Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 356/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 356
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Elena Ciobanu I - -
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
GREFIER - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 239 din data de 26 mai 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de av., inculpatul, în stare de arest, asistat de av., lipsă fiind părțile vătămate intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât.
inculpații arată că își mențin recursurile formulate și nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor de față.
-. pentru inculpatul recurent arată că motivele de recurs vizează cuantumul pedepsei, care după aprecierea inculpatului și raportat la modalitatea de săvârșire a faptei, este mult prea mare. Solicită astfel, admiterea recursului așa cum a fost formulat și reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
-. pentru inculpatul solicită admiterea recursului declarat de inculpat, redozarea pedepsei aplicate acestuia față de materialul probator administrat în cauză și raportat la circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Reprezentantul parchetului având cuvântul arată că soluția dată este legală și temeinică, pedepsele aplicate inculpaților sunt corect individualizate și nu sunt motive de reformare a sentinței.
Formulează concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate.
Inculpatul având cuvântul arată că pedeapsa aplicată este prea mare, solicită reducerea pedepsei.
Inculpatul solicită reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 554 din 19 decembrie 2007 a Judecătoriei Hîrlău s-au dispus următoarele:
1. A condamnă pe inculpatul,fiul lui și,născut la 11.10.1987 în orașul Hîrlău, jud. I, necunoscut cu antecedente penale la:
- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.208 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.33 lit. a, art.74 lit. a,c și art.76 lit. c Cod penal.
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și ped. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a,g Cod penal cu aplicarea art.33 lit. a, art.74 lit. a,c și art.76 lit. c Cod penal.
- 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.197 alin.2 lit. a Cod penal cu aplicarea art.33 lit. a,art.74 lit. a și art.76 lit. c Cod penal.
În baza art.33 lit. a și 34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de4(patru) ani închisoare.
În temeiul disp.art.71 Cod penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. la art.64 lit. a,b Cod penal pe durata legală.
A menținut starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând din 9.05.2007 la zi.
2. A condamnă pe inculpatul,fiul lui și,născut la 18.08.1983 în orașul Hîrlău, recidivist, la:
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.33 lit. a, art.37 lit. b,art.74 lit. c și art.76 lit. c Cod penal.
- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și ped. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit. a,g,i Cod penal cu aplicarea art.33 lit. a, art.37 lit. b, art. 74 lit. c și art. 76 lit. c Cod penal.
- 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și ped. de art. 197 alin.2 lit. a Cod penal cu aplicarea art.33 lit. a și art.37 lit. b Cod penal.
Conform art. 33 lit. a și art.34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de5 (cinci) ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. la art. 64 lit. a,b Cod penal pe durata legală.
A menținut starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând din 9.05.2007 la zi.
3. A admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea vătămată și în consecință a obligat pe ambii inculpați să plătească acestei părți suma de 6.000 lei RON despăgubiri civile.
4. A confiscat de la inculpatul suma de 50 lei RON.
5. A obligat pe ambii inculpați să plătească părții vătămate suma de 700 lei RON cheltuieli judiciare constând în onorariu avocat.
Pentru a pronunța această sentința instanța de fond a reținut următoarele:
1. La data de 08.05.2007, pe timp de zi, inculpatul, s-a deplasat la stâna părții vătămate și profitând de faptul că prin preajmă nu era nici o persoană, a sustras un caș, în greutate de 4 kg. După aceasta a mers la lui GG, unde l-a găsit pe fiul acestuia, Gh.
Ajuns la stâna acestuia a solicitat lui Gh. G, să meargă cu căruța acestuia, în satul, pentru a cumpăra vin.
Acesta a fost de acord și împreună cu inculpatul s-au deplasat la locuința lui, căreia i-a dat cașul în schimbul cantității de 4 kg. vin, după care au revenit la.
Prejudiciul în valoare de 50 lei nu a fost recuperat.
La s-au întâlnit cu inculpatul, și toți trei au consumat băuturi alcoolice, până seara târziu.
2. În noaptea de 08/09.05.2007, după ce au consumat băuturi alcoolice, inculpații, - și G, au hotărât să meargă în satul, la locuința părții vătămate, pentru a cumpăra băuturi alcoolice.
Astfel, toți trei, cu căruța lui G, s-au deplasat la locuința acesteia.
Ajunși aici, Gar ămas în stradă, iar cei doi inculpați au pătruns în curte, după care au strigat la ușa imobilului. Auzind strigătele celor doi inculpați, din interior, a venit partea vătămată care i-a recunoscut, întrebându-i ce doresc.
Atunci, inculpatul, a solicitat părții vătămate să le dea vin, urmând ca ulterior să-i achite. Partea vătămată nu a fost de acord și a solicitat celor doi să plece. Inculpații văzând că partea vătămată refuză să le dea vin, au mers spre poartă, iar după ce au ieșit în stradă, inculpatul a spus acesteia să închidă poarta.
Partea vătămată s-a apropiat de poartă, moment în care a fost prinsă de către inculpatul și trântită la pământ. După aceasta inculpatul s-a urcat peste partea vătămată intenționând să întrețină raport sexual, însă aceasta a reușit să se elibereze fugind.
În timp ce partea vătămată fugea, s-a împiedicat și a căzut, fiind ajunsă de către inculpat, care a întreținut prin violență,cu aceasta, raport sexual.
Inculpatul, văzând activitatea inculpatului, s-a apropiat de locul unde căzuse partea vătămată și după ce aceasta s-a ridicat, a urcat peste aceasta și folosind forța fizică, a întreținut raport sexual cu partea vătămată.
Cu toate că în timp ce inculpații întrețineau raport sexual cu partea vătămată aceasta le-a solicitat de mai multe ori să-și întrerupă activitatea, inculpații nu au dat curs rugăminților acesteia, întreținând fiecare câte un raport sexual complet. După ce inculpatul - a întreținut raport sexual cu partea vătămată, s-a ridicat, iar partea vătămată a fugit în curte.
Văzând că partea vătămată nu este în curte inculpatul, prin dislocarea mai multor de pe acoperiș, a pătruns în locul unde partea vătămată avea depozitat vinul și a sustras din interior 10 litri de vin.
În acest timp inculpatul a pătruns în locuința de unde a sustras carne din frigider, o telecomandă și o oală cu preparate din carne.
Bunurile sustrase inculpații le-au dus la căruța inculpatului
G, văzând că cei doi inculpați sustrag bunuri a luat din curtea părții vătămate o scară metalică și un val de sârmă, ducându-le la căruță, după care, toți trei au plecat.
În cursul urmăririi penale Gaf ost audiat în calitate de martor și a relatat cu exactitate faptul că ambii inculpați, prin utilizarea forței fizice au întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată.
Prejudiciul cauzat, în cuantum de 312 lei a fost recuperat prin restituirea bunurilor, părții vătămate.
Pe parcursul cercetărilor penale inculpații și au fost cercetați în stare de arest preventiv, primul recunoscând ambele fapte iar cel de-al doilea, doar infracțiunile de furt comise în dauna părților vătămate și, negând săvârșirea infracțiunii de viol.
Gaf ost cercetat în stare de libertate, recunoscând infracțiunile de furt și violare de domiciliu.
Având în vedere poziția inculpatului G din cursul urmăririi penale, care a relatat modul de comitere a infracțiunilor în dauna părții vătămate, contribuind la aflarea adevărului, pentru sustragerea bunurilor în valoare de 130 lei de la partea vătămată și violarea domiciliu, s-a dispus față de acesta de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
în timpul judecății nici unul dintre inculpați nu a mai recunoscut faptele de viol, recunoscând doar faptele de violare de domiciliu și furt calificat. Astfel, inculpatul a negat comiterea acestei fapte arătând că în timpul cercetărilor penale a fost lovit și amenințat de către lucrătorii de poliție, acest fiind motivul pentru care a recunoscut comiterea faptei de viol. A mai precizat că atunci când a fost audiat de către procuror și de către judecător, cu ocazia propunerii de arestare preventivă, a recunoscut fapta de viol, indicându-l ca și coautor numai pe inculpatul,datorită faptului că a fost amenințat cu lovirea. Acest inculpat și-a menținut însă aceeași poziție ca și în timpul urmăririi penale afirmând și în fața instanței că autorii faptelor de viol au fost inculpatul și martorul
În fața instanței inculpatul a înfățișat că autorii faptelor de viol au fost inculpatul și martorul G deși în timpul cercetărilor acesta a arătat că numai inculpatul a săvârșit această faptă.
Împotriva acestei sentințe au formulate apel inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
Inculpatul a solicitat achitarea sa întrucât el nu este autorul violului, fapt ce ar fi putut fi dovedit daca s-ar fi încuviințat proba ADN solicitată și respinsă atât la instanța de fond cât și în apel.
Inculpatul a solicitat redozarea pedepsei aplicate întrucât aceasta este prea mare, raportat la atitudinea sa procesuală.
Prin decizia penală nr. 239 din 26 mai 2008, Tribunalul Iașia respins, ca nefondate, apelurile inculpaților și -, menținând sentința penală nr. 554/19 decembrie 2007 a Judecătoriei Hîrlău.
A menținut starea de arest a inculpaților și a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive și după data de 19 decembrie 2007.
A dispus obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că inculpații au fost condamnați de prima instanța pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt și o infracțiune de viol comise împotriva părților vătămate și. În noaptea de 8/9.05.2007 cei doi împreună cu martorul au mers la locuința părții vătămate și au sustras de la acesta 10 litri de vin, mai multe produse alimentare, după ce au violat- Martorul nu a pătruns în curtea părții vătămate, i-a așteptat pe cei doi la poartă cu căruța sa.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat cu certitudine vinovăția celor doi inculpați. Astfel edificatoare a fost declarația martorului care se coroborează cu declarațiile inculpaților și cu declarațiile celorlalți martori precum și cu actul medical întocmit în cauză.
Situația de fapt a fost corect reținută atât prin actul de inculpare cât și prin sentința primei instanțe. Deși inculpații au recunoscut inițial săvârșirea faptelor, ulterior, în fața instanței și-au schimbat declarațiile. Inculpatul a fost audiat și cu ocazia luării măsurii preventive a arestării și a recunoscut săvârșirea faptelor în fața judecătorului. Ulterior acest inculpat și-a schimbat declarația fără a motiva această schimbare de poziție.
Declarațiile inițiale de recunoaștere a faptelor se coroborează cu restul probelor administrate în cauză, respectiv, declarațiile martorilor și cele ale coinculpatului precum și cu declarațiile părții vătămate, care a indicat cu certitudine pe inculpați ca fiind autorii violului așa cum s-a reținut și în sentința instanței de fond.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpați, instanța de fond a dat dovadă de clemență aplicând pedepse al căror cuantum reprezintă limita minimă prevăzută de lege. S-a avut în vedere la individualizarea pedepselor, pericolul social concret al faptelor, circumstanțele comiterii acestora, dar și cele personale ale inculpaților.
În termen legal hotărârile astfel pronunțate au fost recurate de către inculpații și fiind criticate pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate.
Solicită inculpații ca, raportat materialului probator administrat și tuturor circumstanțelor personale și reale să se dispună reducerea pedepselor aplicate, apreciate ca fiind prea severe față de gravitatea faptelor.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate în raport cu cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 14 Cod procedură penală, Curtea constată că nu sunt întemeiate recursurile de față, pentru considerentele ce se vor expune.
În procesul de individualizare a pedepsei, instanțele trebuie să țină seama potrivit criteriilor enunțate în dispozițiile art. 72 Cod penal, atât de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și de gradul de pericol social al acestora, cât și de persoana și conduita făptuitorului/lor, precum și de toate circumstanțele reale și personale de natură să califice sau să atenueze răspunderea penală, criterii de care instanțele au ținut seama în momentul stabilirii regimului sancționator aplicat inculpaților recurenți.
În lumina acestor prevederi, instanțele au valorificat în suficientă măsură, ba chiar cu o semnificativă doză de clemență în privința ambilor inculpați, datele ce țin de persoana acestora, conduita inculpaților înainte și după momentul comiterii faptelor, împrejurările referitoare la faptă și la modalitatea de comitere, la gradul de pericol social al acestora reliefat, printre altele, de natura relațiilor sociale lezate prin activitatea infracțională a inculpaților și de statutul de recidivist al inculpatului, statut în ciuda căruia instanța i-a acordat acestuia circumstanțe atenuante.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, având în vedere lipsa antecedentelor penale ale acestuia și numai în virtutea acestui element circumstanțial, instanța de fond a apreciat, cu destulă îngăduință apreciază Curtea, că această concordanță se poate circumscrie caracterului unei circumstanțe atenuante în condițiile art. 74 lit. a, c Cod penal, cărora le-a dat efectul prevăzut de art. 76 Cod penal prin orientarea pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de norma încriminatoare pentru fiecare din faptele antisociale comise.
Raportat criteriilor expuse, analizând toate împrejurările privitoare la faptele pentru care au fost condamnați inculpații, referitoare la numărul infracțiunilor ce intră în componența pluralității infracționale, caracteristică concursului de infracțiuni, comiterea faptelor în condițiile unor agravante multiple (respectiv pe timp de noapte, de două sau mai multe persoane împreună, în stare de recidivă, la valorile sociale cărora li s-au adus atingere, precum și la persoana fiecărui inculpat, reținând cu privire la acest aspect statutul de recidivist postexecutoriu al inculpatului.
Curtea apreciază că pedepsele aplicate de instanță orientate sub sau la limita minimului special prevăzut de lege, au fost individualizate în mod corespunzător, nefiind temeiuri care să justifice redozarea acestora în sensul reducerii.
În consecință, față de aspectele reținute, Curtea apreciază că inculpații au beneficiat în suficientă măsură de clemență din partea instanțelor, pedepsele aplicate în prezenta cauză fiind de natură să asigure finalitatea preventivă și cea educativă.
Așa fiind, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. h Cod procedură penală, să respingă recursurile inculpaților și să mențină, ca legale și temeinice hotărârile recurate.
Va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat durata arestului preventiv și după data pronunțării hotărârii instanței de apel.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 239 din 26.05. 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 26.05.2008 la zi, pentru fiecare inculpat.
Obligă recurenții la plata sumei de câte 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex./17.07.2008
Tribunalul Iași
jud.
jud. a
Președinte:Iulia Elena CiobanuJudecători:Iulia Elena Ciobanu, Mihaela Chirilă, Ciubotariu