Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 389/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 389
Ședința publică de la 16 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Dublea Aurel
JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 119 din data de 09 martie 2009 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av., apărător desemnat din oficiu, pentru inculpatul recurent, lipsă fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Instanța, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului declarat de inculpat și reducerea sancțiunii aplicate.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat.
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr.3252/28.10.2008 a Judecătoriei Iași, a fost condamnat inculpatul, recidivist, la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prevăzută de art.208 al.1 Cod penal cu aplicarea art.37 al.1 lit. "a", art.74 lit. "c" și art.76 Cod penal.
În baza art.61 Cod penal a fost revocată liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă de 482 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.3205/2006 a Judecătoriei Iași, contopit cu pedeapsa aplicată, urmând ca inculpatul să execute 482 zile închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art.71 și 64 Cod penal.
A fost respinsă ca tardivă acțiunea civilă.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut:
În data de 23.08.2007, inculpatul a plecat cu căruța din satul spre municipiul I pentru a vinde niște lemne. Deoarece își planificase ca la întoarcere să sustragă struguri dintr-o vie din zona, inculpatul a cumpărat din I cinci saci. În jurul orelor 16, aflându-se în drum spre casă, pe șoseaua nr.98, din direcția I-V, a intrat în zona cultivată cu de vie aflată în administrarea Poarta de acces nefiind încuiată, inculpatul a intrat și a cules un sac de struguri. Deși a intenționat să sustragă o cantitate mai mare, el nu a reușit acest lucru întrucât a observat că în apropiere se afla un paznic. Sacul de struguri l-a încărcat în căruță și a încercat să se îndepărteze, dar nu a reușit fiind surprins și reținut de martorul (paznic la societatea respectivă) care, împreună cu numitul G, l-a împiedicat pe inculpat să părăsească locul faptei. A fost anunțat imediat administratorul I, martorul, care a chemat la fața locului organele de poliție, întocmindu-se proces-verbal. Cantitatea de struguri din sacul găsit în căruța inculpatului (30 de kg.) a fost predată reprezentantului părții vătămate pe baza dovezii de ridicare-predare.
Instanța a reținut această situație de fapt pe baza declarației reprezentantului părții vătămate, care a arătat că, în ziua de 23.08.2008, în jurul orelor 17, în timp ce se afla în viile arendate de I, în zona " ", împreună cu paznicul, l-a surprins pe inculpat sustrăgând struguri soiul " ". Aspectele arătate în declarația sa se coroborează cu cele din declarația martorului. Acesta a arătat că, în data de 23.08.2008, în jurul orelor 17, în timp ce asigura paza în viile arendate de I, a surprins un tip în jur de 22 de ani sustrăgând struguri. fiind, inculpatul a încercat să fugă dar martorul, ajutat de numitul G, a reușit să-l rețină și să-l anunțe pe reprezentantul părții vătămate, acesta din urmă fiind cel care a chemat organele de poliție.
Aceste declarații sunt susținute de procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, care atestă prezența inculpatului în zona cultivată cu de vie din șoseaua nr.98, în data menționată mai sus și reținerea acestuia de către administratorul și martorul până la sosirea organelor de poliție.
În deplină concordanță cu situația de fapt reținută mai sus sunt și declarațiile inculpatului, făcute pe parcursul urmăririi penale și menținute în cursul judecății, în care recunoaște săvârșirea faptei. La reținerea lor, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 69 Cod procedură penală, în sensul că declarațiile inculpatului se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
El a arătat că, în ziua de 23.08.2008, după ce a vândut niște lemne, în jurul orelor 16.00, întorcându-se din municipiul I spre casă - satul, a ajuns în zona, în dreptul viei arendate de A pătruns în vie cu intenția clară de a sustrage struguri, el procurându-și anterior cinci saci din municipiul I tocmai pentru a pune în practică această rezoluție infracțională. În momentul în care a fost surprins de paznic, a încărcat strugurii sustrași în căruță și a încercat să se îndepărteze, însă a fost reținut de (paznic al I). În declarația dată în fața instanței inculpatul, recunoscând comiterea faptei, a făcut însă obiecțiuni asupra cantității de struguri pe care a fost acuzat că a sustras- Astfel, el a precizat că a sustras doar o sacoșă de struguri și nu un sac, așa cum se reține în actul de sesizare a instanței.
Declarația sa este contrazisă, sub acest aspect, de materialul probator administrat în cauză, și anume: declarația reprezentantului părții vătămate, cea a martorului din lucrări -, declarații care arată același lucru: cantitatea de struguri sustrasă a fost de aproximativ 30 kg. atât cât cântărea sacul găsit asupra inculpatului. De asemenea, în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, se menționează faptul că, în urma cântăririi sacului de struguri, cantitatea stabilită a fost de 30 kg. În plus, față de aceste mențiuni din procesul-verbal, inculpatul nu a avut de formulat obiecțiuni la momentul întocmirii lui. Aceeași cantitate de struguri este consemnată și în procesul-verbal de cântărire ca și în dovada de ridicare-predare a sacului de struguri.
Față de probatoriul administrat, instanța a apreciat ca fiind dovedite fapta și vinovăția inculpatului, iar în drept, a constatat că fapta inculpatului care, în ziua de 23.08.2008, cu intenție a sustras din zona cultivată cu de vie aflată în administrarea I, situată în zona, cantitatea de 30 kg. struguri în scopul valorificării lor ulterioare și a însușirii sumei obținute, cauzând un prejudiciu de 60 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal.
Împotriva acestei sentinței a formulat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și arătând că față de atitudinea inculpatului și fapta săvârșită se impune aplicarea dispozițiilor art. 18 ind. 1 Cod penal.
Prin decizia penală nr.119/9.03.2009, Tribunalul Iașia admis apelul inculpatului, a desființat sentința apelată și în baza art.11 pct.2 lit. "a" cu referire la art.10 lit. "b" Cod procedură penală a achitat inculpatul pentru fapta de furt prevăzută de art.208 al.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. "a" Cod penal.
Au fost înlăturate dispozițiile privind revocarea liberării condiționate.
În baza art.91 Cod penal a aplicat făptuitorului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate și s-a statuat asupra cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a stabilit că instanța de fond a reținut corect, că fapta inculpatului de a sustrage, din zona cultivată cu de vie, aflată în administrarea I, cantitatea de 30 de kg. de struguri, întrunește, atât sub aspectul laturii obiective și subiective elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal.
S-a reținut de către prima instanță că inculpatul a avut un comportament sincer pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând comiterea faptei.
S-a reținut că prejudiciul a fost recuperat integral, prin restituire, fiind vorba de o infracțiune flagrantă, iar valoarea acestuia era de aproximativ 60 de lei.
Deși instanța de fond a reținut toate aspectele ce constituie circumstanțele atenuante, a considerat că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoare.
Deși fapta inculpatului este prevăzută de legea penală, nu prezintă în concret gradul de pericol social al unei infracțiuni. Raportat la atingerea minimă adusă patrimoniului, fapta inculpatului de a sustrage 30 de kg. de struguri este, în mod vădit lipsită de importanță.
La stabilirea gradului de pericol social, instanța trebuia să facă o apreciere de ansamblu a faptei, raportat la scopul urmărit, împrejurările concrete și în special, urmarea concretă produsă, dar și conduita făptuitorului.
Deși inculpatul a suferit condamnări anterioare, acestea nu sunt de natură a influența analiza asupra pericolului social concret determinat de fapta dedusă judecății.
Infracțiunea de furt este o infracțiune de rezultat, prin a cărei incriminare s-a urmărit ocrotirea patrimoniului. Ori, în speță, valoarea prejudiciului a fost de 60 lei, adică o sumă derizorie, și, mai mult, prejudiciul a fost recuperat integral, prin restituire.
Antecedența penală a inculpatului nu poate fi de natură să conducă la concluzia că fapta acestuia prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Raportat acestor considerente, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a admis apelul formulat de inculpatul, a desființat integral sentința instanței de fond, în latură penală, în sensul că a înlăturat dispozițiile privind condamnarea inculpatului și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 18 ind. 1 Cod penal.
În termen, decizia a fost recurată de inculpat cu motivarea că sancțiunea administrativă aplicată este prea mare.
Recursul formulat nu este fondat.
Instanța de apel a avut în vedere toate circumstanțele reale și personale atenuante și a înlăturat răspunderea penală a inculpatului aplicând o sancțiune cu caracter administrativ, cea mai severă dintre cele enumerate la art.91 Cod penal, dar în deplină concordanță cu atitudinea acestuia față de valorile sociale ocrotite de legea penală.
Față de antecedența penală a recurentului, cuantumul sancțiunii administrative aplicate nu poate fi diminuat.
Pentru aceste motive, în baza art.38515pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr.119 din 9.03.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu va fi suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
- -
18.VI.2009.-
2 ex.-
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Dublea Aurel, Daniela Dumitrescu