 45.855.960 lei, sumă cu care partea vătămată s-a constituit inițial parte civilă, ulterior însă, aceasta recuperându-și o parte din bunuri.
Martorul a intenționat să vândă aparatul a doua zi, în data de 10.05.2004, sens în care i-a solicitat fiicei sale în vârstă de 13 ani, să transporte ea geanta cu aparatul, pentru a nu fi surprins el cu bunul furat, dar organele de percheziție au efectuat o percheziție corporală și au ridicat bunul înainte ca acesta să fie vândut.
Articolele de îmbrăcăminte au rămas la inculpații și, urmând ca aceștia să le vândă, însă în data de 21.06.2004 aceștia au fost surprinși de organele de poliție cu bunurile asupra lor.
Inculpații și nu recunosc participarea la săvârșirea nici uneia dintre infracțiunile descrise mai sus.
Astfel martorii și au dat declarații succesive în care au indicat modul în care au săvârșit infracțiunile, declarațiile celor doi dovedindu-se a fi pe deplin sincere sub aceste aspecte, ele coroborându-se cu celelalte mijloace de probă. În plus cei doi martori au arătat că la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv a celor descrise mai sus, au participat și inculpații și, aceștia asigurând paza și primind apoi bunuri din cele sustrase.
Declarațiile celor doi martori se coroborează cu mai multe mijloace de probă în ceea ce privește participarea inculpaților și la săvârșirea infracțiunilor.
Astfel, martorul, sergent în cadrul Comandamentului de Jandarmi B, audiat la data de 12.10.2004 declară că în noaptea de 11/12.04.2004 a efectuat serviciul de patrulare în zona Parcului 22 din Martorul declară că își amintește clar cum în noaptea respectivă, în jurul orei 03.05. a legitimat două persoane, respectiv un și o femeie, care i se păreau suspecți întrucât la ora respectivă stăteau sprijiniți de o bancă, deși afară era frig și ploua. După legitimarea lor, la un interval de 20 minute, cele două persoane au ieșit din parc și au stat cca. 15 minute în intersecția dintre str. - 22 și str. -, după care s-au deplasat grăbiți pe str. -, ținându-se de mână. Martorului i s-a părut suspect comportamentul celor două persoane, motiv pentru care le-a urmărit pe mai multe străzi, traseul urmat fiind indicat de martor în mod detaliat și coerent. La un moment dat, în timp ce aștepta în curtea interioară a unui bloc din - 22, chiar lângă magazinul părții vătămate SC SA O, martorul a auzit un zgomot de sticle (momentul săvârșirii infracțiunii de furt), imediat apărând pe stradă ul și femeia, care se țineau de mână. Martorul a trecut apoi la legitimarea celor două persoane, datele de identitate ale acestora înscriindu-le apoi în raportul de activitate întocmit cu aceea ocazie.
Martorul a reținut semnalmentele celor două persoane, semnalmente care corespund cu cele ale învinuiților, dovedindu-se astfel că declarația martorului este sinceră și prin multitudinea detaliilor și pe deplin corespunzătoare realității. Mai mult, martorul și-a amintit toate aceste detalii întrucât în data de 13.04.2004 a fost informat pe linie de serviciu că în noaptea de 11/12.04.2004 persoane necunoscute au pătruns prin efracție în magazinul SC SA O, respectiv chiar în zona de patrulare a martorului și au sustras bunuri, astfel că martorul a făcut imediat legătura cu cele două persoane suspecte legitimate în noaptea respectivă și zonă și cu zgomotul de sticle care provenea chiar din zona magazinului.
Declarația martorului trebuie apreciată ca deosebit de relevantă, ea fiind detaliată și sinceră, martorul neavând nici un interes în prezenta cauză.
Declarația martorului se coroborează pe deplin cu Raportul de activitate din data de 11/12/04.2004 din care rezultă că în noaptea respectivă sergentul de jandarmi a legitimat în postul său din - 22 la ora 03.50 pe martorul și pe inculpata, ale căror date de identitate, inclusiv CNP - ul, martorul le-a înscris în raport. Aceste date nu puteau fi obținute de martor decât ca urmare a legitimării celor două persoane, având în vedere că raportul a fost întocmit imediat după încheierea serviciului pe baza notițelor făcute de martor.
Inculpata a susținut că în cursul anului 2004, de paști (așadar perioada 10-13 aprilie 2004) a fost vizitată la locuința sa de pe str. - - de către martorul, care a consumat băuturi alcoolice cu concubinul ei inculpatul între orele 17 - 21.30, când martorul a hotărât să plece spre casă. Ca atare, întrucât acesta era în stare de ebrietate, inculpata a hotărât să îl conducă la o stație de taxi, cei doi deplasându-se pe mai multe străzi apoi până la o stație de taxi. Declarația inculpatei este vădit nesinceră și absurdă cu privire la aceste aspecte, având în vedere că inculpata s-a deplasat la aceea oră, pe timp de noapte, pe mai multe străzi, cu o persoană aflată în stare de ebrietate, când ar fi fost mult mai simplu să solicite telefonic un taxi ori să îl lase pe martor să se descurce singur, având în vedere că acesta a fost în stare să se deplaseze fără vreun ajutor din partea inculpatei.
S-a reținut că care au fost legitimați martorul și inculpata în noaptea de 11/12.04.2004 a fost ora 03.05 și nu 21.30 așa cum susține inculpata, aspect care rezultă din declarația sergentului de jandarmi și raportul de activitate. În acest sens, mai trebuie reținut că sergentul de jandarmi nu putea să îi legitimeze pe cei doi la ora 21.30 întrucât la ora aceea el nici nu era încă de serviciu, el lucrând în de noapte. Totodată trebuie reținut că, deși inculpata susține că nu i-a spus sergentului de jandarmi că are 2 copii, că are o soră în Ungaria și că părinții ei au decedat, martorul a declara toate aceste aspecte, care nu puteau fi aflate decât de la inculpată, dovedindu-se încă o dată că martorul este sincer și că în noaptea respectivă a legitimat-o pe inculpată.
Pentru a fi cât mai convingătoare în declarații inculpata a încercat să mai furnizeze alte detalii, susținând de exemplu că în noaptea respectivă nu polua, ceea ce ar fi contrazis declarațiile sergentului de jandarmi, căruia i s-a părut suspectă conduita martorului și a inculpatei tocmai pentru că cei doi se plimbau într-o noapte friguroasă și pe timp de ploaie.
Prin adresa nr. 76 din 07.02.2006 a Centrului Metrologic Regional - rezultă că în noaptea de 11/12.04.2004 la Stația Metrologică O s-au înregistrat următoarele fenomene meteo: aer cețos și ploaie. Se dovedește astfel, încă o dată, că declarațiile martorului sunt corespunzătoare realității și sincere, spre deosebire de cele ale inculpatei. În plus s-a dovedit că nu este deloc credibil și că inculpata a acceptat să îl însoțească după lăsarea întunericului pe o vreme și ploioasă pe martorul, neexplicându-se această conduită invocată de inculpată, care practic nu l-a ajutat în vreun fel pe inculpat în deplasare, lucru de altfel imposibil, dat fiind disproporția fizică dintre cei doi precum și distanța mare pretins parcursă.
Semnificativ de reținut este că în declarația olografă din data de 06.02.2006, dată în prezența apărătorului ales, inculpata a susținut că nu a fost niciodată în oraș cu martorul în vreo ocazie și nici nu a fost vreodată legitimată de poliție în oraș. Cu toate acestea, fără nici o justificare temeinică, inculpata a revenit asupra acestor aspecte, recunoscând că s-a aflat într-o noapte în oraș, cu martorul și că au fost legitimați de o patrulă de poliție, dar inculpata indică o altă oră a legitimării decât cea reală, încercând astfel să se sustragă răspunderii penale. Această contradicție flagrantă între declarațiile date în aceeași zi, în prezența apărătorului ales, evidențiază nesinceritatea învinuitei și încercarea sa de a-și adapta declarațiile în raport cu probele administrate în cauză. mijloc esențial și concludent de probă l-a reprezentat declarația martorului, agent de poliție, audiat la data de 11.10.2004, așadar la scurt timp de la data faptelor.
Astfel, acest martor a declarat că în noaptea de 29/30.04.2004 efectua serviciul de patrulare în schimbul II în zona centrală a municipiului O, zonă în care se află și -, în care este situat magazinul alimentar al părții vătămate SC. Martorul a declarat că își amintește cu certitudine că în noaptea respectivă a legitimat la intervale de timp diferite 3 bărbați care se aflau în zona magazinului alimentar și care i s-au părut suspecți. Martorul a reținut în mod corect și că unul din acei bărbați era mai învârstă respectiv martorul, iar ceilalți doi erau mai tineri respectiv martorul și inculpatul. Deosebit de relevant este și faptul că după ce i-a legitimat pe cei trei bărbați, martorul s-a întâlnit din nou cu aceștia după un interval de timp, în aceeași noapte, însă de data aceasta cei trei bărbați erau împreună în stația de taxi din -. Cu aceea ocazie martorul a intenționat să îi legitimeze din nou, dar ul mai în vârstă i-a spus că i-a mai legitimat.
Din înscrisul aflat la fila 126, care reprezintă lista persoanelor legitimate de agentul de poliție în noaptea de 29/30.04.2004 a rezultat că i-a legitimat pe martorul în Pizza la ora 01.45, martorul în Pizza la ora 02.00, inculpatul - la ora 02.10.
S-a constatat astfel că în noaptea de 29/30.04.2004 în zona furtului comis în dauna SC SRL se aflau cei doi martori - aspect recunoscut de aceștia prin declarațiile care constituie mijloace de probă, dar și inculpatul, lucru negat de acesta dar dovedit de două mijloace de probă, respectiv declarația martorului și înscrisul de la fila 126 din dosarul de urmărire penală, întocmit chiar în noaptea aceea pe baza constatărilor personale ale agentului de poliție.
De asemenea, s-a stabilit că în noaptea respectivă după ce i-a legitimat individual la intervale scurte de timp, agentul de poliție i-a observat din nou pe martori și inculpat, însă de data aceasta aceștia fiind împreună.
Declarațiile inculpatului sunt nesincere cu privire la aceste aspecte, și ca atare au fost folosite ca mijloace de probă împotriva sa, potrivit at. 70 alin. 2.pr.pen.
Astfel inculpatul a susținut că în noaptea de 29/30.04.2004 a fost în vizită la soacra martorului împreună cu cei doi inculpați, unde au rămas până noaptea târziu, fără ca vreunul din ei să iasă din casă. Inculpatul a susținut că de acolo s-au deplasat toți trei împreună pe str. -, ajungând în -, unde inculpatul s-a despărțit de cei doi martori, deplasându-se apoi acasă pe jos. Inculpatul a susținut că a fost legitimat în aceea noapte de o patrulă de poliție, în zona -, dar în acele momente era împreună cu martorii aspect contrazis de două mijloace de probă, respectiv declarația martorului și înscrisul de la fila 126 dosar de urmărire penală.
Un alt mijloc esențial de probă l-a reprezentat procesul verbal de constatare din data de 21.06.2004 din care a rezultat că cei doi inculpați au fost surprinși în scara blocului de pe str. - din O, având asupra lor o geantă în care erau articole de îmbrăcăminte sustrase în noaptea de 09.10.05.2004.
Cu privire la aceste bunuri, cei doi inculpați au data declarații succesive contradictorii, dovadă a nesincerității lor, fără ca ultimele justificări ale posesiei bunurilor să fi fost în vreun fel temeinic dovedite.
Astfel cu ocazia surprinderii lor în data de 21.06.2004, inculpata a declarat că a găsit geanta cu articolele de îmbrăcăminte în urmă cu cca. 3 săptămâni.
Audiat în aceeași zi de 21.06.2004, inculpatul a susținut că în urmă cu o săptămână, în timp ce se afla la domiciliul concubinei sale, aceasta a venit acasă cu geanta de voiaj în care se aflau articole de îmbrăcăminte, inculpata spunându-i că acestea sunt de vânzare. Inculpatul a mai declarat că în data de 21.06.2004 se afla la locuința concubinei sale, care a discutat telefonic cu o persoană căruia urma să îi vândă articolele de îmbrăcăminte, cele două stabilind să se întâlnească în acest sens în aceeași zi în zona statuii din cartierul -, unde organele de poliție i-au surprins pe cei doi inculpați cu bunurile asupra lor. Din declarația dată chiar în aceea zi de 21.06.2004, inculpata a prezentat o cu totul altă stare de fapt, susținând că în urmă cu cca. 2-3 săptămâni se află la plajă pe malul râului din zona -, împrejurare în care a descoperit în zona unui tufiș geanta de voiaj în care se aflau articole de îmbrăcăminte, geantă pe care inculpata a luat-o la locuința sa ulterior aceasta hotărând să vândă bunurile în folos propriu. Această declarație este vădit nesinceră, întrucât nu exista nici o justificare ca o persoană să ascundă bunurile furate în locul indicat de inculpată. Oricum, din declarațiile martorului și a rezultat că geanta cu articolele de îmbrăcăminte sustrase în noaptea de 09/10.05.2004 au rămas asupra celor doi inculpați, care le-au dus la locuința lor. De altfel inculpata a recunoscut ulterior că a mințit în primele declarații, susținând că, de fapt, bunurile i-au fost aduce la locuința sa de, concubina martorului, imediat după arestarea preventivă a acestuia, bunurile fiindu-i redate inculpatei doar pentru păstrare temporară.
Martorul a declarat că în perioada respectivă a fost vizitat de inculpata, însoțită de un brunet căruia în spunea "" (respectiv inculpatul care este brunet și este concubinul inculpatei). Martorul a aratat că cei doi i-au adus, împreună, două genți de voiaj și tip sport în care se aflau articole de îmbrăcăminte noi, cei doi rugându-l pe martor să le păstreze la el acasă câteva zile. După cca. 2 zile, cei doi inculpați au revenit la locuința martorului și au luat gențile cu hainele, dându-i martorului drept răsplată o pereche de pantofi și un tricou, ambele noi, spunându-i martorului că hainele sunt ale lor.
Faptele inculpatului așa cum au fost descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g, pen. complicitate la furt calificat prev. de art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. și complicitate la furt calificat prev. de art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen.
Faptele inculpatei așa cum au fost descrise mai sus întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de complicitate la furt calificat prev. de art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen.
La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art 72.pen. circumstanțele reale ale comiterii faptelor, valoarea prejudiciilor cauzate, circumstanțele personale ale inculpaților care la momentul comiterii acestora nu aveau antecedente penale.
Față de cele expuse mai sus, instanța în baza art. 208 alin. 1 -209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a condamnat pe inculpatul, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Instanța a reținut că inculpatul a fost condamnat prin pen. nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin pen. nr. 490/A/2006 a Tribunalului Bihor la data de 28.12. 2006 o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în perioada de 09.05.1998 - 15.09.1998 și o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat în perioada de 03.04.2000 - 12.11.2000. Pedepsele au fost contopite și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5ani. Instanța a reținut că aceste infracțiuni sunt concurente față de cele din prezenta cauză.
În consecință, în baza art. 865.pr.pen. a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea definitivă prin pen. nr. 490/A/2006 a Tribunalului Bihor la data de 28.12.2006.
A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin pen. nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea în pedepsele componente: 2 ani închisoare și 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a pen. art. 34 lit. b pen. și art. 36 alin. 2.pen. a contopit pedepsele individuale aplicate în prezenta cauză cu pedepsele individuale aplicate prin pen. nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b pen. pe durata pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie, apreciind că raportat la faptele comise inculpatul este nedemn de exercițiul acestora.
Pentru aceleași considerente expuse mai sus, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate și în baza art. 865alin. 2.pen. cu referire la art. 862.pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de durata unui termen de încercare 7 ani care curge de la data de 28.12.2006.
În baza 863.pen. pe durata termenului de încercare a impus inculpatului să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor și să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 lit. b-d pen. și anume să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359.pr.pen. a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 36 alin. 3.pen. a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestului preventiv de la 13.01.2003 la 10.04.2003, conform sentinței penale nr. 589/2005 a Judecătoriei Oradea.
II. În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a condamnat pe inculpata, la o pedeapsă 3 ani închisoare.
În baza art. 26.pen. raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i pen. a condamnat pe aceeași inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Întrucât infracțiunile sunt concurente, instanța în baza art. 33 lit. a pen. art. 34 lit. b pen. a contopit pedepsele mai sus stabilite și a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b pen. pe durata pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie, apreciind că raportat la fapta comisă este nedemnă de exercițiul acestora.
Pentru aceleași considerente expuse mai sus, instanța în baza art. 862Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de durata unui termen de încercare 5 ani.
În baza 863Cod penal pe durata termenului de încercare a impus inculpatei să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor și să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 lit. b-d pen. și anume să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 864.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală cu referire la art. 998-999.civ. și art. 1003.civ. a obligat în solidar inculpații la plata sumei de 3.462,09 lei în favoarea părții civile și 4.000 lei în favoarea părții civile O, sumă ce reprezintă valoarea prejudiciului cauzat.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală cu referire la art. 998-999.civ. a obligat pe inculpatul la plata sumei de 2.725, 97 lei în favoarea părții civile O, sumă ce reprezintă valoarea prejudiciului cauzat.
În baza art. 189 Cod procedură penală onorariul în cuantum de 100 lei pentru avocatul din oficiu din cadrul Baroului de Avocați B, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției în baza delegației nr. 5595/10.10.2006.
În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală a obligat inculpații la plata sumei de 2.000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva hotărârii instanței de fond, în termen legal au declarat apel inculpații și solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei soluții în sensul achitării lor pe considerentul că din probele administrate în cauză, vinovăția lor nu a fost dovedită.
Prin decizia penală nr. 60/A din 4 martie 2009, Tribunalul Bihor, în baza art. 379 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, a respins ca nefondate apelurile penale declarate de apelanții, fiul lui și, născut la 13.12.1980 în O, CNP - - și inc., fiica lui și. născut la 17.05.1973 în O, jud. B, CNP - -, împotriva sentinței penale nr. 1333 din 19 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a menținut-o în totul obligând pe apelanți să plătească statului fiecare câte 400 RON, cheltuieli judiciare în apel.
Din fondurile Ministerului Justiției s-a dispus virarea în favoarea Baroului B, sumele de câte 300 RON reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, avocaților și conform delegațiilor nr. 1112 și 1113 din 20.02.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu, pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, tribunalul a apreciat că aceasta este legală și temeinică, urmând a fi menținută în totalitate.
În mod corect, instanța de fond, analizând materialul probator administrat în cauză, a reținut vinovăția celor doi inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Susținerea inculpaților în sensul că nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în cauza lor sunt nefondate, probele administrate în cauză confirmând pe deplin vinovăția acestora.
S-a stabilit în mod cert că, în perioada 10-13.04.2004; 9-10.05.2004 în trei nopți la rând, inculpații, alături de alte persoane, au sustras bunuri alimentare din trei locații diferite.
Relevante în cauză sunt declarațiile martorilor și care au participat alături de cei doi inculpați la comiterea faptelor, indicând în mod concret modalitatea de săvârșire a acestora. Pe de altă parte, martorul, sergent în cadrul Comandamentului de Jandarmi B, efectuând serviciul de patrulare în zona Parcului 22 din O, a reținut semnalmentele celor doi inculpați, indicând detalii concrete care au fost deosebit de utile sub aspect probator.
Toate aceste aspecte, confirmă pe deplin vinovăția celor doi inculpați, astfel că, nu poate fi primită critica formulată împotriva hotărârii atacate privitoare la lipsa vinovăției. Pedepsele aplicate au fost just individualizate, iar aplicarea dispozițiilor art. 86/1 este pe deplin justificată prin prisma circumstanțelor concrete ale cauzei și ale stării de fapt.
În concluzie, apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat, cu obligarea acestora la plata a câte 400 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Din fondurile Ministerului Justiției s-a dispus virarea în favoarea Baroului B, sumele de câte 300 RON reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, avocaților și conform delegațiilor nr. 1112 și 1113 din 20.02.2009.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs inculpații și, solicitând prin intermediul apărătorilor, admiterea recursurilor, casarea hotărârilor atacate și achitarea inculpaților în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, apreciind că din probele administrate nu rezultă în mod cert că aceștia ar fi săvârșit faptele pentru care au fost condamnați. În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării.
Curtea, examinând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală combinate cu art. 385 ind. 6 alin. 1 și art. 385 ind. 7 alin. 1 Cod procedură penală, apreciază că recursurile declarate în cauză sunt nefondate, urmând a le respinge în consecință.
Starea de fapt a fost bine reținută de instanța de fond și cea de apel, just argumentată și conformă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați fiind legală.
Astfel, în mod corect s-a reținut vinovăția inculpaților și care au fost condamnați de instanța de fond la câte o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a acestora pentru comiterea mai multor infracțiuni de furturi pe raza localității O în perioada 10.04.2004 - 10.05.2004.
De menționat că, criticile inculpaților, în sensul că nu ar fi comis infracțiunile de furt pentru care au fost condamnați, nu subzistă, câtă vreme s-a stabilit în mod cert că în perioada 10 - 13.04.2004, 9 - 10.05.2004, în 3 nopți la rând, inculpații, alături de alte persoane, au sustras bunuri alimentare din 3 locații diferite.
În acest sens, corect s-a reținut de instanța de fond și de apel că relevante sunt în cauză declarațiile martorilor și care au participat alături de cei 2 inculpați la comiterea faptelor, indicând în mod concret modalitatea de săvârșire a acestora. Mai mult, martorul, sergent în cadrul Comandamentului de Jandarmi B, efectuând serviciul de patrulare în zona parcului 22 din O, a reținut semnalmentele celor 2 inculpați. Declarația acestui martor se coroborează cu raportul de activitate din data de 11/12.04.2004 din care rezultă că în noaptea respectivă, acest martor i-a legitimat în postul său din - 22 la ora 3.50 pe și pe, ale căror date de identitate, inclusiv CNP-ul, martorul le-a înscris în raport. De asemenea, relevantă este și declarația martorului, agent de poliție, audiat la data de 11.10.2004, prin care arată că în noapte de 29/30.04.2004, în timp ce efectua serviciul de patrulare din schimbul 2, în zona centrală a municipiului O, zona în care se află și - în care este situat magazinul alimentar al părții vătămate SC SRL, a legitimat la intervale de timp diferite, 3 bărbați care se aflau în zona magazinului alimentar și care i s-au părut suspecți. Din înscrisul aflat la fila 126 dosar fond și care reprezintă lista persoanelor legitimate de acest martor în noaptea de 29/30.04.2004, rezultă că i-a legitimat pe numitul în - la ora 1.45, pe numitul în - la ora 2.00 iar pe inculpatul în - la ora 2.10.
De asemenea, un mijloc esențial de probă împotriva inculpaților îl reprezintă procesul-verbal de constatare din data de 21.06.2004 din care rezultă că cei 2 inculpați au fost surprinși în scara blocului de pe strada - - din O, având asupra lor o geantă în care erau articole de îmbrăcăminte sustrase în noaptea de 9/10.05.2004.
Față de această stare de fapt, este legală hotărârea instanțelor de fond sub aspectul condamnării inculpaților și totodată se constată că atât cuantumul pedepsei aplicate inculpatului cât și modalitatea de executare a acesteia sunt în deplină concordanță cu scopul prevăzut de art. 52 Cod penal și cu criteriile de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv pericol social concret al faptelor săvârșite, modul și împrejurările comiterii infracțiunilor, circumstanțele reale și personale ale inculpaților, dar și faptul că aceștia nu au dat dovadă de sinceritate, nerecunoscând săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați de instanța de fond. În consecință, curtea apreciază că nu se impune nici reducerea pedepselor aplicate inculpaților și nici schimbarea modalității de executare a acestora, în sensul aplicării unor pedepse cu suspendarea condiționată a executării lor.
Față de cele ce preced, în baza art.385/15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 60/A din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fiind în culpă procesuală, va obliga pe recurenți să plătească statului suma de câte 400 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 300 lei, onorariu pentru avocat din oficiu și, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 60/A din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 400 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 300 lei, onorariu pentru avocat din oficiu și, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
Red. - 29.06.2009
Jud. apel -
Jud. fond -
Tehnored. - 3 ex. - 29.06.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Popovici Corina, Munteanu Traian
