Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 401/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 22 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Elena Ciobanu I - -
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
DECIZIA PENALĂ Nr. 401
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 115/A din 04.06.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul nr- având ca obiect infracțiunea de furt calificat (art.209 Cod Penal).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de deținere, asistat de av., apărător desemnat din oficiu, lipsă partea civilă, părțile responsabile civilmente și serviciul de probațiune.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și la modul de îndeplinire a procedurii de citare după care:
Av. arată că fața de împrejurarea că inculpatul a comis fapta în perioada minoratului se impun dirijarea cauzei spre un complet specializat în soluționarea cauzelor cu minori și declararea ședinței secrete.
Reprezentantul Ministerului public se opune la cererea formulată de apărătorul inculpatului, având în vedere că la acest moment inculpatul are vârsta de 19 ani.
Instanța respinge cererea formulată de apărătorul inculpatului, în cauză nefiind incidente disp. art.485 Cod procedură penală.
Interpelate părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului declarat de inculpatul și contopirea pedepselor aplicate acestuia.
Reprezentantul Ministerului public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, având în vedere că instanța de fond și cea de apel au dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului în mod corect.
Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului arătând că la momentul contopirii celor trei pedepse nu i s-a dedus perioada executata între 1.04.2004-26.09.2006.
Declarând închise dezbaterile instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării.
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 133 din 4 martie 2008 a Judecătoriei Bârlads -a dispus condamnarea inculpatului la următoarele pedepse:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. e, g, i, Cod penal cu aplicarea art. 99 alin.2 Cod penal, împotriva părții vătămate, cu un prejudiciu de 100 lei nerecuperat;
- 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. g, Cod penal cu aplicarea art. 99 alin.3 Cod penal, împotriva părții vătămate -, cu un prejudiciu de 449 lei nerecuperat;
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 99 alin.3 Cod penal împotriva aceleiași părți vătămate.
În baza art. 36 alin.1 Cod penal s-a constat că infracțiunile pentru care a fost cercetat în prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 154/2007 a Judecătoriei Bârlad, la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 7 luni închisoare.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani și 7 luni închisoare în componentele sale și s-au repus pedepsele în individualitatea lor: 2 ani închisoare; 3 ani și 7 luni închisoare.
S-au contopit pedepsele de: câte 2 ani închisoare aplicate prin prezenta hotărâre și prin sentința penală nr. 154/2007; 2 ani și 6 luni închisoare în pedeapsa de 3 ani și 7 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 154/2007 a Judecătoriei Bârlad, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 7 luni închisoare.
S-a scăzut din pedeapsă durata executată de la 27.11.2006 la zi.
S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și 64 lit. a, b Cod penal, începând cu data încetării stării de minoritate a acestuia.
S-a dispus retragerea mandatului nr. 256/2007 al Judecătoriei Bârlad și emiterea altor forme de executare potrivit prezentului dispozitiv.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească părților civile cu titlu de despăgubiri civile următoarele sume: - 100 lei, - - 600 lei.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu asistență juridică din oficiu la urmărirea penală și cercetarea judecătorească se va vira fin fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Pe data de 19.01.2006, în jurul orelor 23.00, inculpatul se deplasa pe strada - din din municipiul Bârlad când a observat, pe un teren viran din fața blocului A2, un autoturism marca 1310, cu numărul de înmatriculare GL.03. a luat hotărârea de a sustrage bunuri din interiorul mașinii.
Cu ajutorul unei bucăți de fier și a unei șurubelnițe a forțat portierele, iar din interior a sustras o boxă auto apoi a părăsit locul faptei.
A încercat să valorifice bunul sustras și pentru că nu a găsit cumpărător l-a aruncat la un container.
Prejudiciul produs părții vătămate a fost de 100 lei și nu a fost recuperat.
Pe data de 02.11.2006, pe timp de noapte, a intrat în curte apoi în locuința părții vătămate -, fără a avea acordul acesteia și dintr-o poșetă aflată pe holul casei sustras un telefon mobil, 17 bonuri valorice și suma de 30 lei. Partea vătămată era în domiciliu, dar nu a sesizat prezența inculpatului.
Din probatoriul administrat în cauză instanța reține următoarea situație de fapt:
Pe data de 19.01.2006, în jurul orelor 23.00, inculpatul se deplasa pe strada - din din municipiul Bârlad, când a observat, pe un teren viran din fața blocului A2, un autoturism marca 1310, cu numărul de înmatriculare GL.03. a luat hotărârea de a sustrage bunuri din interiorul mașinii.
Cu ajutorul unei bucăți de fier și a unei șurubelnițe a forțat portierele, iar din interior a sustras o boxă auto apoi a părăsit locul faptei.
A încercat să valorifice bunul sustras și pentru că nu a găsit cumpărător l-a aruncat la un container.
Prejudiciul produs părții vătămate a fost de 100 lei și nu a fost recuperat.
Pe data de 02.11.2006 inculpatul, care locuiește în apropierea părții vătămate - și pe care o cunoștea datorită faptului că mergea deseori la cabinetul medical al acesteia pentru a primi bani sau bunuri pe care aceasta i le dădea din milă, profitând de întuneric și datorită faptului că poarta și ușa de acces ale locuinței nu erau asigurate, a pătruns mai întâi în curte apoi în holul case de unde a sustras dintr-o poșetă un telefon mobil, un număr de 17 bonuri valorice și suma de 30 lei.
Prejudiciul produs părții vătămate a fost de 449 lei și nu a fost recuperat.
Situația de fapt mai sus reținută a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă:plângerile și declarațiile părților vătămate,procesele verbale de cercetare la fața locului și planșele foto, procesele verbale de reconstituire și planșele foto, procesul verbal de recunoaștere a inculpatului, raportul de expertiză medico legală psihiatrică, referatele de evaluare, declarațiile martorilor audiați coroborate cu declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor.
Fapta inculpatului de a sustrage, pe timp de noapte și prin efracție din autoturismul părții vătămate, parcat într-un loc public, o boxă auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e,g,i Cod pen.
Faptele inculpatului de a pătrunde fără drept, pe timp de noapte în curtea și locuința părții vătămate - pe poarta și respectiv ușa descuiate și de a sustrage din geanta acesteia mai multe bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod pen. și respectiv furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. g Cod pen.
În termenul prev. de art. 363 Cod procedură penală a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad criticând-o pentru nelegalitate întrucât instanța trebuia să contopească pedepsele aplicate și cu cele stabilite prin sentința penală nr. 842/2004 a Judecătoriei Bârlad.
Acest motiv de apel nu a mai fost susținut în instanță însă au fost relevate alte aspecte de nelegalitate a hotărârii și care urmau să fie avute în vedere din oficiu.
S-a susținut de către procurorul de ședință că hotărârea este nelegală întrucât în mod greșit inculpatul a fost obligat la repararea pagubei în solidar cu partea responsabilă civilmente fără a se preciza cu care dintre cele două părți ce au figurat în proces cu această calitate. Drept urmare, în mod nelegal inculpatul a fost obligat în solidar doar cu una dintre părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a apreciat că hotărârea este nelegală și pentru faptul că a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 Cod penal fără să motiveze de ce anume se impune interzicerea tuturor drepturilor prev. de art. 64 Cod penal, încălcându-se astfel Decizia nr. 74 din 5 noiembrie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție dată într-un recurs în interesul legii.
Situația de fapt reținută de instanță corespunde probelor din dosar care au fost corect apreciate. Pedepsele aplicate inculpatului sunt legale și au fost judicios individualizate.
Este adevărat că obligarea inculpatului la despăgubiri și la plata cheltuielilor judiciare către stat trebuia făcută cu respectarea principiului solidarității, în sensul că trebuia obligat inculpatul în solidar cu ambele părți responsabile civilmente, așa cum au fost acestea determinate în timpul procesului.
De asemenea, având în vedere gravitatea faptei comise și condițiile concrete de comitere a acesteia, persoana inculpatului, nu există nici o justificare pentru a interzice inculpatului pe durata executării pedepsei și a dreptului de a vota, de a alege. Fapta comisă îl face nedemn pe inculpat să ocupe o funcție în autoritățile publice sau o funcție electivă publică în sensul art. 64 lit. teza a-II-a Cod penal.
Pentru motivele arătate, și care au fost avute în vedere din oficiu de către instanța de apel, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a fost admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad și desființată în parte în latura penală și civilă hotărârea atacată.
Rejudecând cauza, îi va fi interzisă inculpatului exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a Cod penal, ca pedeapsă accesorie, după împlinirea vârstei de 18 ani.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la plata despăgubirilor civile precum și a cheltuielilor judiciare către stat la judecata în primă instanță.
Conform art. 383 alin. 2 Cod procedură penală din pedeapsa stabilită s-a dedus și durata executată de la 4 martie 2008 la zi.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În termen procedural hotărârile astfel pronunțate au fost recurate de către inculpatul fiind criticate pentru netemeinicie, motivat de faptul că nu s-a dispus contopirea pedepsei aplicate în prezenta cauză și cu pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 842/2004 a Judecătoriei Bîrlad și, ca urmare a acestei omisiuni, nu a fost dedusă nici perioada executată în baza acestei sentințe.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivului de recurs invocat, în raport de dispozițiile art. 385 ind. 9 pct. 18 Cod procedură penală, Curtea constată că nu este întemeiat recursul formulat pentru considerentele ce vor fi expuse.
În prezenta cauză inculpatul - recurent a fost condamnat la mai multe pedepse pentru infracțiuni săvârșite în condițiile concursului real atât între ele cât și cu cele pentru care a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 154/2007 a Judecătoriei Bârlad, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 36 alin. 1 Cod penal în sensul contopirii acestor pedepse, rezultând astfel pedeapsa finală de 3 ani și 7 luni închisoare.
Rezultă însă atât din fișa de cazier judiciar a inculpatului, cât și din copia sentinței penale nr. 884 din 16 mai 2006 a Judecătoriei Iași și a deciziei penale nr. 294 din 30 august 2006 a Tribunalului Vaslui prin care a fost modificată sentința penală menționată, că inculpatul mai are în antecedență un cumul de pedepse aplicate prin mai multe sentințe penale și pentru care s-a rezolvat contopirea în condițiile art. 26 alin. 1-3 Cod penal prin hotărârile penale sus-menționate.
În aceste condiții potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 1 Cod procedură penală, dacă un infractor condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, instanța de fond era obligată să facă aplicarea dispozițiilor art. 34 și art. 35 Cod penal, cum a procedat, de altfel, cu pedepsele aplicate inculpatului - recurent prin sentința penală nr. 154/2007 Judecătoriei Bârlad.
Însă omisiunea instanței de fond nu poate fi înlăturată direct în calea de atac a recursului, întrucât astfel cum a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 70 din 15 octombrie 2007, pronunțată în interesul legii, în raport cu limitele investirii sale prin căile de atac, instanța de control judiciar, în cadrul exercitării prerogativei de rejudecare a cauzei, este abilitată să analizeze și să dea o nouă apreciere chestiunilor de fapt și de drept numai în măsura în care ele auformat obiectul unei judecăți anterioare, pe fondpentru că altfel s-ar încălca dreptul părților interesate și al procurorului la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești.
Altfel spus, câtă vreme examinarea cauzei de cătreinstanța decontrol judiciar, în cadrul operațiunii de rejudecare, nu poate depăși ceea ce a constituit obiectul judecății anterioare, finalizată prin hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac, pentru că un atare procedeu ar echivala cu o extindere nejustificată a competenței sale funcționale, înseamnă că nu este posibilă nici efectuarea, de către acea instanță, a contopirii pedepsei stabilite în cauza la care se referă calea de atac cu pedepse aplicate infracțiunilor concurente pentru care condamnarea este definitivă.
Pentru rezolvarea antecedenței sale penale inculpatul recurent are deschisă, oricând, la instanța de executare procedura reglementată de dispozițiile art. 449 Cod procedură penală.
Pentru considerentele expuse, Curtea urmează ca în temeiul dispozițiilor art. 305 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală să respingă, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr. 115/A din 04.06.2008 a Tribunalului Vaslui, decizie pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 160 lei (RON) cheltuieli judiciare, din care 100 lei (RON) onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
.
pt. judecător pt. grefier
aflat în C aflat în C
Red.
Tehnored.
02 ex.
31.07.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud. -
23 Iulie 2008
Președinte:Iulia Elena CiobanuJudecători:Iulia Elena Ciobanu, Maria Cenușă, Mihaela
