Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 309/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.309/R/2008
Ședința publică din 22 mai 2008
PREȘEDINTE: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare pronunțarea asupra recursului penal declarat de inculpatul recurent,. în Vadu, nr.892, jud.B, împotriva deciziei penale nr.28/A din 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal cu nr. unic, decizie care desființează în parte sentința penală nr.839/P din 23.05.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar cu nr.unic, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal.
Se constată că, dezbaterea judiciară a recursului a avut loc în ședința publică din 15 mai 2008, când părțile prezente au pus concluzii, ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când în vederea deliberării s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 22 mai 2008.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Constată că prin sentința penală nr.839 din 23.05.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-au hotărât următoarele:
În baza art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal, a fost condamnat inculpatul - la o pedeapsă de 3 ani 4 luni închisoare.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.349/16.11.2004 a Judecătoriei Aleșd, definitivă prin neapelare în pedepsele componente de: 1 an închisoare, 1 an 3 luni închisoare și a fost înlăturat sporul de 2 luni.
În baza art.36 alin.2 Cod penal cu referire la art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu pedepsele de 1 an închisoare și 1 an 3 luni închisoare ( rezultate în urma descontopirii pedepsei de 1 an 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.349/16.11.2004 a Judecătoriei Aleșd, definitivă prin neapelare ), în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani 4 luni închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, astfel că inculpatul execută pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare în regim de detenție.
În baza art.71 alin.2 Cod penal, a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.26 Cod penal raportat la art.208 alin.1-art.209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art.861Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 ani, iar în baza art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art.864Cod penal.
A fost obligat inculpatul pe durata termenului de încercare sa se supună masurilor de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 lit. b-d Cod penal.
In baza art.863alin.1 lit. a Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare sa se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor pentru verificarea respectării obligațiilor stabilite în sarcina acestuia.
În baza art.71 alin.2 Cod penal, a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a-c Cod penal, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 17.06.2005 până la 14.07.2005.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală cu referire la art. 998-999 și 1003 Cod civil, au fost obligați în solidar inculpații la plata sumei de 8.500 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile SC Industrial SA
În baza art.189 Cod procedură penală, s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Bas umei de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat, conform delegației 3754 din 01.07.2005.
În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
A fost anulat mandatul de executare al pedepsei nr. 365/2005 al Judecătoriei Aleșd și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 14 iunie 2004, reprezentantul părții vătămate SC Industrial SA a formulat plângere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, comisă prin aceea că în intervalul 12-14 iunie 2004 persoane necunoscute au pătruns prin efracție în sediul societății și din interiorul unui seif au sustras și și-au însușit suma de 8.500 lei.
Cu ocazia cercetării la fața locului ( filele 6-25 dosar urmărire penală ) s-a stabilit că persoane necunoscute au pătruns în clădirea situată în O,-, prin escaladarea burlanului și a geamului de la baie, ulterior fiind tăiat cu flexul un seif metalic, din care a fost furată suma de 8.500 lei.
Din probele administrate în cauză se reține că furtul a fost comis de către cei doi inculpați trimiși în judecată, care erau angajați ai părții vătămate până în anul 2004, fiind angajatul acesteia și la data comiterii furtului. În calitate de angajați ai societății, inculpații erau cazați pe timpul nopții într-o încăpere aflată în același imobil cu birourile societății.
Prin sentința penală nr.249/16.11.2004 a Judecătoriei Aleșd, definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare și o pedeapsă de 1 an 3 luni închisoare, cu spor de 2 luni închisoare, pentru două infracțiuni comise în iunie 2004, concurente cu infracțiunea judecată în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentinței penale, în termen legal, au declarat apel inculpații și, solicitând deopotrivă admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate, ca netemeinică și nelegală, iar în rejudecarea cauzei achitarea acestora în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală, motivând că soluția instanței de fond se bazează pe probe indirecte, care nu dovedesc indubitabil vinovăția inculpaților.
Prin decizia penală nr.28/A din 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, a fost admis apelul penal declarat de inculpații și împotriva sentinței penale nr.839/23.05.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o desființat-o în sensul că a limitat conținutul pedepsei accesorii aplicate la interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal în ceea ce-i privește pe ambii inculpați apelanți.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
A menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor aduse, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, tribunalul constată că apelul este fondat, dar pentru alte considerente, fiind admis în consecință, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală.
Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală atât sub aspectul reținerii stării de fapt, încadrării juridice dată faptelor, cât și pedepselor aplicate inculpaților.
Din probatoriul administrat în cauză, ce însumează depoziții de martori, ce au relevanță covârșitoare, denunțul părții vătămate, rezultă cu certitudine că în intervalul 12-14 iunie 2004, inculpații au pătruns prin efracție în sediul părții civile și din interiorul unui seif au sustras și și-au însușit suma de 8.500 lei.
Raportat la probele administrate în cauză nu se poate reține apărarea inculpaților, cum că aceste probe, fiind indirecte, nu înlătură indubitabil prezumția de nevinovăție. S-a reținut în primul rând că martorul este o probă directă, nu indirectă. Acest martor a constatat nemijlocit prezența inculpaților, în data săvârșirii faptei, la locul săvârșirii faptei. Ceilalți martori atestă o împrejurare de care au luat act în mod nemijlocit și care, corelată cu depoziția martorului, conduce în mod logic că autorii acestui furt sunt inculpații. Astfel, martorul a declarat că s-a întâlnit cu inculpații, la data săvârșirii faptei, și că aceștia au avut asupra lor foarte mulți bani, împrejurare confirmată și de martorul. Mai mult decât atât, același martor a declarat că inculpatul i-a recunoscut comiterea furtului împreună cu celălalt inculpat, iar acest aspect relevat de martor e confirmat și de martorul, care susține că a auzit această discuție.
Față de acest probatoriu și modul în care se corelează probele, s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a reținut că inculpații judecați în prezenta cauză sunt autorii faptei.
Pedeapsa aplicată inculpaților reflectă cu justețe criteriile reglementate de art.72 Cod penal, inculpatul fiind recidivist, iar pericolul social al faptelor sale, raportat și la circumstanțele comiterii, respectiv pe timp de noapte și în condițiile participației penale, este ridicat. În ce-l privește pe inculpatul, instanța de fond a reținut în mod corect că acesta nu are antecedente penale și a făcut în mod just aplicarea dispozițiile art.86/1 Cod penal.
În ceea ce privește însă pedeapsa accesorie aplicată inculpaților, nu se impune interzicerea dreptului de a alege, motiv pentru care va limita conținutul acesteia la dispozițiile art.71, 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.
Va menține restul dispozițiunilor sentinței apelate.
Onorariul apărătorului din oficiu de 100 RON, conform delegației nr.3790/2007, va fi avansat din fondurile Ministerului d e Justiție în favoarea Baroului de Avocați
Împotriva prezentei decizii penale a declarat recurs inculpatul recurent,domiciliat în loc. Vadu, nr.892, jud. B, apreciind că soluția instanței de control judiciar, respectiv Tribunalul Bihor este netemeinică și nelegală, solicită casarea hotărârii recurate și pe cale de consecință achitarea sa în baza art.11 alin.2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod de procedură penală.
În motivarea recursului, s-a învederat instanței de control judiciar că probele administrate în cauză sunt probe indirecte, din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că nu au fost prezenți la săvârșirea infracțiunii, cunosc starea de fapt doar din relatările altor persoane sau ale inculpaților.
Analizând decizia recurată și din oficiu, potrivit art.385 indice 14 Cod de procedură penală și sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute la art.385 indice 9 Cod de procedură penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică atât sub aspectul reținerii vinovăției inculpaților, cât și sub aspectul dozării pedepsei aplicate inculpatului recurent.
Instanța de apel a făcut o justă reanalizare a probelor administrate în cauză, respectiv declarații de martori - probă directă - coroborată cu probele indirecte și, care corelate nu înlătură indubitabil vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului recurent, s-a avut în vedere situația sa de recidivist, ceea ce dovedește persistență în conduita infracțională. Pe de altă parte, s-au avut în vedere împrejurările și circumstanțele în care fapta a fost săvârșită: pe timp de noapte, în condițiile participației penale, valoarea mare a prejudiciului rămas nerecuperat, atitudinea inculpatului recurent care s-a sustras urmăririi penale, rezultând gradul de pericol social crescut al infracțiunii.
Pentru aceste considerente, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul recurent, în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală împotriva sus arătatei decizii penale care urmează a fi menținută în întregime.
a fi în culpă procesuală, recurentul urmează a fi obligat în baza art. 192 pct. 3 alin. 2 Cod de procedură penală la plata cheltuielilor judiciare către stat din recurs, precum și la plata sumei de 600 lei în favoarea părții civile intimate " Industrial"
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 indice 15 pct.1 lit.b Cod de procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.28/A din 4 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare din recurs, precum și suma de 600 lei cheltuieli judiciare în favoarea părții civile SC Industrial SA
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 22 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec./-
În concept - 16.06.2008
Jud.apel/
Jud.fond/C
Tehnored.dec./
2 ex./16.06.2008
Președinte:Crișan MarinelaJudecători:Crișan Marinela, Condrovici Adela, Sotoc Daniela
