Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 307/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 307 DOSAR NR -

Ședința publică de la 07 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Barbu

JUDECĂTOR. - -

JUDECĂTOR 2: Constantin Epure

GREFIER - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,

- procuror în cadrul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Brașov

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr 49 din 23 februarie 2009 a Tribunalului Brașov pronunțată în dosarul nr -.

La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa părtilor.

Procedura indeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în sedinta publică din 29 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de sedintă din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanta in vederea deliberarii, a amânat pronuntarea pentru 7 mai 2009, când,

CURTEA

Constată că, prin sentința penală nr. 1594 din 17 noiembrie 2008, Judecătoria Brașov, în baza art. 208 alin 1, art 209 alin 1 lit f Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului G fiul lui G si, născut la 30.03.1984 in B, jud. B, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 86/1 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 7 ani, fixat in condițiile art. 86&2 Cod penal.

S-a dispus ca, în baza art. 86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov și să aibă următoarele obligații:

să se prezinte la fiecare convocare la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov,

să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,

să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență,

să urmeze un curs de calificare profesională.

În baza art 71 alin 2 Cod penal au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prev de art 64 lit a teza a II-a, lit b Cod penal.

În baza art 71 alin 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

În baza art 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 86/4 Cod penal referitoare la faptul că - dacă in cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care se va pronunța o hotărâre de condamnare definitivă, chiar și după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea in întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune; dacă nu va îndeplini, cu rea credință, măsurile de supraveghere si obligațiile stabilite, instanța va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va dispune executarea în întregime a acesteia.

A constatat că inculpatul Gaf ost reținut 24 ore în data de 22.10.2007.

A constatat că partea vătămată, domiciliat în B,- A,. 8, B 1 jud B nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 189 Cod procedură penală suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului numit din oficiu s-a dispus se include in cheltuielile judiciare avansate de stat si se suporta din fondurile alocate Tribunalului Brașov.

În baza art 191 alin 1 Cpp a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut următoarele:

În ziua de 22.10.2007, in jurul orelor 10.00, partea vătămată a plecat de la domiciliul său aflat pe strada - - cu intenția de a ajunge pe strada - din În acest scop s-a deplasat în stația "Autogara2" și a urcat într-un autobuz al liniei 22.

În același mijloc de transport se afla și inculpatul G, însoțit de martorul. Apropiindu-se de stația în care dorea să coboare, partea vătămată s-a dus către ușa din mijlocul autobuzului, moment in care inculpatul s-a așezat în spatele său.

Profit de neatenția părții vătămate, inculpatul i-a sustras dintr-un buzunar exterior telefonul movil marca Sony Ericsson, pe care l-a introdus imediat pe mâneca hainei. Partea vătămată a coborât în stația unde a constatat lipsa telefonului, dar, întrucât autobuzul deja drumul, inculpatul și martorul au coborât și ei în următoarea stație, fiind somați să se oprească de către doi polițisti care se aflaseră în autobuz în executarea unei acțiuni de prevenire și combatere a furturilor din buzunare și care observaseră acțiunea infracțională a inculpatului. Martorul nu s-a conformat somației și a fugit, in timp ce inculpatul a fost condus la sediul Poliției mun B, asupra sa găsindu-se telefonul sustras părții vătămate.

Prin decizia penală nr. 49/23.02.2009 a Tribunalului Brașov, s-a respins apelul declarat de către inculpatul G împotriva sentinței penale nr 1594/17.11.2008 a Judecătoriei Brașov, ce a fost menținută.

În baza art 189 Cod procedură penală, cu referire la art 3 din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică in materie penală nr 61573/2008 încheiat de Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 50 RON s-a dispus a fi suportate din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art 192 alin 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 200 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Pentru reținerea vinovăției inculpatului, tribunalul a constatat că dispoziția părții vătămate se coroborează cu procesul verbal de constatare întocmit de polițiștii care se aflau în autobuz, aceștia consemnând că au văzut cum inculpatul a introdus un obiect ce părea telefon mobil, pe mâneca hainei, l-au oprit la coborârea din autobuz și au găsit asupra lui un telefon marca Sony Ericsson, - ( 6-7), partea vătămată a depus la dosar factura fiscala de achizitionare a telefonului mobil cu această serie de identificare, făcând dovada dreptului de proprietate asupra aparatului.

De asemenea, partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat după fotografie, arătând că l-a observat in 22.10.2007 in autobuzul 22, călătorind in spatele său, aspect ce confirmă încă o dată prezența acestuia in mijlocul de transport in care s-a comis infracțiunea, neavând relevanță că recunoașterea inculpatului a fost făcută după planșă fotografică și nu din grup.

Față de aceste aspecte, tribunalul a apreciat că primele declarații ale inculpatului, în sensul că telefonul mobil găsit asupra sa l-ar fi sustras unei femei in timp ce călătorea cu troleibuzul liniei cinci barat, sunt nesincere; ulterior, inculpatul a declarat în fața instanței că a găsit telefonul mobil pe jos, în troleibuz, însă această declarație nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză.

Încadrarea juridică dată faptei comisă de inculpat este legală, instanța de fond efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.

Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art 345 alin 2 Cod procedură penală, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul G, solicitând admiterea recursului, casare deciziei și desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că inculpatul a găsit telefonul, după ce părții vătămate i-a căzut din buzunar, astfel că nu se face vinovat de săvârșirea faptei. Cazul de casare în care se circumscrie motivul de recurs este cel prevăzut de art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală.

Examinând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:

Instanțele de fond au stabilit o corectă stare de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză. Din declarația părții vătămate, care se coroborează cu procesul verbal de constatare întocmit de polițiștii care se aflau în autobuz, din care rezultă faptul că polițiștii l-au surprins pe inculpat în timp ce sustrăgea telefonul de la partea vătămată, iar ulterior, la coborârea din autobuz, a fost găsit asupra sa bunul sustras, rezultă că inculpatul G, în data de 22.10.2007, în timp ce se afla într-un mijloc de transport în cimun din B, cu intenție, a sustras din posesia părții vătămate un telefon mobil în valoare de 239 lei.

Fapta a fost corect încadrată juridic, îndeplinind elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 lit. f Cod penal.

De asemenea, pedeapsa aplicată a fost just individualizată, în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal. S-a ținut cont de gradul de pericol social concret relativ ridicat al fapte, relevat de modalitatea și împrejurările comiterii acesteia, pe timp de zi, într-un mijloc de transport în comun și de valoarea prejudiciului, cât și de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale. S-a aplicat astfel inculpatului o pedeapsă în cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, având în vedere necesitatea reeducării inculpatului.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului și va menține hotărârea atacată.

În baza art. 189, 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr. 49/23.02.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 7 mai 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.EB/25.05.2009

Dact MB/25.05.2009

- 2 exemplare -

Jud fond - C

Jud apel - +

Președinte:Elena Barbu
Judecători:Elena Barbu, Constantin Epure, Simona Franguloiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 307/2009. Curtea de Apel Brasov