Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 335/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.335/
Ședința publică de la 3 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 3: Adriana Ispas
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.164 din data de 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1048 din data de 9 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208-209 Cod penal.
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 28 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 3 iunie 2009, când a pronunțat următoarea decizie.
- CURTEA -
Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1048/9.10.2008 a Judecătoriei Constanța inculpatul - a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru o infracțiune de furt calificat prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
Totodată, inculpatul a mai fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru o infracțiune de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art.192 alin.(2) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
În temeiul prevederilor art.88 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor, de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr.304/13.05.2004 a Tribunalului Constanța și de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr.445/22.06.204 a Curții de APEL CONSTANȚA, iar potrivit prevederilor art.7 din legea nr.543/2002 s-a revocat beneficiul grațierii condiționate pentru respectivele pedepse.
S-a constatat că infracțiunile reținute prin sentința penală nr.2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța și infracțiunile reținute prin sentința penală nr.1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța sunt concurente și, în temeiul prevederilor art.33 lit.a) și 34 lit.b) Cod penal, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare s-a dispus a fi executată alăturat pedepselor de câte 3 ani închisoare, aplicate prin hotărârea menționată anterior, în final rezultând două pedepse de câte 6 ani închisoare fiecare.
Constatându-se că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracțiunea reținută prin sentința penală nr.460/24.10.2006 a Tribunalului Constanța, s-a descontopit pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.460/2006 a Tribunalului Constanța în pedepsele componente de 6 luni închisoare, 1 an și 2 luni închisoare, 3 ani închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul prevederilor art.36 alin.(1) Cod penal raportat la art.33 lit.a) și art.34 lit.b) Cod penal au fost contopite cele 4 pedepse aplicate prin sentința penală nr.460/24.10.2006 a Tribunalului Constanța, cu cele două pedepse de 6 ani închisoare,aplicate în prezenta cauză pentru ca în final, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a-II-a și b) Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.36 alin.(3) Cod penal s-a scăzut din pedeapsa perioada executată începând cu data de 16.04.2007 la zi.
S-au anulat vechile forme de executare emise anterior și dispune emiterea unui nou mandat de executare la data rămânerii definitive a prezentei.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
S-a luat act ca partea civilă a renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.
În baza art.118 lit.e) Cod penal s-a confiscat de la inculpat suma de 180 lei.
În baza art. 189 Cod procedură penală s-a dispus dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Cas umei de 100 lei, onorariu apărător din oficiu (avocat ) și a sumei de 100 lei (avocat ).
În baza art.191 alin.(1) Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța susmenționata sentință penală, instanța de fond a reținut, că la data de 04.12.2006, in jurul orelor 05,30 inculpatul s-a deplasat pe- din C, unde a intrat într-un cămin și sesizând că ușa de acces la camera nr.45 nu era încuiată a intrat în interior.
Partea vătămată dormea și profitând de acest lucru, inculpatul i-a sustras telefonul mobil marca Siemens și în momentul când intenționa să părăsească camera, a fost surprins de partea vătămată, care s-a trezit și l-a recunoscut pe inculpat, a fugit după el, însă nu a reușit să-l prindă.
Inculpatul s-a întâlnit cu și l-a rugat să-l ajute să valorifice bunul, fără a-i spune despre proveniența acestuia. Martorul s-a prezentat la casa de amanet " " cu actul de identitate al fratelui său, însă casiera a refuzat sa-i primească telefonul, și așa cum a arătat în fața instanței împreună cu persoana care a adus telefonul se afla și inculpatul pe care l-a recunoscut după voce și pe care îl cunoștea din cartier.
Bunul nu a fost recuperat de către partea vătămată, deoarece inculpatul nu a dorit să colaboreze și nu a dat declarații, prevalându-se de dispozițiile art.70 Cod penal, însă partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Faptele inculpatului au fost dovedite cu declarația părții vătămate, care l-a surprins pe inculpat, imediat după sustragerea bunului și pe care îl cunoștea din vedere ca fiind o persoana ce comitea fapte antisociale, declarația martorei, care a arătat că nu inculpatul a fost cel care a venit să amaneteze un telefon mobil, dar împreună cu acel băiat era și inculpatul pe care l-a recunoscut după voce, întrucât îl știa din cartier, fapt ce se coroborează și cu declarațiile martorilor, audiat în faza de urmărire penală, care a arătat că inculpatul a apelat la el pentru a-l ajuta să vândă un telefon mobil, dar și cu declarația martorului, care l-a surprins pe inculpate când a ieșit din cameră în fugă, pe acesta cunoscându-l sub porecla de "".
Reținând vinovăția inculpatului pentru infracțiunile de furt calificat și violare de domiciliu sub forma intenției și întrucât inculpatul a comis cele două infracțiuni în timpul termenului de încercare al suspendării condiționate și al grațierii condiționate al pedepselor de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța definitivă prin decizia penală nr.304/13.05.2004 a Tribunalului Constanta și de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr.445/22.06.2004 a Curții de APEL CONSTANȚA, au fost reținute și dispozițiile art.37 lit.a) Cod penal pentru ambele infracțiuni, dar și art.33 lit.a) Cod penal.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal, modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcină, constând în pătrunderea pe timp de noapte, într-o încăpere profitând de faptul că persoanele din încăpere dormeau, de unde a sustras un bun, modalitate ce relevă o periculozitate deosebită, natura infracțiunilor comise, de pericol și de prejudiciu, valoarea prejudiciului creat care este mică, dar chiar și așa a rămas nerecuperat, inculpatul nefiind interesat de acoperirea lui.
Au fost avute în vedere și datele ce caracterizează persoana inculpatului, care a mai fost condamnat de 5 ori la pedepse cu închisoarea pentru același gen de infracțiuni, în prezent este arestat în altă cauză, nu are ocupație sau loc de muncă, și așa cum rezultă din expertiza psihiatrică dispusă în faza de urmărire penală, acesta își câștigă existența prin comiterea unor fapte antisociale.
Instanța a condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal, precum și la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzute de art.192 alin.(2) Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
S-a constatat că inculpatul a comis cele două infracțiuni cu intenție, în cele două termene de încercare, care curgeau în paralel, dar și în termenul de grațiere condiționată a executării pedepselor de 2 ani închisoare aplicata prin sentința penală nr.2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța definitivă prin decizia penală nr.304/13.05.2004 a Tribunalului Constanța și de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr.445/22.06.2004 a Curții de APEL CONSTANȚA, fapt ce atrage în mod automat revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța definitivă prin decizia penală nr.304/13.05.2004 a Tribunalului Constanța, iar în baza art.7 din Legea nr.543/2002, va revoca beneficiul grațierii condiționate pentru aceeași pedeapsă.
În baza art.83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr.445/22.06.2004 a Curții de APEL CONSTANȚA, iar în baza art.7 din Legea nr.543/2002, s-a revocat beneficiul grațierii condiționate pentru aceeași pedeapsă.
S-a constatat că infracțiunile reținute prin sentința penală nr.2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța și prin sentința penală nr.1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța sunt concurente și s-a făcut aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni.
În baza art.33 lit.a)-34 lit.b) Cod penal a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g), i) Cod penal aplicată prin sentința penală nr.2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.a), I Cod penal prin sentința penală nr.1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța, în final execută pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, pe care în baza art.83 Cod penal și art.7 din Legea nr.543/2002 execută alăturat de pedepsele de 3 ani închisoare, respectiv de 3 ani închisoare aplicate prin prezenta hotărâre, în final rezultând pedepsele de 6 ani închisoare, respectiv de 6 ani închisoare.
Instanța a constatat că inculpatul a mai fost anterior condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.254/05.02.2003 a Judecătoriei Constanța, în condițiile art.81 Cod penal, iar prin sentința penală nr.309/07.02.2003 a Judecătoriei Constanțaa fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, în condițiile art.81 Cod penal, infracțiunile fiind concurente, iar prin sentința penală nr.460/24.10.2006 a Tribunalului Constanțas -a dispus condamnare inculpatului la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat și totodată s-a dispus, în baza art. 85 Cod penal anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.254/05.02.2003 a Judecătoriei Constanța și de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.309/07.02.2003 a Judecătoriei Constanța, și în baza art.36 Cod penal, art.33 lit.a)-34 lit.b) Cod penal a contopit pedepsele, în final executând pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile reținute prin prezenta hotărâre sunt concurente cu infracțiunea reținută prin sentința penală nr.460/24.10.2006 a Tribunalului Constanța.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicata prin sentința penală nr.460/24.10.2006 a Tribunalului Constanta în pedepsele componente: 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g), i) Cod penal, 1 an și 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g), i) Cod penal, 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.a) Cod penal și pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.a), g) și alin.(3) lit.f) Cod penal.
În baza art. 36 alin.(1) Cod penal raportat la art.33 lit.a) Cod penal și art.34 lit.b) Cod penal a contopit toate pedepsele de mai sus, de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g), i) Cod penal, 1 an și 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g), i) Cod penal, 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.a) Cod penal și pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.a), g) și alin.(3) lit.f) Cod penal rezultate în urma descontopirii, cu pedepsele de 6 ani închisoare, respectiv de 6 ani închisoare aplicate prin prezenta hotărâre, în final execută pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
Pedeapsa se execută în regim de detenție, conform art.57 Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a-II-a și b) Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.36 alin.(3) Cod penal va scădea din pedeapsă perioada executată, începând cu data de 16.04.2007 la zi.
Va anula vechile forme de executare emise anterior și va dispune emiterea unui nou mandat de executare la data rămânerii definitive a prezentei.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
În ceea ce privește pretențiile civile, instanța a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 180 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea telefonului mobil sustras, însă ulterior a revenit asupra declarației, arătând că, deși nu și-a recuperate prejudicial nu mai are pretenții civile în cauză.
S-a luat act că partea civila a renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.
În baza art.118 lit.e) Cod penal s-a confiscat de la inculpat suma de 180 lei, la care partea vătămată a renunțat să mai fie despăgubită.
În baza art.189 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Cas umei de 100 lei, onorariu apărător din oficiu (avocat ) și a sumei de 100 lei (avocat ).
În baza art.191 alin.(1) Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Apelul declarat de inculpatul a fost soluționat prin decizia penală nr.164/19.03.2009 a Tribunalului Constanța prin care s-a respins ca nefondat apelul și a fost menținută ca legală și temeinică sentința penală nr.1048/9.10.2008 a Judecătoriei Constanța.
Totodată, inculpatul apelant a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat, în sumă de 320 lei, iar onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei, s-a dispus a fi plătit din fondul Ministerului Juustiției către Baroul Constanța, pentru avocat.
Analizând temeinicia și legalitatea sentinței penale nr.1048/9.10.2009 a Judecătoriei Constanța, Tribunalul Constanțaa constatat că apelul declarat de inculpat este nefondat.
Ca urmare a verificării materialul probator administrat în cauză Tribunalul constată că starea de fapt și vinovăția inculpatului au fost corect reținute de instanța de fond în baza analizei materialului probator administrat în cauză, stabilind că inculpatul la data de 04.06.2006 a sustras un telefon mobil ce aparținea părții vătămate, pe timp de noapte, săvârșind fapta de furt calificat.
Inculpatul a pătruns în aceeași noapte pe ușa neasigurată, în încăperea în care dormea partea vătămată și unde acesta își are domiciliu, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art.197 alin.(2) Cod penal.
Inculpatul nu a dorit să dea declarații atât la instanța de fond cât și în apel.
În legătură cu individualizarea juridică și pedeapsa aplicată, criticile formulate sunt nefondate.
Pedeapsa aplicată de prima instanță este astfel pe deplin justificată, au fost valorificate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal și se constată că aceasta răspunde exigențelor legii penale, fiind de natură a asigura realizarea scopului prevăzut de art.52 Cod penal.
Având în vedere pericolul social concret sporit al faptelor comise de inculpat, modalitatea săvârșirii acestora, dar mai ales datele care caracterizează pe inculpat, considerăm că pedeapsa aplicată acestuia este just dozată și nu se justifică reducerea acesteia.
Întrucât inculpatul a săvârșit prezentele fapte în timpul termenului de încercare al suspendării condiționate și al grațierii condiționate al pedepselor, de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2627/15.12.2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 304/13.05.2004 a Tribunalului Constanța și de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1021/24.04.2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 445/22.06.2004 a Curții de APEL CONSTANȚA, instanța de fond in mod corect a reținut incidenta dispozițiilor art.37 lit.a) Cod penal, pentru ambele infracțiuni. Împotriva sentinței penale nr.1048/9.10.2008 a Judecătoriei Constanța și a deciziei penale nr.164/19.03.2009 a Tribunalului Constanțaa declarat recurs, în termen legal, criticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate în legătură cu reținerea vinovăției sale și condamnarea sa, inculpatul.
Inculpatul recurent a susținut că, în speță, nu există probe care să conducă la conturarea indubitabilă că el este autorul faptelor ce fac obiectul prezentei cauze, în condițiile în care declarațiile părții vătămate sunt contradictorii în privința numărului de persoane ce au pătruns în camera de internat unde se afla și cu privire la recunoașterea sa, partea vătămată declarând că l-a văzut fugind, deci prin spate, fără a percepe figura respectivei persoane.
Raportat la această critică s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor de fond și apel și, urmare aplicării principiului "în dubio pro reo" să se dispună achitarea inculpatului în temeiul prevederilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.c) Cod procedură penală.
Într-o teză subsidiară inculpatul recurent a solicitat redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia, raportat la circumstanțele atenuante ce i se pot reține, sub minimul prevăzut de lege, cu aplicarea art.81 Cod penal.
Examinând hotărârile atacate în lumina probatoriului administrat, a criticilor din recurs, cât și din oficiu, Curtea constată că sunt netemeinice și nelegale, iar recursul fondat pentru următoarele considerente;
Vinovăția inculpatului recurent a fost reținută pe baza declarațiilor părții vătămate coroborate cu declarațiile martorilor, și, concluzionându-se că inculpatul a fost recunoscut ca fiind autorul sustragerii telefonului mobil, prin pătrunderea fără drept, pe timp de noapte în camera unde dormea partea vătămată și martorul.
Examinând declarațiile părții vătămate date în cursul urmăririi penale și la instanțele de judecată, Curtea constată că prezintă inadvertențe și contradicții de natură a crea un puternic dubiu cu privire la autorul infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului recurent.
Astfel, în declarația olografă dată la 4.06.2006 organelor de poliție, partea vătămată declară că în jurul orelor 5,30 s-a trezit pentru că cineva bătea la ușa camerei și până să se ridice din pat un tânăr având în mână o i-a luat din pat telefonul mobil. A mai declarat partea vătămată că a fugit după respectiva persoană care a dispărut printre blocuri și cu aceasta mai erau două persoane. Referitor la persoana inculpatului a declarat partea vătămată că l-a recunoscut ca fiind cel care a sustras telefonul mobil dintr-un album cu poze prezentat la sediul poliției. La momentul sustragerii, partea vătămată a discutat cu paznicul de la poarta care însă nu le-a putut identifica pe cele trei persoane ce ieșiseră din cămin.
În declarațiile date la Parchet, tot la 4.06.2006 partea vătămată declară că în cameră au pătruns trei persoane necunoscute, una, având în mână o, iar respectiva persoană i-a sustras telefonul mobil, după care cei trei au fugit. În aceeași declarație partea vătămată arată că persoana care i-a sustras telefonul mobil l-a recunoscut ca fiind din cartier și având porecla "nebunică".
La data de 24.07.2008, partea vătămată declară instanței că s-a trezit din somn pentru că era în cameră și l-a văzut pe inculpatul pe care îl cunoștea de mai mult timp ca fiind unul ce se ocupa de furturi. A mai precizat că ușa camerei i-a fost deschisă inculpatului de colegii de cameră și că afară era întuneric. Totodată, partea vătămată a declarat că a coborât și a anunțat paznicul care a chemat poliția.
Contradicțiile evidente din declarațiile părții vătămate se referă la modul în care a pătruns în cameră autorul sustragerii, la numărul de persoane, (când una singură, când 3 persoane) dar și la împrejurarea că fiind întuneric persoana sau persoanele erau necunoscute, iar pe inculpat l-a recunoscut la poliție dintr-un album de poze.
brusc din somn și pe întuneric este neverosimilă recunoașterea de către partea vătămată a autorului sustragerii în persoana inculpatului, după albumul cu poze prezentat la poliție, cu atât mai mult cu cât imediat după săvârșirea faptelor a declarat că persoana era una necunoscută.
Declarațiile martorului, colegul de cameră al părții vătămate date în cursul urmăririi penale relevă împrejurarea că în cameră a pătruns un tânăr despre care a aflat că i se spune "nebunică" și i-a sustras telefonul mobil părții vătămate.
Pentru a fi relevante în legătură cu identificarea inculpatului trebuia clarificat când a aflat martorul că persoana a pătruns în cameră și a sustras telefonul mobil părții vătămate era "nebunică" și de la cine anume.
Martora a declarat instanței de fond că la casa de amanet s-au prezentat cu un telefon mobil două persoane tinere și că a auzit atunci și vocea inculpatului fără însă a putea preciza dacă acesta se afla împreună cu cele două persoane ce vroiau să vândă telefonul mobil. Declarația martorei nu întărește convingerea că inculpatul este autorul faptelor ce fac obiectul cauzei ci, dimpotrivă, creează îndoiala cu privire la motivul pentru care telefonul a fost oferit la vânzare de către două persoane care nu erau împreună cu inculpatul.
. privind autorul faptelor ce fac obiectul cauzei este adâncită de declarațiile martorului potrivit cărora acesta s-a aflat împreună cu inculpatul la data săvârșirii faptelor, a perceput că telefonul mobil a apărut după ieșirea în fugă a inculpatului din cămin și a acceptat să încerce valorificarea bunului respectiv la casa de amanet întrebuințând cartea de identitate a fratelui său.
Raportat la declarațiile martorului, Curtea constată că, martorul a acceptat cu multă ușurință să încerce valorificarea telefonului mobil, deși era în cunoștință de cauză cu privire la modul în care inculpatul intrase în posesia bunului respectiv.
Împrejurarea că martorul i-a înmânat telefonul mobil inculpatului, după ce nu a reușit să-l valorifice, creează suspiciunea că martorul a încercat să "scape" de obiect, profitând de labilitatea psihică a inculpatului.
Pentru considerentele menționate Curtea, constatând că, în cauză există un puternic dubiu referitor la vinovăția inculpatului și care îi profită acestuia, dispune achitarea lui în temeiul prevederilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.c) Cod procedură penală, pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1)-209 alin.(1) lit.g) Cod penal și art.192 alin.(2) Cod penal.
Pe cale de consecință, în temeiul art.38515pct.(2) lit.b) Cod procedură penală, Curtea va admite recursul inculpatului, va casa hotărârile instanței de fond și de apel și rejudecând îl va achita pe inculpatul recurent, întrucât nu s-a dovedit neechivoc că el este autorul faptelor.
Drept urmare, vor fi înlăturate din hotărârile recurate dispozițiile referitoare la condamnarea acestuia și la aplicarea pedepsei accesorii.
Mențiunile din hotărârile atacate care nu contravin prezentei vor fi menținute.
Curtea ca lua act de împrejurarea că inculpatul recurent este arestat într-o altă cauză.
În temeiul art.189 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului C, în sumă de 200 lei, pentru avocat.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.(3) Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.(2) lit.b) Cod procedură penală, admite recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva deciziei penale nr.164 din data de 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1048 din data de 9 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, casează hotărârile atacate și, în temeiul art.11 pct.(2) lit.a)-art.10 lit.c) Cod procedură penală, achită inculpatul pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.(1) - art.209 alin.(1) lit.g) Cod penal art.192 alin.(2) Cod penal.
Înlătură dispozițiile referitoare la condamnarea recurentului și pedeapsa accesorie.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii în măsura în care nu contravin prezentei.
Ia act că recurentul este arestat în altă cauză.
Onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat se va plăti, conform art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.192 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.06.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.:
Jud.apel:,
Red.dec.jud.-/28.09.2009
Tehnored.gref./3 ex./2.10.2009
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Viorica Lungu, Adriana Ispas
