Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 392/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA NR.392
Ședința publică din data de 18 aprilie 2008,
PREȘEDINTE: Ștefana Anghel
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea
Grefier: - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 13 martie 1975, domiciliat în comuna, județul B, împotriva deciziei penale nr.1/08 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a admis apelul inculpatului - formulat împotriva sentinței penale nr.118/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Pogoanele, s-a desființat sentința în parte, în latură penală, s-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de furt prev. de art.208 alin.1, 4 - art.209 lit.g și i cod penal cu aplicarea art.37 lit.b cod penal și art.74 - 76 cod penal, în infracțiunea prev. de art.208 alin.1,4 - art.209 alin.1 lit.g,i cod penal rap. la art.210 cod penal și cu aplicarea art.37 lit.b cod penal.
S-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat, întrucât lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate, reducându-se pedeapsa aplicată inculpatului de la 1 an și 2 luni, la 10 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.89 din OUG 195/2002 raportat la art.37 lit.b cod penal, după care s-au contopit pedepsele de 7 luni și de 10 luni închisoare în pede3apsa rezultantă de 10 luni închisoare, pe care s-a dispus ca inculpatul să o execute.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
La apelul nominal făcut la prima strigare a cauzei, în ședință publică au răspuns recurentul inculpat personal, intimatul parte vătămată personal.
Recurentul inculpat, personal având cuvântul, a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare întrucât are apărător ales în persoana domnului avocat și acesta urmează să se prezinte în instanță.
S-a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei au răspuns recurentul inculpat personal, asistat de avocat din cadrul Baroului B, potrivit împuternicirii avocațiale depuse la fila 16 dosar recurs și intimatul parte vătămată personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul inculpat personal și prin avocat, declară că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, declară că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică decizia penală nr.1/08.01.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentința penală nr.118/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Pogoanele. Prin decizia Tribunalului Buzăus -a admis în parte apelul declarat de inculpat. Totuși acesta rămâne cu o pedeapsă ce îl va priva de libertate pentru că este recidivist. Situația de fapt nu este cea reținută de instanța de fond. Având acordul părții vătămate, inculpatul a condus autoturismul doar pe o distanță de 50 de metri pe șoseaua națională, provocând accidentul, mașina oprindu-se într-un parapet. S-au reținut în sarcina inculpatului, infracțiunile de furt de autoturism, conducere fără permis și fugă de la locul accidentului.
Tribunalul Buzăua concluzionat că a fost un furt între persoane ce locuiesc în același loc și a concluzionat că nu există plângerea prealabilă a persoanei vătămate, achitând inculpatul.
însă cele 2 infracțiuni pentru care inculpatului i s-au aplicat pedepse foarte mari, cu executare în regim preventiv de libertate.
Consideră că instanța putea face aplicarea disp.art.18/1 cod penal.
Solicită ca având în vedere întreg materialul probator administrat în cauză, instanța de recurs să dispună achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului și conducere fără permis. Distanța pe care a parcurs-o și timpul când a avut loc evenimentul (noaptea) nu prezintă pericol pentru ordinea publică. În opinia sa nu există infracțiunea de părăsire a locului accidentului, întrucât nu a fost stabilită bine intenția. Inculpatul a mers să ceară ajutor.
Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.
Intimatul parte vătămată având personal cuvântul declară că inculpatul locuiește și în prezent la el, are un comportament bun și nu are pretenții față de acesta.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat împotriva celor două hotărâri, apreciind că acestea sunt legale și temeinice. Apărările inculpatului în sensul că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de părăsire a locului accidentului și de conducere fără permis a unui autovehicul, întrucât nu prezintă pericol, nu pot fi primite, având în vedere întreg materialul probator administrat în cauză. Inculpatul a condus pe timp de noapte, fără a poseda permis un autovehicul și pentru că nu avea experiență a provocat un eveniment rutier.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, declară că este de acord cu concluziile apărătorului său ales și că nu mai are nimic de adăugat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față constată:
Prin sentința penală nr.118/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Pogoanele inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1 și 4 rap. la art.209 alin.1 lit.g și i cod penal, la o pedeapsă de 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 și la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.89 alin.1 din OUG nr.195/2002, toate infracțiunile cu aplicarea art.37 lit.b și art.74 lit.a și c cod penal.
Au fost contopite cele trei pedepse în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 3 luni închisoare, dispunându-se executarea acesteia în regim de detenție.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă și a fost obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În fapt s-au reținut că inculpatul locuiește în comuna și este angajat la ferma părții vătămate, situată în raza satului Bentu, comuna, județul
În cursul zilei de 1 mai 2007 inculpatul a consumat băuturi alcoolice, apoi s-a dus la fermă unde a ajutat-o pe partea vătămată să dea mâncare animalelor. După orele 20,00 partea vătămată s-a dus la locuința sa, iar inculpatul a rămas singur în fermă. Întrucât în curtea fermei era parcat autoturismul Break nr.BZ - 04 -, aparținând părții vătămate, s-a hotărât să-l ia în scopul deplasării până la locuința unei cunoștințe din satul. Inculpatul știa că ușile autoturismului sunt descuiate, iar partea vătămată obișnuia să lase cheile în interiorul acestuia. Găsind cheile sub preș, inculpatul a pornit motorul și a condus autoturismul pe un drum de câmp până în localitatea Gară, iar de aici pe drumul județean 203 I, mai mulți kilometri, spre destinația propusă. În apropierea intersecției DJ 203 I și DJ 214, în condițiile circulației pe timp de noapte, al apropierii unui alt autovehicul din sens opus și al lipsei de experiență în conducere, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției, mașina a părăsit partea carosabilă și a intrat în șanțul lateral dreapta. La scurt timp, la fața locului au sosit martorii G și G G, care efectuau serviciul de pază obștească pe raza comunei, care au încercat să-l ajute pe inculpat să scoată autovehiculul din șanț, Întrucât nu au reușit, inculpatul a părăsit locul accidentului de teama organelor de poliție și s-a deplasat la locuința părinților săi din comuna pentru a-i înștiința despre cele întâmplate.
Inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nici una dintre categoriile de autovehicule, iar autoturismul părții vătămate a suferit mai multe avarii.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, iar prin declarația introductivă acesta nu a menționat motivele de nelegalitate ori de netemeinicie avute în vedere la exercitarea căii de atac și nu a depus nici un memoriu scris în care să se consemneze criticile aduse hotărârii atacate.
Cu ocazia dezbaterii în fond a apelului, avocatul ales al inculpatului a criticat sentința pentru nelegalitate, susținând că infracțiunea de furt calificat este forțată întrucât nu a existat intenția luării autoturismului în vederea folosirii acestuia pe nedrept. Autoturismul a fost lăsat de partea vătămată la dispoziția rudelor pentru a putea fi folosit, rezultând că și inculpatul putea să folosească acel autovehicul.
În consecință, s-a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat.
În ceea ce privește infracțiunea de conducere a autovehiculului pe drumurile publice fără permis de conducere s-a învederat că aceasta prezintă un grad redus de pericol social, putându-se aplica o amendă administrativă, mai ales că autoturismul a fost condus pe un drum care nu este public. Pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului s-a solicitat achitarea inculpatului și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ în baza art.18/1 cod penal, motivat de împrejurarea că inculpatul nu a avut intenția de a părăsi locul accidentului.
În subsidiar, apărătorul apelantului a susținut că în situația reținerii vinovăției acestuia, se impune redozarea pedepselor și orientarea acestora spre minimul special.
Prin decizia penală nr.1/8 ianuarie 2008 Tribunalul Buzăua admis apelul inculpatului, a desființat sentința în parte în latură penală, și a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente.
S-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de furt prev. de art.208 alin.1, 4 - aart.209 lit.g și i cod penal cu aplicarea art.37 lit.b cod penal și art.74 - 76 cod penal în infracțiunea prev. de art.208 alin.1,4 - aart.209 alin.1 lit.g,i cod penal rap. la art.210 cod penal și cu aplicarea art.37 lit.b cod penal.
S-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat, întrucât lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate și s-a redus de la 1 an și 2 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.89 din OUG 1195/2002 rap. la art.37 lit.b cod penal.
Au fost contopite pedepsele de 7 luni și 10 luni închisoare în pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Tribunalul Buzăua procedat la audierea părții vătămate, iar din examinarea probatoriului administrat, a rezultat în mod necontestat că inculpatul locuia la ferma acestuia de circa 3 ani de zile, unde avea o cameră de dormit. Partea vătămată obișnuia să lase autoturismul descuiat și cheile în interiorul acestuia. Între partea vătămată și inculpat existau relații de încredere cu cât mai mult cu cât inculpatul fusese crescut de părinții acesteia de la vârsta de 8 ani. S-a apreciat că aceste relații de încredere sunt specifice conținutului obiectiv al infracțiunii de furt prevăzută de art.210 cod penal. S-a constatat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat cu încadrarea reținută de instanța de fond, dar că aceasta trebuie completată cu dispozițiile art.210 cod penal, privitoare la furtul săvârșit de către cel care este găzduit de persoana vătămată.
Cu privire la infracțiunea de conducere fără permis a unui autovehicul pe drumurile publice, tribunalul a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, iar apărarea inculpatului, în sensul că nu a condus autoturismul pe drumurile publice nu poate fi primită, întrucât din declarațiile acestuia, ale martorilor și procesul verbal încheiat de organele de poliție la data de 2.05.2007 rezultă că inculpatul a condus autoturismul pe drumul județean 203 I din direcția către, iar în zona intersecției cu DJ 214 a părăsit carosabilul și a intrat în șanțul lateral, avariind mașina.
De asemenea, tribunalul a constatat că sunt întrunite elementele obiective și subiective ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului, întrucât inculpatul a condus autoturismul pe o distanță relativ lungă, pe timp de noapte, fără a poseda permis de conducere și datorită lipsei de experiență a intrat în șanțul lateral al drumului de rulare, provocând avarierea autovehiculului și apoi a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
A mai considerat tribunalul că pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului nu respectă criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 cod penal și că față de împrejurările comiterii faptei, poziția sinceră a inculpatului în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, precum și atitudinea părții vătămate care a precizat că nu se constituie parte civilă și nu dorește condamnarea făptuitorului, i-a redus pedeapsa pentru această infracțiune la 10 luni închisoare.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că pentru cele două infracțiuni pentru care inculpatul a rămas condamnat - conducere fără permis și părăsirea locului accidentului - se putea face aplicația art. 18/1 cod penal, faptele comise de inculpat neavând gradul de pericol social al unor infracțiuni. Inculpatul a condus autoturismul pe o distanță scurtă, mai mult pe un drum care nu este public și în cursul nopții, iar pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului nu a existat forma de vinovăție a intenției deoarece inculpatul a mers după ajutor.
În final inculpatul recurent a solicitat achitarea sa pentru ambele infracțiuni în conformitate cu disp.art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 cod proc.penală.
Examinând hotărârile recurate, în raport de probele administrate în cauză și de susținerile recurentului ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art.385/9 alin.1 pct.18 cod proc.penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Situația de fapt, stabilită de instanța de apel își găsește pe deplin corespondență în probele administrate în cauză.
Astfel, din declarațiile date de inculpat în tot cursul procesului, ce se coroborează cu cele ale părții vătămate, cu adresa nr.50463/2007 a Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de conducere și cu depozițiile martorilor G G și G, rezultă că, fără a avea permisiunea părții vătămate, inculpatul a luat autoturismul acesteia, și deși nu avea permis de conducere l-a condus o distanță de mai mulți kilometri, parte pe câmp dar și pe drumul public, respectiv J 2031, unde a avut un accident de circulație, intrând într-un șanț, după care a părăsit locul accidentului.
Este cert că inculpatul nu posedă permis de conducere și că în această situație a condus autoturismul părții vătămate pe drumul public, iar când a avut un eveniment rutier, intrând cu autoturismul în șanț, a plecat de la locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.
Faptul că în apel inculpatul a fost exonerat de răspundere penală pentru infracțiunea mai gravă de furt de folosință a autovehiculului datorită faptului că partea vătămată nu a înțeles să formuleze plângere prealabilă în condițiile art.210 cod penal, nu duce și la exonerarea sa de răspundere pentru celelalte două infracțiuni comise, la regimul circulației pe drumurile publice. Cele două infracțiuni sunt infracțiuni de pericol, iar în opinia Curții, în speța de față, nu pot fi aplicate dispozițiile art.18/1 cod penal, referitoare la lipsa de pericol social al faptei săvârșite.
Nu poate fi primită această apărare a inculpatului atâta timp cât acesta a condus autoturismul pe drum public și tocmai din cauza lipsei de experiență în conducere a provocat evenimentul rutier, soldat din fericire doar cu avarierea ușoară a mașinii.
Nu poate fi vorba nici de lipsa intenției în săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului în condițiile în care acesta a abandonat autoturismul în șanț, ducându-se într-o altă localitate, fără a avea permisiunea organelor de poliție, acesta arătând în declarațiile sale că a plecat la domiciliul părinților săi deoarece știa că nu are permis de conducere și consumase băuturi alcoolice.
Circumstanțele privitoare la modul în care s-au derulat faptele din noaptea de 1 mai 200, respectiv că o parte din drumul pe care a condus inculpatul nu era drum public și că activitatea ilicită a avut loc pe timp de noapte, au fost avute în vedere de instanțele de fond și de apel atunci când au reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante ce au avut consecința reducerii pedepselor aplicate sub limita minimă, prevăzută de fiecare text legal incriminatoriu.
Nu s-a putut aplica o altă modalitate de executare a pedepsei datorită antecedentelor penale ale inculpatului care are statutul de recidivist postexecutoriu, întrucât a fost condamnat anterior la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare (sentința penală 392/19.11.2001 a Judecătoriei Pogoanele ).
În concluzie, pentru considerentele expuse pe larg mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, în conformitate cu disp. art.385/15 pct.1 lit.b cod proc.penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 cod proc.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la 13 martie 1975, domiciliat în comuna, județul B, împotriva deciziei penale nr.1/08 ian.208 pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr.118/17.10.2007 pronunțată de Judecătoria Pogoanele.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 aprilie 2008.
Președinte, Judecători,
a
Grefier,
4 ex./ 30.04.2008
f-
Judecătoria Pogoanele
a-
; G
Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006
Președinte:Ștefana AnghelJudecători:Ștefana Anghel, Gabriela Diaconu, Ioana Nonea
