Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 386/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 386

Ședința publică de la 16 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Cenușă

JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea

JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

S-a luat spre examinare recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 188 din 06 aprilie 2009 Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Av. pentru inculpatul recurent, depune la dosar originalul unei scrisori, aflată în xerocopie la dosar, înscris ce este primit și semnat de președintele completului de judecată.

Instanța aduce la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 70 al. 2 din Codul d e procedură penală și anume faptul că are dreptul de a da sau a nu da declarație în prezenta cauză, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul consimte să dea declarație în prezenta cauză, declarația sa fiind consemnată într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.

Interpelat, inculpatul arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.

Av. pentru inculpatul recurent arată că inculpatul a fost condamnat de instanța de fond la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni, pedeapsă ce i-a fost redusă de instanța de apel, la 3 ani și 6 luni.

Inculpatul a invocat în recurs, nevinovăția sa și nu că ar fi nemulțumit de cuantumul pedepsei aplicate. Ceea ce se contestă de către inculpat sunt probele administrate în cauză, respectiv urmele papilare identificate ca fiind ale inculpatului.

Urmează ca instanța să analizeze modalitatea în care s-a efectuat prelevarea probelor și analizarea urmelor papilare și să se pronunțe cu privire la recursul inculpatului.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de inculpat, față de întreg materialul probator administrat în cauză.

Inculpatul având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 3848/12.12.2008 Judecătoria Iașia dispus următoarele:

Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 4.06.1976 în I, județul I, cu antecedente penale, în prezent aflat în Penitenciarul d e Maximă Siguranță I în stare de arest preventiv, la pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

În temeiul dispozițiilor art.61 Cod penal dispune revocarea beneficiului liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1571/03.03.2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare, și contopește restul rămas neexecutat de 336 zile de închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.71 al.2 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b Cod penal.

În temeiul dispozițiilor art.88 Cod penal deduce din pedeapsa unică de executat de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare durata reținerii și arestării preventive de la 17.03.2008, la zi.

În temeiul dispozițiilor art.350 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul dispozițiilor art.14 și 346 alin.1 Cod procedură penală admite acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă SC SRL și obligă pe inculpat să plătească părții civile suma de 2.650,40 lei cu titlu de daune materiale.

În temeiul dispozițiilor art.191 alin.1 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar suma de 200 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatului (delegația nr.2236/2008 în cursul urmăririi penale și delegația nr.2650/2008 în cursul judecății) va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului d e Justiție către Baroul Iași conform art.189 Cod procedură penală.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Partea vătămată SC SRL deține un magazin în satul, comuna, județul I, magazinul fiind situat în curtea martorului.

În noaptea de 29/30.09.2007, inculpatul a mers la magazinul aparținând SC SRL cu intenția de a sustrage bunuri.

După ce a pătruns în curtea în care se află magazinul, inculpatul a mers la magazia situată în spatele acestuia și a forțat o fereastră pe care a reușit să o deschidă după ce a spart geamul. Inculpatul a escaladat fereastra, pătrunzând în interior. De pe rafturile magaziei, inculpatul a luat produse alimentare (făină, cafea, paste tomate, dulciuri etc.), băuturi alcoolice și țigări pe care le-a pus în două sacoșe de rafie pe care le avea asupra sa.

Inculpatul a părăsit magazinul pe aceeași fereastră și a mers în stația de autobuz din sat, unde, în jurul orei 05,00, s-a întâlnit cu martorii, și care se întorceau de la discotecă. Inculpatul i-a servit pe acești martori cu câte o cutie de bere dintr-un bax pe care îl avea lângă sacoșe, martorii observând și cele două sacoșe de rafie pe care le avea inculpatul, așa cum rezultă din declarațiile martorilor din cursul urmăririi penale și al judecății.

După câteva minute, în stație a oprit un autoturism, de ocazie, cu care inculpatul a plecat.

În dimineața zilei de 30.09.2007, martorul (care auzise zgomote în cursul nopții) a constatat că geamul magaziei fusese spart și a anunțat-o pe martora, vânzătoare la magazin, că magazinul a fost spart.

Martora i-a anunțat telefonic pe administratorul societății, și pe cealaltă vânzătoare, fiind anunțate totodată organele de poliție.

Cu ocazia cercetării la fața locului efectuate în aceeași dimineață, au fost ridicate și trei fragmente de urme papilare de pe rama ferestrei forțate (canat interior și exterior) și de pe ușa de acces în magazie (22 ).

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/08.11.2007 (26-31 ) rezultă că două din urmele papilare, cele ridicate de pe rama geam fereastră și, respectiv, ușa de acces în magazie (foto nr.11 și nr.12 din planșa aflată la 22 ) au fost create de relieful papilar al degetelor mare și, respectiv, arătător de la mâna a inculpatului.

În urma inventarului efectuat în dimineața zilei de 30.09.2007 s-a stabilit că din magazie au fost sustrase produse alimentare, băuturi alcoolice și țigări în valoare de 2650,40 lei (13-14 ).

Situația de fapt reținută mai sus se probează cu următoarele mijloace de probă:

- declarația reprezentantului părții vătămate, (10-14 ),

- proces verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice (15-22 ),

- raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/08.11.2007 (26-31 ),

- lista de inventar a bunurilor sustrase (13-14 ),

- declarațiile date de martorii, în cursul urmăririi penale și al judecății (33-48, 78-81,.124, 170),

- declarații date de martorii și în cursul judecății.

Atât în cursul urmăririi penale (61-62,.72, 77), cât și în cursul judecății (51), inculpatul și-a exercitat dreptul prevăzut de art.70 alin.2 Cod procedură penală de a nu da declarații în cauză.

În cuprinsul unui memoriu depus la dosar în cursul urmăririi penale (80 ), inculpatul a încercat să se apere susținând că în data de 14-15.01.2008 fiind adus la Poliția Municipiului I pentru cercetări, a fost obligat să pună mâna pe o masă dreptunghiulară acoperită cu sticlă și apoi i s-au luat amprentele. Inculpatul a invocat în acest memoriu că amprentele pe baza cărora a fost întocmit raportul de constatare tehnico-științifică au fost "obținute" la acea dată (15.01.2008), în scopul de a i se "fabrica" dosarul de urmărire penală. Această apărare a inculpatului este în mod evident neîntemeiată, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- (26-31 ) fiind întocmit la data de 08.11.2007, înainte de data de 15.01.2008 când inculpatul a susținut că a fost obligat să pună mâna pe acea masă acoperită cu sticlă.

După ce a fost trimis în judecată, inculpatul a depus la dosar un alt memoriu (17) prin care a încercat să se apere susținând, de această dată, că urmele papilare au fost "obținute" în data de 10.10.2007, la Postul de Poliție, unde fost obligat să pună mâna pe un gem sticlă care a fost apoi spart, iar pe baza cioburilor rezultate a fost întocmite actele de cercetare penală. Și această apărare a inculpatului este în mod evident neîntemeiată, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- fiind întocmit pe baza fotografiilor judiciare efectuate la data de 30.09.2008 (18-22 ), înainte de data de 10.10.2007 când inculpatul a susținut că a fost obligat să pună mâna pe acel geam de sticlă.

Faptul că urmele papilare au fost ridicate în dimineața următoare nopții în care a fost săvârșit furtul este dovedit și prin declarațiile date în cursul judecății de martorele și (78-79)

De altfel, apărările inculpatului sunt lipsite de temei și dintr-un alt punct de vedere. Astfel, în ambele memorii, acesta a susținut că urmele papilare (cu privire la care a susținut că au fost obținute în mod fraudulos de organele de cercetare penale) sunt reprezentate de impresiuni papilare aflate pe fragmente de sticlă, or, așa cum rezultă din planșele foto ce au fost efectuate cu ocazia cercetării la fața locului și din raportul de constatare tehnico-științifică nr.-, urmele papilare pe baza cărora a fost realizat raportul de constatare tehnico-științifică au fost ridicate de pe suprafețe de lemn, respectiv de pe rama geam fereastră și, respectiv, ușa de acces în magazie (foto nr.11 și nr.12 din planșa aflată la 22 ).

La penultimul termen de judecată, inculpatul a încercat să formuleze o altă apărare, susținând că în noaptea în care s-a săvârșit furtul s-a aflat împreună cu martorii și (pe care inculpatul nu îi menționase până la acea dată). martori, audiați la ultimul termen de judecată, au infirmat apărarea inculpatului, declarând că nu s-au aflat împreună cu inculpatul în acea noapte (martorul arătând că nici nu l-a mai văzut pe inculpat din luna august 2007, de dinainte de săvârșirea furtului).

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea săvârșită, gradul de pericol social generic și concret al faptelor, persoana inculpatului, împrejurările în care fapta a fost săvârșită. De asemenea, vor fi avute în vedere scopul pedepsei, așa cum este prevăzut de art.52 Cod penal și necesitatea realizării principiului prevenției generale și speciale.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului și din sentințele penale anterioare de condamnare însoțite de referate ale biroului de executări penale atașate în cursul judecății la dosar, rezultă că acesta a fost condamnat anterior la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea altor infracțiuni, majoritatea infracțiuni contra patrimoniului. Niciuna din aceste pedepse anterioare nu a fost considerată executată conform art.61 Cod penal, inculpatul săvârșind de fiecare dată alte infracțiuni în cursul resturilor de pedeapsă din care a fost liberat condiționat. Ultima din aceste condamnări a fost aplicată prin sentința penală nr.1571/03.03.2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare, când, admițându-se o cerere de contopire pedepse, s-a aplicat inculpatului pedeapsa 3 ani și 2 luni închisoare,din care inculpatul a fost liberat condiționat la data de 05.06.2007, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 336 zile de închisoare.

În consecință, infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze fiind săvârșită înainte de împlinirea duratei acestei pedepsei (și, așa cum am arătat) înainte ca vreuna din pedepsele anterioare să fie considerată executată, urmează a se reține pentru infracțiunea săvârșită de inculpat starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. Cod penal.

La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța va avea în vedere perseverența infracțională a inculpatului, faptul că infracțiunea a fost săvârșită la scurt timp după liberarea condiționată din pedeapsa anterioară, poziția procesuală nesinceră a inculpatului, cuantumul prejudiciului produs prin fapta de sustragere, pericolul social ridicat al unor asemenea fapte de sustragere de bunuri din unități comerciale și va aplica inculpatului o pedeapsă peste minimul special al infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Față de cele reținute, va aplica inculpatului pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.

În temeiul dispozițiilor art.61 Cod penal va dispune revocarea beneficiului liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1571/03.03.2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare, și va contopi restul rămas neexecutat de 336 zile de închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art.71 al.2 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b Cod penal, reținând că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală și privind ocuparea unei funcții publice prevăzute de textul de lege menționat.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 al.1 lit. c Cod penal, instanța constată că inculpatul nu s-a folosit de vreo funcție, profesie sau activitate în vederea comiterii infracțiunii, motiv pentru care constată că nu se impune și aplicarea art.64 al.1 lit. c Cod penal.

În temeiul dispozițiilor art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 17.03.2008, la zi.

În temeiul dispozițiilor art. 350 Cod procedură penală, constatând că subzistă temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, instanța va menține măsura preventivă luată față de acest inculpat.

Sub aspectul laturii civile, instanța reține că, în cursul urmăririi penale, în calitate de reprezentant (administrator) al SC SRL a declarat că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal solicitând obligarea inculpatului la plata contravalorii bunurilor sustrase.

În lipsa unor precizări exprese ale reprezentantului SC SRL (deși s-au emis mai multe adrese în acest sens), având în vedere că bunurile sustrase se aflau în patrimoniul acestei societăți și nu erau bunuri proprii ale administratorului, precum și faptul că în cererea de constituire de parte civilă acesta a indicat calitatea de reprezentant legal (administrator) al SC SRL, instanța, prin încheierea din data de 17.10.2008 a calificat cererea de constituire civilă formulată în cursul urmăririi penale ca fiind introdusă în numele SC SRL de către reprezentantul legal al acesteia (161-162).

Împotriva sentinței a declarat apel, în termen legal, inculpatul care a solicitat desființarea hotărârii primei instanțe ca nelegală și netemeinică și, pe fond, achitarea sa raportat la probatoriul administrat în mod nelegal la urmărirea penală care nu a putut stabili vinovăția inculpatului în comiterea faptei de furt calificat și, în subsidiar, redozarea pedepsei cu închisoarea aplicată în cauză față de circumstanțele personale și de valoarea modifică a prejudiciului.

Prin decizia penală nr.188/6.04.2009 a Tribunalului Iași, s-au dispus următoarele:

S-a admis apelul formulat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 04.06.1976, în prezent aflat în Penitenciarul Iași împotriva sentinței penale nr. 3848/12.12.2008 a Judecătoriei Iași, sentință pe care a desființat-o în parte în latură penală, în sensul reducerii cuantumului pedepsei aplicate prin sentința instanței de fond și, implicit, a pedepsei rezultante de la 4 ani și 6 luni închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive, începând cu data de 12.12.2008 la zi.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel, inclusiv onorariul apărătorului din oficiu, au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență următoarele:

Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a administrat toate probele testimoniale și tehnico-științifice necesare soluționării cauzei, probe ce au constatat, fără echivoc, existența faptei atât sub aspectul laturii obiective cât și cu privire la vinovăția făptuitorului.

Astfel, din depoziția martorilor, și din cursul urmăririi penale dar și al cercetării judecătorești coroborate cu mențiunile raportului de constatare tehnico-științifică (fila 26-31) din data de 18.11.2007 rezultă, în mod indubitabil, că în noaptea de 29/30.09.2007 inculpatul a pătruns prin escaladare și efracție într-o magazie aparținând de unde a sustras mai multe produse (făină, cafea, pastă de tomate, dulciuri, bere, țigări) în valoare de 2650,40 lei.

Susținerile inculpatului privind nevinovăția sa și alibiul invocat în apărare au fost respinse în mod just de prima instanță, care în urma audierii martorilor și propuși de inculpat a stabilit că în noaptea în care a fost comis furtul inculpatul nu s-a aflat în compania lor, așa cum afirmase, martorii arătând că nu l-au mai văzut pe acesta din august 2007 respectiv, cu două luni înainte de săvârșirea faptei.

De asemenea, urmele papilare găsite pe tocul ferestrei și ușa de acces în magazie constatate de raportul tehnico-științific efectuat în cauză confirmă prezența inculpatului la locul faptei, în noaptea de 29/30.09.2007.

Aceeași împrejurare este confirmată și de martorii, și care în timp ce se întorceau de la discotecă, în jurul orelor 5,00 s-au întâlnit cu inculpatul, ce avea asupra sa două sacoșe din rafie și un bax cu bere din care a servit și pe martori, cu câte o cutie.

Trecând la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a stabilit că față de perseverența infracțională manifestată de acesta și împrejurările concrete în care a fost comisă fapta se impune sancționarea inculpatului cu o pedeapsă cu închisoarea orientată spre un cuantum mediu.

Ori, împrejurările reale în care se reține comiterea faptei de furt, respectiv pe timpul nopții, prin escaladare și efracție reprezintă circumstanțe agravante speciale, intrinseci conținutului juridic al infracțiunii, care au determinat încadrarea juridică a faptei și sancționarea acesteia prin stabilirea de către legiuitor a limitelor de pedeapsă.

În aceste condiții, atribuirea unei duble semnificații juridice unor circumstanțe reale și implicit agravarea răspunderii penale a inculpatului de către instanța de fond a condus la aplicarea unei pedepse mult prea aspre față de natura faptei comise și de urmările acesteia.

Chiar dacă criteriul valoric al prejudiciului creat nu reprezintă prin el însuși un element suficient pentru aprecierea gradului de pericol social al faptei acesta poate fi valorificat totuși în favoarea inculpatului în procesul individualizării pedepsei cu închisoarea aplicată acestuia. În considerarea faptului că valoarea bunurilor sustrase este modică, împrejurare ce determină și o afectare mai redusă a relațiilor sociale ce vizează proprietatea, tribunalul apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse mai blânde, urmând a reduce în mod corespunzător cuantumul acesteia.

În termenul prevăzut de art.385 ind.3 Cod procedură penală, hotărârea a fost recurată de inculpat și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivându-și recursul, inculpatul reiterează criticile formulate în apel și susține că nu se face vinovat de săvârșirea faptei.

În subsidiar, inculpatul solicită o pedeapsă mai mică.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate ce vizează cazurile de casare prevăzute de art.385 ind.9 pct.18 și 14 Cod procedură penală, dar și din oficiu în limite procedurale, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru considerentele ce urmează:

Cazul de casare prevăzut de art.3859pct.18 Cod procedură penală se referă la o eroare gravă de fapt comisă de instanța de fond, adică o examinare greșită a probelor.

Este incident acest caz de casare ori de câte ori este evidentă stabilirea eronată a faptelor în existența sau inexistența lor, în natura lor, ori în împrejurările în care au fost comise, fie prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea conținutului acestora, cu condiția să fi influențat asupra soluției adoptate.

În speță, instanța de fond a procedat la administrarea unui probatoriu complet, ce a fost judicios apreciat, în considerarea dispozițiilor art.63(2)1Cod procedură penală.

Atât la urmărirea penală cât și pe parcursul judecății la instanța de fond și de apel, inculpatul a refuzat să dea declarații, dar în recurs acesta a consimțit să declare.

Inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei și susține versiunea pe care a prezentat-o în cel de al doilea memoriu depus la dosarul cauzei, în care arată că urmele papilare au fost obținute cu ocazia audierii sale la Postul de Poliție, unde a fost obligat să pună mâna pe rama unui geam de la încăperea respectivă, fereastră detașată apoi de polițiști.

În acest mod - susține inculpatul - i-au fost prelevate amprentele de pe rama de lemn a geamului și de pe cioburile obținute prin spargerea geamului, de către polițiști, tocmai pentru a dovedi participația sa.

Aceste apărări au fost verificate de instanța de fond și de apel, argumentându-se lipsa de veridicitate.

Martorele și au declarat (filele 78-79 dosar fond) că urmele papilare au fost ridicate în dimineața următoare nopții în care s-a comis furtul.

De altfel, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- a fost întocmit pe baza fotografiilor judiciare efectuate la data de 30.09.2008, anterior datei de 10.07.2007 când inculpatul a fost la Postul de Poliție.

Coroborând procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 8.XI.2007, declarațiile martorilor audiați atât la urmărirea penală cât și în instanță, rezultă cu certitudine că inculpatul este autorul furtului din noaptea de 29/30.09.2007 de la magazinul aparținând

Deși inculpatul are mai multe condamnări pentru infracțiuni de același gen și a încercat să eludeze răspunderea penală prin comportarea sa de pe parcursul procesului penal, instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul de incriminare, pedeapsă ce a fost redusă în apelul său, într-un cuantum apropiat de minimul de 3 ani prevăzut de lege.

Așa fiind, nici cel de-al doilea motiv de recurs invocat de recurent nu este întemeiat.

Constatând că nu sunt motive de casare a hotărârii recurate, în temeiul art.385 ind.15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

În baza dispozițiilor art.192 al.2 Cod procedură penală inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului cheltuielile judiciare, care vor include și onorariul avocatului din oficiu, sumă avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.188 din 6.04.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.

Deduce în continuare detenția inculpatului de la data de 6 aprilie 2009 până la zi.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu va fi suportat din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

- -

-

25.VI.2009.-

2 ex.-

Președinte:Maria Cenușă
Judecători:Maria Cenușă, Aurel Dublea, Daniela Dumitrescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 386/2009. Curtea de Apel Iasi