Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 305/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 305 R Dosar nr-

Ședința publică de la 07 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Barbu

JUDECĂTOR 2: Constantin Epure

JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu

GREFIER - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror în cadrul Parchetului

de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva HG deciziei penale nr 28 A din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna in dosarul nr -.

La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa părtilor.

Procedura indeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în sedinta publică din 29 aprilie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de sedintă din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanta in vederea deliberarii, a amânat pronuntarea pentru 7 mai 2009, când,

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.257/31.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sf. G, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a,g și i pen. reținându-se starea de recidivă prev. de art. 37 al.1 lit. b pen. cât și o circumstanță atenuantă, prev. de art. art. 74 al.1 lit. c, al.2 pen.

Totodată, în baza art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, g și i pen. cu aplic. art. 74 al.1 lit. c, al.2 pen. art. 76 al.1 lit. c pen. inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar în urma revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 214/24.05.2006 a Judecătoriei Sf. G, s-a dispus executarea în întregime a pedepsei, alături de pedeapsa aplicată prin sentința atacată, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare.

Prin aceeași hotărâre, în baza art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, g și i pen. cu aplic. art. 37 al.1 lit. b pen. și art. 74 al.1 lit. c, al.2 pen. art. 76 al.1 lit. c pen. a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În privința acestor inculpați, în baza art. 71.pen. s-a dispus interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 al.1 lit. a teza II, b pen. de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepselor.

De asemenea, Judecătoria Sf. G, în baza art. 26.pen. rap. la art. 208 al.1, 209 al.1 lit. a, g și i pen. cu aplic. art. 74 al.1 lit. a, al. 2.pen. art. 76 al.1 lit. c pen. l-a condamnat pe inculpatul la HG pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat sub forma complicității, iar ca modalitate de executare a pedepsei ce i-a fost aplicată, s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durata de 3 ani.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, în cursul nopții de 20/21.03.2007, în jurul orelor 03,00 inculpații, și au pătruns prin efracție în curtea imobilului parții vătămate, de unde au sustras un bazin de inox de capacitate a 2000, în condițiile în care coinculpatul HG, care cunoștea proveniența bunului sustras, și-a dat acceptul pentru a cumpăra acel bazin și i-a asigurat în prealabil pe cei trei inculpați că va dispune de mijloacele necesare pentru a-l transporta de la domiciliul său pe timp de noapte.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G, precum și inculpații, și.

HG

În dezvoltarea motivelor de apel, parchetul a susținut că instanța de fond a omis a dispune confiscarea specială a sumei de 320 lei, în temeiul art. 118 al. 1 lit. e pen. plătită de inculpatul HG, inculpaților, și - pentru bunul sustras și a realizat o greșită individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, ca urmare a reținerii nejustificate de circumstanțe atenuante.

Inculpatul a HG susținut oral că este cumpărător de bună credință, întrucât nu a cunoscut faptul că bunul ar fi fost furat, motiv pentru care a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen. iar, în subsidiar, achitarea în temeiul art. 10 lit. b/1 pr.pen. rap. la art. 18/1 pen. iar inculpații și au solicitat reducerea pedepselor aplicate.

Examinând hotărârea atacată, Tribunalul Covasnaa constatat că doar apelul declarat de parchet este întemeiat, respingând celelalte apeluri.

Astfel, s-a reținut că instanța de fond a analizat în mod judicios elementele de fapt desprinse din probele administrate în cauză, iar faptele au fost încadrate corect din punct de vedere juridic.

În raport de împrejurările în care a fost comisă fapta, care prezintă un grad de pericol social ridicat, având în vedere contribuția fiecărui inculpat la comiterea acesteia și împrejurările ce caracterizează persoana inculpaților, și, care așa cum rezultă din fișele de cazier judiciar, aflate la dosarul cauzei, au fost condamnați anterior pentru săvârșirea unor fapte similare, inculpații și fiind recidiviști, iar coinculpatul săvârșind fapta în cursul termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr. 214/2006 a Judecătoriei Sf. G, Tribunalul a reținut că recunoașterea faptei apare ca fiind formală și nu se justifică acordarea circumstanței atenuante prev. de art. 74 al. 1 lit. c pen. De asemenea, din probele administrate în cauză nu rezultă faptul că hotărârea infracțională ar fi fost luată pe fondul consumului de băuturi alcoolice de către inculpații, și, astfel că nu se justifică nici reținerea acestei împrejurări ca circumstanță atenuantă, în temeiul art. 74 al. 2 pen. Față de contribuția decisivă avută la comiterea faptei de către inculpatul care HG în cazul în care și-ar fi exprimat dezacordul cu privire la cumpărarea bunului, infracțiunea nu ar mai fi avut loc, s-a constatat că și cu privire la acesta nu sunt incidente dispozițiile art. 74 al. 2.pen.

În aceste condiții, motivul de apel invocat de către parchet cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților prin sentința apelată, a apărut ca fiind întemeiat. De asemenea, s-a constatat că și critica adusă sentinței atacate sub aspectul omisiunii aplicării dispoziției prev. de art. 118 al. 1 lit. e pen. privind confiscarea specială a sumei de 320 lei plătită de către inculpatul HG, coinculpaților, și, pentru bunul sustras și vândut, este întemeiată, prin decizie Tribunalul hotărând majorarea pedepselor aplicate inculpaților și, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante. A hotărât majorarea pedeapsei aplicată inculpatului HG, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în forma complicității, de la 1 an închisoare la 2(doi) ani închisoare și înlătură aplicarea art. 74 al. 2. pen. reținut în favoarea acestuia, cu menținerea aplicării art. 81. penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, iar în baza art. 82 pen. s-a stabilit pentru inculpatul un HG termen de încercare de 4 ani. Totodată, a majorat cuantumul pedeapsei aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu solicitând casarea deciziei pronunțată în apel, cât și desființarea sentinței primei instanțe, solicitând a se aplica cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.18 pr.pen. apreciind că s-a comis o gravă eroare de fapt având drept consecință pronunțarea unei soluții greșite de condamnare.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate oral de inculpat, prin apărătorul desemnat din oficiu, cât și din perspectiva art.3859alin.3 pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză pentru următoarele considerente:

Astfel, prin prisma cazului de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.18 pr.pen. Curtea reține că motivele dezvoltate oral de apărătorul inculpatului nu se încadrează în cel invocat, respectiv comiterea unei erori grave de fapt, deoarece recursul este o cale de atac preponderent de reformare, iar cazurile de casare sunt limitativ determinate de lege. În actuala reglamentare a recursului nu se prevede pentru instanța de recurs dreptul de a da o nouă apreciere probelor și, eși în prezent dispozitiile art.3859pct.18 pr.pen. sunt interpretate mai puțin restrictive - în sensul că eroarea gravă de fapt nu trebuie confundată cu o greșită aprecire a probelor, acest caz de casare fiind incident ori de cate ori este evidentă o stabilire eronată a faptelor în existența sau inexistența lor, în natura ori în împrejurările în care se suține că au fost comise, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau existenț sau invers, cu condiția să fi influențat în mod hotărâtor asupra soluției adoptate - Curtea reține că aceste aspecte nu sunt incidente în cauză.

Elementele de fapt care se desprind din declarațiile inculpatului, care a susținut că, anterior comiterii faptei, i-a spus în mod clar coinculpatului locul HG unde se afla bazinul și faptul că, împreună ci ceilalți doi inculpați, pot să-l sustragă, precum și declarația martorului, care a arătat că a sosit la orele 03,00 noaptea la domiciliul inculpatului HG, astfel cum i s-a solicitat, așteptând timp de 15 minute la locuința acestuia până în momentul în care au sosit ceilalți trei inculpați cu căruța în care se afla bazinul respective, demonstrează fără putință de tăgadă participarea acestuia la comiterea faptei de furt, activitate care din punct de vedere juridic se încadrează în infracțiunea de furt calificat sub forma complicității.

Pentru aceste considerente, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva HG deciziei penale nr.28/A/219.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr.-, pe care o va menține.

Văzând și dispozițiile art.189 și 192 alin.2 pr.pen.

Pentru aceste motive,

În numele legii

Decide:

În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva HG deciziei penale nr.28/A/219.02.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr.-, pe care o menține.

În baza art.189 pr.pen. dispune avansarea din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Brașova sumei de 200 Ron, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu.

În baza art.192 alin.2 pr.pen. obligă recurentul-inculpat la HG plata sumei de 250 Ron, cheltuieli avansate de stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2009.

reședinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.CE/10.06.2009

Dact MB/15.06.2009

- 2 exemplare -

Jud fond -

Jud apel - +

Președinte:Elena Barbu
Judecători:Elena Barbu, Constantin Epure, Simona Franguloiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 305/2009. Curtea de Apel Brasov