Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 43/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar - - art. 209 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 43

Ședința publică din 27 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Acsinte Viorica

JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa

JUDECĂTOR 3: Ghertner

Grefier

Ministerul Public este reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA

La ordine, pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații, toți în stare de arest preventiv în Penitenciarul Botoșani, și partea responsabilă civilmente -, împotriva deciziei penale nr. 97 din 05 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani.

Dezbaterile privind recursurile au avut loc în ședința publică din 25 ianuarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată - redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie - și când, din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 306 Cod procedură penală, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 27 ianuarie 2010.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Săveni din 10 aprilie 2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a cu aplic. art. 41 alin.2, 99 alin.3 Cod penal în legătură cu inculpatul, reținându-se în sarcina acestora că în perioada iunie - august 2007 au sustras în mod repetat 400 bucăți bolțari din beton, 40 de scânduri și 20 de grinzi și căpriori de la niște clădiri dezafectate aparținând de SA B și situate în comuna jud.

Prin rechizitoriul aceluiași parchet din 23 septembrie 2008 atât cei doi inculpați cât și inculpații, au fost trimiși în judecată pentru mai multe infracțiuni de furt prev. de art. 208 alin.1, 209 Cod penal cu aplic. art. 41 și 42 Cod penal, după cum urmează:

- - infracțiunea prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a și g cu aplic. art. 41 alin.2, 42, 83 Cod penal, 3 acțiuni infracționale;

- - infracțiunea prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. e, a, g Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2, 42 Cod penal - 6 acte infracționale, cât și art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a și g Cod penal toate cu aplic. art. 33 lit. a, 34, 37 lit. b Cod penal;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, e, g cu aplic. art. 41 alin.2, 42 Cod penal, 5 acțiuni infracționale, cât și art. 208 alin.1, 209 lit. a,e,g Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a, 34, 99 alin.3 Cod penal, iar

- pentru săvârșirea unei singure infracțiuni prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a,e,g Cod penal.

În concret în al doilea dosar, s-a reținut că în noaptea de 19.03.2008, inculpații și au sustras din numitului un număr de 29 pari din beton, iar după câteva ore au repetat acțiunea infracțională împreună cu inculpatul - și au sustras un număr de 11 pari din beton, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu total în valoare de 400 lei. Inculpații -, și, în noaptea de 22/23 martie 2008, au sustras din numitei un număr de 20 pari din beton, cauzându-i un prejudiciu în valoare de 100 lei. În noaptea de 31.03./1.04.2008 inculpatul, și au sustras de pe un teren arabil aparținând numitului un număr de 4 panouri metalice, 11 bucăți de țeavă și un panou din lemn, cauzându-i un prejudiciu în valoare de 1.700 lei, iar inculpații și, în noaptea de 10/11 aprilie 2008 au sustras cantitatea de 1000 kg nisip ce era depozitat în apropierea Primăriei, cauzând un prejudiciu în valoare de 50 lei. În noaptea de 20 mai 2008, în jurul orelor 22,30 inculpații și s-au deplasat pe terenul aparținând părții vătămate situat în marginea loc., jud. B și au sustras cantitatea de 300 - 400 kg lucernă, cauzând un prejudiciu în valoare de 50 lei.

Investită cu soluționarea cauzei, prin sentința penală nr. 464 din 3 decembrie 2008, Judecătoria Săvenia reținut vinovăția celor 4 inculpați dispunând condamnarea inculpatului la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2, 42 Cod penal, 75 lit. c Cod penal, 74 lit. c, 76 lit. c, 80 alin.1 Cod penal, pentru faptele comise în primul dosar respectiv perioada iulie - august 2007 cât și la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, g cu aplic. art. 41 alin.2, 42 Cod penal, 75 lit. c, 74 lit. c, 76 lit. d, 80 alin.1 Cod penal, pentru faptele comise în luna martie 2008, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.

Întrucât acest inculpat a fost anterior condamnat la 4 luni închisoare cu suspendarea condiționata a executării s-a dispus revocarea acestei suspendări inculpatul urmând sa execute pedeapsa de an și 10 luni închisoare.

Inculpatul a fost condamnat la două pedepse de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. g, e Cod penal cu aplic. art.41 alin.2, 42, 37 lit.b 75 lit.c 74 lit.c, 76 lit.c, 80 alin.1 Cod penal, pentru faptele comise în luna martie 2008 și respectiv 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g Cod penal cu aplic.art.37 lit.b, 75 lit.c, 75 alin.2, 76 lit.c Cod penal, pentru fapta comisă la 20 mai 2008.

S-a aplicat acestui inculpat pedeapsa cea mai grea, de 1 ani și 6 luni închisoare, pedepsele aplicate celor 2 inculpați urmând a fi executata in regim de detenție.

Prin aceeași sentință inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunile pentru care a fost trimis in judecata la 4 luni închisoare cu suspendarea condiționata a executării, iar inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracțiunile pentru care a fost trimis in judecată, de asemenea cu suspendarea condiționata a executării.

Prin sentință s-a rezolvat si latura civilă a cauzei, inculpații fiind obligați in solidar la plata daunelor provocate, în măsura in care au fost implicați in multitudinea de furturi săvârșite.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că potrivit actelor si probelor administrate in cauză este real și exact faptul că cei 4 inculpați sunt autorii faptelor de furt comise in dauna părților vătămate, din care doar o parte a prejudiciului a fost recuperat, inculpații nefiind prezenți în instanță pentru a fi audiați cu excepția inculpatului care de asemenea nu a fost audiat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel doar inculpații și precum și partea responsabilă civilmente -, adică inculpații care au primit pedepse cu executare în regim de detenție, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, dar neprezentându-se în cursul judecării dosarului de apel în vederea audierii.

În concret inculpatul a arătat în cererea de apel că recunoaște infracțiunea comisă în intervalul iulie august 2007 dar nu a săvârșit infracțiunea comisă în luna martie 2008, iar inculpatul a arătat de asemenea că nu recunoaște infracțiunea comisă în luna martie 2008 și nici infracțiunea pe care ar fi săvârșit-o la 20 mai 2008, recunoscând celelalte infracțiuni și arătând că organele de urmărire penală l-au obligat să recunoască acte pe care nu le-a comis.

Partea responsabilă civilmente - a fost prezentă la un termen de judecată, iar în cererea de apel a invocat situații în legătură cu modul de desfășurare a urmării penale și a comportamentului autorităților, fără să indice în concret un anume motiv de apel în legătură cu fiul său, care a fost citat alături și de inculpatul, doar în calitate de intimați și nu de apelanți.

Prin decizia penală nr. 97A din data de 05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr. - s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și și de partea responsabilă civilmente -.

Pentru a decide astfel, a reținut instanța de apel că, potrivit celor două rechizitorii care stau la baza trimiterii în judecată a celor 4 inculpați, aceștia au comis o serie întreagă de infracțiuni de furt pe raza județului B și în special a comunei, sustrăgând diferite bunuri de la părțile vătămate, atât împreună cât și separat, prejudiciile fiind recuperate parțial. Infracțiunile s-au consumat în perioadele sus arătate, iar cei apelanți le contestă doar parțial, pe cele comise în luna martie 2008 și în luna mai 2008, dar acestea sunt dovedite în cauză cu actele și probele administrate la urmărirea penală cât și cu probele administrate de către prima instanță odată cu judecata în fond, inculpații nefăcând nici o probă, nici la instanța de fond și nici în apel, care să ateste că sunt nevinovați și din care să se releve o altă situație de fapt.

Mai mult, apelanta - parte responsabilă civilmente nu a arătat un motiv anume de apel, iar din analiză nu reies elemente de nelegalitate ale sentinței.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații, și, precum și partea responsabilă civilmente -.

În motivarea recursurilor, inculpații și au arătat că greșit au fost reținute în sarcina lor actele materiale de furt calificat din data de 19, respectiv 19/20 martie 2008, în condițiile în care nu le-au comis. Toți inculpații au solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate, dat fiind faptul că au recunoscut săvârșirea faptelor, iar prejudiciul a fost parțial recuperat.

Atât inculpații recurenți, cât și partea responsabilă civilmente recurentă au arătat că cei dintâi au fost forțați de către polițiști să declare că au sustras bunurile reținute în rechizitoriu.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14, 18 Cod procedură penală, precum și în conformitate cu disp. art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul declarat de inculpatul este inadmisibil, cel declarat de inculpatul și partea responsabilă civilmente - sunt nefondate, iar cel declarat de inculpatul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art. 3851alin. 4 Cod procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede această cale de atac. Persoanele prevăzute în art. 362 pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, reiese că inculpatul nu a uzat de calea de atac a apelului împotriva sentinței penale nr. 464/03.12.2008 a Judecătoriei Săveni, iar prin decizia penală atacată nu s-au adus modificări precedentei hotărâri.

Așadar, recursul declarat de acesta este inadmisibil, astfel că, în baza disp. art. 38515pct. 1 lit. a teza a II-a Cod procedură penală, urmează a fi respins ca atare.

Relativ la recursurile declarate de inculpații și, Curtea reține că aceștia au negat comiterea actelor materiale de furt calificat din datele de 19.03, respectiv 19/20.03.2008, în dauna părții vătămate.

Materialul probator efectuat în cauză contrazice însă susținerile inculpaților.

Astfel, după săvârșirea faptei, la data de 24.03.2008, s-a efectuat o cercetare la fața locului (proces-verbal 22-23 ds. ), constatându-se prezența pe sol a unor urme de încălțăminte cu netedă (incompletă) și de încălțăminte cu de tip crampon (lungime 26, respectiv 30 cm).

Aceleași urme tip crampon, cu dimensiuni de 25, respectiv 30 cm, au fost găsite și pe terenul părții vătămate, care a reclamat de asemenea sustragerea, în noaptea de 22/23.03.2008, de (procesul-verbal de cercetare la fața locului 20 - 21 ds. ).

Modul identic de operare și datele apropiate ale comiterii acestor acte materiale formează însăși convingerea că ele au fost săvârșite de către aceiași autori.

În declarațiile de la urmărirea penală, inculpații și au recunoscut săvârșirea celor două acte materiale, respectiv un act material de furt calificat, din datele de 19.03, respectiv 19/20.03.2008, descriind în amănunt modul de operare, dar și felul în care au dispus de parii din beton sustrași de la partea vătămată.

Chiar dacă martorul nu a recunoscut, în declarația sa, că a cumpărat 10 stâlpi de beton de la vreunul dintre inculpați, la data de 20.03.2008, relatările sale sunt contrazise de către declarațiile acestora, care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

Deși atât inculpații recurenți, cât și partea responsabilă civilmente recurentă au susținut că au fost forțați de către organele de poliție să recunoască săvârșirea unor acte materiale de furt calificat de care cei dintâi în realitate nu le-au comis, nu au făcut nicio dovadă în acest sens.

Așadar, corect au reținut instanțele de fond și de apel că inculpații recurenți au comis, cu vinovăție, actele materiale din 19, respectiv 19/20 martie 2008.

Cât privește celelalte acte materiale de furt calificat reținute în sarcina lor, pe de o parte, ei nu le-au contestat, iar pe de altă parte, ele sunt probate cu procesele-verbale de cercetare la fața locului, procesul-verbal de ridicare/predare bunuri sustrase (total sau parțial) către părțile vătămate, respectiv și cu declarațiile martorilor audiați la cercetarea judecătorească.

Reținând vinovăția inculpaților, aceștia au fost condamnați la pedepse cu închisoarea, individualizate în raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal.

Cuantumul pedepselor stabilite în sarcina acestora pentru faptele comise au fost corect individualizate, în favoarea lor fiind reținute circumstanțe atenuante judiciare, cu efect coborârea lui sub minimul special prevăzut de textul incriminator. O mai mare reducere a pedepselor, apreciază Curtea, nu ar fi de natură a-și atinge scopul educativ - preventiv.

Având în vedere antecedența infracțională a inculpaților recurenți și, corect reținută de către prima instanță, nu sunt îndeplinite în cauză cerințele prev. de art. 81, respectiv 861Cod penal, pentru ca executarea pedepselor rezultante să fie suspendată condiționat/suspendată sub supraveghere.

În latura civilă a cauzei, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prev. de art. 998 și următoarele Cod civil, cele ale răspunderii părinților pentru faptele copiilor lor minori (inculpatul, la data comiterii faptei, nu împlinise vârsta de 18 ani), prev. de art. 1000 alin. 2 Cod civil, dar și cele prev. de art. 1003 Cod civil, în mod corect instanța de fond a dispus obligarea inculpaților în solidar, iar inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă civilmente, la plata prejudiciului, în măsura în care nu a fost recuperat sau, deși recuperat parțial, bunurile au devenit improprii folosirii.

Eronat însă inculpatul recurent a fost obligat la plata întregului prejudiciu cauzat părții vătămate (1000 lei), în condițiile în care nu a participat, după cum de altfel se reține în cauză, la comiterea actului material de furt calificat din noaptea de 19.03.2008.

Așa fiind, se impune obligarea sa doar în limita în care a cauzat prejudiciul, avându-se aici în vedere și contravaloarea unui par din beton, respectiv 25 lei.

Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând că recursurile declarate de inculpatul și partea responsabilă civilmente - sunt nefondate, în conformitate cu disp. art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală le va respinge ca atare.

Constatând întemeiat, în latura civilă a cauzei, recursul declarat de inculpatul (fiind dat cazul de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală), în conformitate cu disp. art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, îl va admite.

Va casa în parte atât decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 464/03.12.2008 pronunțată de Judecătoria Săveni și în rejudecare va proceda în sensul celor mai sus arătate.

Cum inculpații și au fost arestați în executarea pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 464/2008 a Judecătoriei Săveni în perioada 21.05.2009 - 16.06.2009, Curtea va deduce din pedepsele aplicate acestor inculpați duratele aici arătate.

Întrucât sentința de mai sus a fost greșit pusă în executare, cât privește pe inculpații și, înainte de rămânerea ei definitivă, emițându-se forme de executare, iar mandatele de executare a pedepsei închisorii au fost anulate prin încheierea din data de 15.06.2009 a prezentei instanțe, Curtea va dispune anularea și a celorlalte forme de executare emise.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2, 3 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 20.08.1991 în com., jud. B, domiciliat în com.,-, jud. B, CNP - -, în prezent în Penitenciarul Botoșani, împotriva deciziei penale nr.97 din data de 05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr.-, ca inadmisibil.

Respinge recursurile declarate de inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 13.04.1987 în mun. B, jud. B,domiciliat în com.,-, jud. B, CNP - -, în prezent în Penitenciarul Botoșani și de partea responsabilă civilmente -, domiciliată în com.,-, jud. B, împotriva aceleiași decizii, ca nefondate.

Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 27.12.1982 în com., jud. B, domiciliat în com.,-, jud. B, CNP - -, în prezent în Penitenciarul Botoșani împotriva deciziei mai sus-menționate.

Casează în parte atât cât și sentința penală nr.464 din data de 03.12.2008 a Judecătoriei Săveni și în rejudecare:

Înlătură din obligarea în solidar a inculpaților, și, ultimul în solidar și cu partea responsabilă civilmente - la plata către partea civilă a sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Obligă în solidar pe inculpații și, ultimul în solidar și cu partea responsabilă civilmente - la plata către partea civilă a sumei de 725 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Obligă în solidar pe inculpații, și, ultimul în solidar și cu partea responsabilă civilmente - la plata către partea civilă a sumei de 275 lei cu titlu de despăgubiri civile.

Înlătură din atacată dispoziția de obligare a inculpatului la plata către stat a cheltuielilor judiciare din apel, care rămân în sarcina acestuia.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Deduce din pedepsele aplicate fiecăruia dintre inculpații și duratele executate de la data de 21.05.2009 la data de 16.06.2009.

Anulează celelalte forme de executare emise de Judecătoria Săveni în baza nr.464 din 03.12.2008 privind pe inculpații și, cu excepția mandatelor de executare a pedepsei închisorii.

Obligă inculpatul și partea responsabilă civilmente - să plătească statului câte 600 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.

Obligă inculpatul suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.

Celelalte cheltuieli judiciare din recurs rămân în sarcina statului.

Dispune plata din fondurile MJ către Baroul Suceavaa sumei de 1200 lei reprezentând onorarii avocați oficiu inculpați.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2010.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Dact.

Ex. 2/12.02.2010

Jud. apel -

Jud. fond -

Președinte:Acsinte Viorica
Judecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 43/2010. Curtea de Apel Suceava