Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 307/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(Număr în format vechi 235/2010 )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 307

Ședința publică de la 18 februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Lavinia Lefterache

JUDECĂTOR 2: Dumitrița Piciarcă

JUDECĂTOR 3: Corneliu Bogdan

GREFIER -

* * * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 719 din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în dosarul nr- și a deciziei penale nr. 710/A din 23 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta inculpată, în stare de arest și asistată de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, lipsă fiind intimatele părți vătămate și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

După ce i s-a pus in vedere dreptul la tăcere și conținutul acestui drept, recurenta inculpată arată că dorește să dea declarație.

Curtea procedează la audierea recurentei inculpate, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurenta inculpată fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.

Apărătorul recurentei inculpatesusține că recursul se întemeiază în drept pe dispozițiile art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală și critică soluțiile pronunțate în cauză pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepsei, care în opinia apărării este prea severă în raport de circumstanțele reale ale comiterii faptei și circumstanțele personale ale inculpatei.

Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și pe fond, redozarea pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal. Recurenta are 18 ani, a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere și de regret a faptelor, nu este cunoscută cu antecedente penale. Față de cele arătate mai sus, solicită aplicarea unor pedepse sub minimul special, fără aplicarea vreunui spor la contopirea acestora și suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultate, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a recurentei.

Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, arată că în raport cu împrejurarea și modalitatea de comitere a faptelor, sporul de pedeapsă a fost corect aplicat. Solicită a se avea în vedere și caracterul flagrant al infracțiunilor, precum și antecedentele penale, recurenta fiind sancționată în minorat cu amendă administrativă tot pentru același gen de infracțiune.

Față de aceste aspecte, instanța nu a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei, însă a orientat pedeapsa spre minimul special prevăzut de lege, cuantum pe care și parchetul îl consideră justificat, la fel și sporul de 6 luni aplicat - urmare a concursului de infracțiuni.

Pe cale de consecință, apreciază pedeapsa corect individualizată - atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, astfel că solicită respingerea recursului, ca fiind nefondat.

Recurenta inculpată,având ultimul cuvânt, arată că mama sa este arestată, a stat la unchiul său și a avut un prieten care se droga, astfel că a fost influențată de acesta în comiterea faptelor. Solicită admiterea recursului și reducerea pedepsei.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 719 din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B în dosarul nr- și a deciziei penale nr. 710/A din 23 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-, constată:

Prin decizia penală nr. 710/23.12.2009, Tribunalul Bucureștia constatat declarat în termenul legal apelul formulat de inculpata și a respins - ca nefondat - apelul declarat de inculpată împotriva sentinței penale nr. 719 din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6

A anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.1435/24.11.2009 și formele de executare emise în baza sentinței penale 719/05.11.2009 a Judecătoriei Sectorului 6.

A menținut starea de arest a inculpatei și în baza art.88 Cod penal, a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 24.06.2009, la zi.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat inculpata la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 719 din 05.11.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în dosar nr-, în baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. f și alin. 2 lit. b Cod penal, a condamnat pe inculpata, în prezent aflată în stare de arest preventiv la Penitenciarul, la pedeapsa de 3 ani închisoare (pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate ).

În baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a (teza a II a) și lit. b Cod penal.

În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. f Cod penal, a condamnat pe inculpata, la pedeapsa de 3 ani închisoare (pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate ).

În baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a (teza a II a) și lit. b Cod penal.

În baza art. 33 lit. a Cod penal, a constatat că cele două fapte au fost săvârșite în condițiile concursului de infracțiuni.

În baza art. 34 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, pe care a sporit-o la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a (teza a II a) și lit. b Cod penal.

În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpatei.

În baza art.88 Cod penal, a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 24.06.2009, la zi.

A constatat că părțile vătămate și, nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală, a obligat inculpata la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 23.06.2009, în jurul orei 16,30, în timp ce călătorea cu tramvaiul liniei 41 în sensul de mers către, inculpata a sustras părții vătămate, din geanta personală; un portofel care conținea o sumă de bani, precum și documente personale, inclusiv actul de identitate, după care a coborât la, a traversat pasajul subteran, unde, după ce și-a însușit suma de bani, a aruncat portofelul într-un de gunoi; ulterior, inculpata s-a urcat din nou în tramvaiul liniei 41 în direcția de mers către și a sustras din geanta părții vătămate două telefoane mobile marca Nokia 5200.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpata, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a cuantumului pedepsei aplicate și a modalității de executare a pedepsei, solicitând - în principal - suspendarea condiționată a executării pedepsei și - în subsidiar - suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Verificând termenul de declarare a apelului, tribunalul a constatat că sentința penală atacată i-a fost comunicată inculpatei - aflată în stare de arest preventiv - la data de 13.11.2009, la Penitenciarul; aceasta a declarat apel la data de 17.11.2009, în termenul legal de 10 zile.

Împrejurarea că apelul - trimis prin poștă - a sosit și s-a înregistrat la instanța de fond abia la data de 25.11.2009, arată Tribunalul, nu duce la constatarea tardivității căii de atac, astfel că mandatul de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 24.11.2009 apare nelegal, fiind dat în baza unei hotărâri nedefinitive.

Pentru aceste considerente, Tribunalul a constatat că apelul inculpatei este declarat în termen legal și l-a soluționat în fond, la data de 23.12.2009.

Examinând sentința penală atacată, tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, așa cum a rezultat aceasta din coroborarea probelor administrate în cauză și de asemenea, a constatat dovedită vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.

Cu privire la individualizarea pedepselor, aceasta s-a făcut în mod judicios, arată Tribunalul, avându-se în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite (două infracțiuni de furt calificat), modalitatea de comitere a acestora, caracterul flagrant al infracțiunilor, datele personale ale inculpatei (sancționată în minoritate cu amendă administrativă pentru tentativă la furt calificat, cu o atitudine sinceră în cursul procesului penal) și toate celelalte criterii generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal.

În plus, tribunalul a arătat că, instanța de fond a aplicat inculpatei două pedepse orientate la minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de furt calificat, în condițiile în care comportamentul acesteia denotă perseverență și chiar specializare infracțională; dat fiind concursul real de infracțiuni, Tribunalul a concluzionat că - în mod justificat - instanța fondului a aplicat un spor de pedeapsă, corect individualizat.

Apreciind că scopul preventiv și educativ al pedepsei poate fi atins doar prin executarea ei în regim de detenție, Tribunalul, ca instanță de apel, a respins cererea inculpatei de suspendare a executării pedepsei, nefiind incidentă niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata, solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței penale atacate și pe fond, rejudecând, să se dispună reindividualizarea pedepsei aplicate, cu aplicarea art. 74 - 76 Cod penal.S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și pe fond, redozarea pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal. Recurenta are 18 ani, a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere și de regret a faptelor, nu este cunoscută cu antecedente penale. În recurs, s-a solicitat aplicarea unor pedepse sub minimul special, fără aplicarea vreunui spor la contopirea acestora și suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultate, apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a recurentei.

Analizând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, conform art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală și din oficiu sub toate aspectele,Curtea, în baza art. 385/15 pct. 1 litera b Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.

Din analiza probatoriului administrat în cauză, rezultă că situația de fapt și încadrarea juridică a faptei au fost corect reținute de instanța de fond, în condițiile în care inculpata a fost surprinsă după ce sustras din geanta părții vătămate un portmoneu, iar din geanta părții vătămate două telefoane mobile marca Nokia. Instanța de fond a reținut în mod corect existența elementului obiectiv al infracțiunii decurgând din faptul că bunurile au fost găsite, telefoanele mobile fiind chiar la inculpată, aspect care s-a coroborat cu declarațiile inculpatei în faza de urmărire penală și în fața instanței de fond.

Fiind audiat, martorul - a declarat faptul că, în data de 23.06.2009, în jurul orei 1730, în timp ce se deplasa prin pasajul stației de metrou, a observat o persoană de sex femeiesc, în vârstă de 20 ani, care s-a apropiat de o pubelă de gunoi și a aruncat un obiect de culoare maro, iar apoi s-a îndreptat în grabă spre ieșirea către tramvai, fiind urmărită de 4 bărbați în civil. În acel moment a realizat că sunt polițiști în civil.

Martorul i-a abordat pe unul din polițiști, căruia i-a comunicat că a observat faptul că tânăra a aruncat un obiect de culoare maro într-o pubelă, iar în continuare împreună cu aceștia s-au îndreptat către stația de tramvai, unde au urcat în tramvaiul liniei 41, tramvai în care s-a urcat și persoana de sex femeiesc.

În tramvai, tânăra, profitând de faptul că era aglomerație, s-a apropiat de o persoană de sex femeiesc, căreia i-a sustras din poșeta personală, două telefoane mobile.

Polițiștii în civil au procedat la oprirea și legitimarea acesteia, iar cu ocazia controlului genții acesteia au găsit asupra sa cele două telefoane mobile, marca Nokia, model 5200, sustrase în tramvaiul 41.

În aceste condiții, Curtea constată că inculpata a comis cele două infracțiuni de furt calificat în concurs real. De altfel, inculpata nu a contestat vinovăția sa și soluția de condamnare pronunțată de instanța de fond, ci numai individualizarea judiciară a pedepsei aplicate.

Sub aspectul cuantumului pedepsei, Curtea constată că pedeapsa aplicată de instanța de fond este corectă în raport de împrejurările comiterii faptei și persoana inculpatei.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivului de recurs invocat de inculpată, Curtea constată că soluția instanței de fond în ceea ce privește cuantumul pedepsei rezultante aplicate inculpatei de trei ani și șase luni pentru cele două infracțiuni de furt este justificată, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptei. Atitudinea procesuală sinceră în mod judicios nu a fost ridicată la valoarea unei circumstanțe atenuante, în condițiile în care infracțiunile au fost constatate la momentul săvârșirii lor.

Instanța nu poate dispune suspendarea executării pedepsei în raport de locul săvârșirii faptei (într-un mijloc de transport în comun), numărul victimelor (două victime), perseverența inculpatei (aceasta a coborât din tramvai după prima faptă, a aruncat portmoneul, păstrând bunurile de valoare, după care a urcat din nou în alt tramvai sustrăgând două telefoane mobile, care au fost găsite asupra sa ).

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă individualizare, proporționare a acesteia, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se reintegreze în societate. Curtea apreciază că pedeapsa de 3 ani și șase luni închisoare, orientată către minimul prevăzut de lege(trei ani închisoare), corespunde periculozității faptelor și persoanei făptuitoarei care a manifestând o atitudine de regret față de faptele comise.

În condițiile pedepsei aplicate, condamnata se poate libera condiționat după executarea efectivă a minimum un an și nouă luni închisoare (până la acest moment executând deja trei luni).

După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.

În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute anterior se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiționată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin J din durata pedepsei când aceasta nu depășește 10 ani.

În mod corect s-a aplicat pedeapsa accesorie, constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 literele a teza a doua și b Cod penal, pe lângă pedeapsa principală pentru furt calificat, apreciind că se impune decăderea din drepturile electorale, pe perioada executării pedepselor principale.

Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr.710/A/23.12.2009 a Tribunalului București - Secția II Penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive de la 24.06.2009, la zi.

Obligă recurenta la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red.

Dact.

ex.2

Red.--II.

Red. - Jud.Sect.6

Președinte:Lavinia Lefterache
Judecători:Lavinia Lefterache, Dumitrița Piciarcă, Corneliu Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 307/2010. Curtea de Apel Bucuresti