Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 390/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 390
Ședința publică de la 16 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Daniela Dumitrescu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av., apărător desemnat din oficiu, pentru inculpatul recurent, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-au depus la dosar, prin serviciul de registratură notele de concluzii formulate de inculpat cu privire la prezentul recurs.
Av. pentru inculpatul recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul părților cu privire la excepția inadmisibilității recursului pusă în discuție la termenul anterior.
Av. pentru inculpatul recurent, față de dispozițiile art. 332 al. 4 din Codul d e procedură penală, urmează ca instanța să se pronunțe cu privire la admisibilitatea recursului. Solicită, de asemenea, a se lua act de motivele de recurs avute în vedere de către inculpat.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului ca fiind inadmisibil.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față;
Prin încheierea de ședință din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr- au fost respinse cererile formulate de inculpați, prin apărători, privind restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru refacerea urmăririi penale.
În baza dispozițiilor art. 300 Cod procedură penală s-a constatat regularitatea actului de sesizare și s-a stabilit termen de judecată la data de 21.05.2005 pentru când s-a dispus citarea părților și înștiințarea telefonică a apărătorilor aleși ai părților.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că actul de sesizare cuprinde toate elementele prevăzute de dispozițiile art. 263 Cod procedură penală și anume datele referitoare la persoana inculpaților, faptele reținute în sarcina lor, încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază urmărirea și dispoziția de trimite în judecată, precum și numele persoanelor care trebuie citate de instanță.
Cum toate aceste mențiuni se regăsesc în rechizitoriul întocmit în cauză, instanța apreciază că acest act nu cuprinde aspecte de neregularitate care să impună refacerea lor.
Potrivit dispozițiilor art. 300 Cod procedură penală instanța este datoare să verifice din oficiu, la prima înfățișare regularitatea actului de sesizare, iar când constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată, dosarul se restituie organului de urmărire penală în vederea refacerii actului de sesizare. Din conținutul normei procesual penale citate mai sus rezultă că instanța în contextul verificărilor actului de sesizare se preocupă exclusiv de latura formală a actului și nu de fondul cauzei care face obiectul sesizării instanței și care urmează a fi examinat ulterior în ședințele de judecată.
actului de sesizare se poate referi la imprecizia sau lipsa unor mențiuni necesare, la lipsa semnături procurorului, la neatașarea unor copii de pe rechizitoriu.
Asemenea neregularități pot fi îndreptate imediat sau prin acordarea unui termen în acest scop.
Verificarea aspectului formal al actului de sesizare a instanței potrivit dispozițiilor art. 300 Cod procedură penală nu ține de cadrul procesual în care urmează a se desfășura judecata, fiind o chestiune prealabilă cercetării judecătorești.
Din examinarea prevederilor menționate rezultă că numai nerespectarea dispozițiilor privind sesizarea instanței constituie temei de restituire a cauzei la procuror, celelalte aspecte invocate de inculpați privind administrarea probatoriului în cursul urmăririi penale, în mod selectiv și cu încălcarea dreptului la apărare al inculpaților, conexarea mai multor dosare ce au dus la creșterea valorii prejudiciului și încadrarea juridică sunt aspecte ce urmează a fi analizate de instanță după începerea cercetării judecătorești în condițiile respectării principiului contradictorialității și a administrării nemijlocite a probelor.
Totodată, având în vedere limitele sesizării instanței și obiectul judecății, care se mărginește la fapta și persoana arătată în actul de sesizare, instanța nu poate supune analizei și fapta de fals reclamată cu privire la numitul, ce excede acestui act.
Încheierea a fost recurată de inculpatul și criticată ca nelegală și netemeinică susținând că prima instanță a apreciat în mod greșit că nu se impune restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii urmăririi penale.
Examinând încheierea recurată prin prisma dispozițiilor art. 332 alin. 4 Cod procedură penală, Curtea constată că este inadmisibil recursul promovat, excepție pusă în discuția părților.
Potrivit dispozițiilor art. 332 alin. 4 Cod procedură penală împotriva hotărârii de sesizare se poare face recurs de către procuror și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunțare, pentru cei prezenți și de la comunicare, pentru cei lipsă.
Prevederile legale menționate permit exercitarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii prin care instanța dispune restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale.
Ori, în speță, Tribunalul Iași nu a pronunțat o hotărâre de desesizare, ci o încheiere prin care a respins cererile formulate de inculpați privind restituirea cauzei la parchet, încheiere ce poate fi atacată doar o dată cu hotărârea pronunțată în fond, conform dispozițiilor art. 361 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv art. 385 alin. 2 Cod procedură penală, nefiind supusă unei căi de atac separate.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. "a" Cod procedură penală, va fi respins ca inadmisibil recursul promovat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în care a fost inclus onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu ce va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 30 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul penal nr-.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 280 lei, cheltuieli judiciare în care a fost inclus onorariul de 200 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
30.06.2009
2 ex.-
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Aurel Dublea, Daniela Dumitrescu
