Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 470/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR.470//2008
Ședința publică din 11 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Soane Laura
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent,domiciliat în nr.973, județul B, împotriva deciziei penale nr.159 /A din 28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie prin care s-a desființat în parte sentința penală nr.78 din 10 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Aleșd, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art.209 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul recurent lipsă, apărătorul acestuia av., în baza împuternicirii avocațiale de substituire pentru av., emisă la data de 11.09.2008, lipsă fiind și intimatul HG, partea civilă intimată - - și partea vătămată intimată - SRL.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului formulat de către inculpat.
Apărătorul inculpatului recurent solicită instanței admiterea recursului, casarea și modificarea hotărârii recurate în sensul de a se dispune achitarea inculpatului potrivit dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 pct. /1 Cod procedură penală, iar în subsidiar solicită reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, arătând că faptele nu prezintă gradul de pericol social, iar prejudiciul este mic și recuperat.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat și menținerea hotărârii recurate ca legală și temeinică. Apreciază ca fiind corect individualizată pedeapsa aplicată inculpatului raportat la infracțiunile reținute în sarcina acestuia, respectiv trei infracțiuni de furt calificat prin efracție, circumstanțele personale ale inculpatului și totodată starea de recidivă postexecutorie și nu se impune achitarea ori reducerea pedepsei.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.78/2008 pronunțată de Judecătoria Aleșd, s-a dispus în baza art. 216 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal condamnarea inculpatului, pentru comiterea infracțiunii de însușire a bunului găsit, la o pedeapsă de 300 lei amendă penală.
În baza art. 208 al. 1, 209 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
În baza art. 208 al. 1, 209 lit. g și i cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele mai sus stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultată de 4 (patru) ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal -a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. Cod penal.
In baza art. 61 teza II Cod penal s-a menținut beneficiul liberării condiționate de sub efectul pedepsei de 3 ani și 10 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 379/2002 a Judecătoriei Aleșd.
S-a respins cererea părții civile - - de obligare a inculpatului la plata sumei de 210 lei despăgubiri civile.
In baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului 560 lei cheltuieli judiciare.
Onorarul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei a fost plătit din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului B, (conform delegatiei nr. 1303/2007).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că n data de 18.06.2006, inculpatul a apelat la serviciile numitului, audiat în cauză în calitate de martor, pentru a transporta cu căruța 6 scânduri, de la cimitirul din la martora. Acest fapt a fost confirmat și de martorul, care a participat de asemenea la transportul scândurilor, fiind proprietarul căruței cu care s-a efectuat transportul.
Cei doi martori au declarat că inculpatul le-a solicitat concursul și aceștia au fost de acord, astfel că au transportat cu căruța 6 scânduri de la cimitirul din la numita. Aceasta din urmă a declarat că a cumpărat aceste scânduri de la inculpat, inculpatul declarându-i că îi are de la o firmă de unde lucrează. în discuție au fost identificate de administratorul - -, ca făcând parte dintr-un loc de 14 scânduri care au dispărut din incinta societății împreună cu un oblon auto din aluminiu.
Inculpatul a declarat că, cele șase scânduri le-a găsit ascunse în tufele din incinta cimitirului, și le-a vândut numitei pentru a face rost de bani. Celelalte 8 scânduri aparținând părții vătămate nu au fost găsite.
Evaluând probele amintite, instanța a constatat că la dosar nu au fost administrate probe, din care să rezulte că inculpatul a fost cel care a sustras bunurile reclamate ca dispărute de partea vătămată. Faptul că inculpatul a înstrăinat o parte din aceste bunuri pe care declară că le-a găsit ascunse în cimitir, coroborat cu faptul că restul bunurilor dispărute nu au fost găsite la inculpat, sau identificate la alte persoane care să le fi preluate de la inculpat, în condițiile în care este vorba de bunuri masive care nu pot fi ascunse cu ușurință ( scânduri de 4, oblon metalic de la camion), creează dubii serioase cu privire la faptul că inculpatul ar fi autorul faptei de sustragere, astfel că in lipsa unor alte probe directe care să îl încrimineze, instanța apreciază că, acuzația de furt pusă pe seama inculpatului nu este dovedită. Luând însă act de faptul că, acceptând teza inculpatului că, bunurile le-a găsit ascunse în cimitir, inculpatul a dispus de aceste bunuri știind că nu sunt ale sale, instanța a pus în discuția inculpatului și celorlalte părți schimbarea încadrării juridice a faptei, din furt calificat în însușirea bunului găsit.
Reținând că probele administrate cu privire la situația scândurilor de care inculpatul a dispus prin vânzare, nu fac dovada faptului că, inculpatul este autorul sustragerii, însă este evident faptul că inculpatul a dispus de acele bunuri găsite de acesta, instanța în baza art. 334 Cod procedură penală, v-a dispune schimbarea încadrării juridice faptei cercetate, din furt calificat în însușirea bunului găsit prev. și ped. de art. 216 Cod penal și în baza acestui text de lege a pronunțat condamnarea inculpatului.
În ce privește sustragerea motorului electric de la - SRL, instanța a reținut că, în data de 03.09.2006 inculpatul a fost văzut de martora sărind poarta depozitului societății comerciale și pătrunzând în incinta acesteia. După circa o J de oră, o vecină i-a adus la cunoștință acesteia că alte două persoane au văzut un îmbrăcat cu haine asemănătoare cu cele purtate de inculpat ( ), care a abandonat în niște un motor electric. Luând legătura cu administratorul societății comerciale la cărei incintă l-a văzut pe inculpat, s-a constat că motorul electric abandonat fusese sustras din incinta societății comerciale. Coroborând declarațiile martorei cu declarația martorei, pe care au alertat-o două femei necunoscute, cu privire la faptul că un cu o pe cap, a ascuns sub un brăduț din fața casei martorei un motor electric, instanța apreciază ca dovedit faptul că inculpatul pe care martora îl cunoștea personal și care la data și ora săvârșirii faptei de sustragere, fiind identificat ca având o pe cap a pătruns prin escaladare în incinta societății comerciale păgubite, a fost persoana care a sustras motorul electric pe care ulterior l-a abandonat în fața casei martorei.
Această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. e art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. i Cod penal, în temeiul cărora instanța a dispus condamnarea inculpatului.
În ce privește cea de a treia faptă de furt pentru care inculpatul a fost pus sub acuzație, instanța a constatat că la data de 11.11.2006 pe timp de noapte inculpatul a fost surprins de camerele de supraveghere video montate la imobilul părții vătămate HG, sustrăgând un ciclomotor. Martorul a declarat că inculpatul a propus să-i vândă acest ciclomotor, motiv pentru care s-au deplasat la locuința părți vătămate unde așa cum rezultă din imaginile video, inculpatul a escaladat gardul de la stradă și a pătruns în curtea părții vătămate, a luat motoreta și a scos-o în drum. Martorul băgând de seamă că motoreta aparține părții vătămate a refuzat să o cumpere, iar inculpatul a lăsat motoreta în fața porți.
Împotriva hotărârii instanței de fond în termen legal a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia penală nr.159/A din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 379 pct.2.lit a Cod procedură penală, s-a admis apelul penal declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.78 din 10.03.2008. pronunțată de Judecătoria Aleșd în sensul că, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată acestuia în pedepse componente, respectiv: 300 lei amendă penală aplicată inculpatului în baza art.216 Cod penal cu referire la art. 37 lit. a Cod penal, 4 ani închisoare aplicată în baza art. 208 al.1 - 209 al.1.lit c Cod penal cu referire la art. 37 lit b Cod penal și 3 ani 6 luni închisoare aplicată în baza art.208 al.1 - 209 al. lit g, i Cod penal cu referire la art. 37 lit. b Cod penal.
S-a redus pedeapsa de 4 ani închisoare la un cuantum de 3 ani închisoare.
S-a redus pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare la un cuantum de 3 ani închisoare.
S-a recontopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu aplic. art. 71,64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
S-au menținut restul dispozițiunilor hotărârii atacate.
Din fondurile Ministerului Justiției s-a virat în favoarea Baroului B suma de 100 lei, onorariu avocat din oficiu avocat conform delegației nr.2276/2008.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a apreciat că vinovăția inculpatului a fost corect stabilită, sub acest aspect hotărârea instanței de fond nefiind criticabilă, din probe rezultând în mod cert participarea sa la toate cele 3 infracțiuni reținute în rechizitoriu.
Sub aspectul individualizării în cuantum a pedepselor aplicate, tribunalul a apreciat că acestea sunt relativ exagerat dozate raportat la circumstanțele concrete ale cauzei și a prejudiciului cauzat.
Astfel, fapta reținută la pct.2 din rechizitoriu și anume sustragerea unui motor trifazic, prejudiciul fiind recuperat, nu se impune a fi pedepsită cu o sancțiunii a închisorii în cuantum de 4 ani închisoare chiar dacă inculpatul este recidivist. Aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește fapta reținută la pct. 3 din rechizitoriu respectiv sustragerea unui ciclomotor în dauna părții vătămate.
HGÎn acest sens a fost admis apelul declarat de inculpat și descontopită pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, în pedepse individuale și reduse sancțiunile aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat reținute la pct.2 și 3 din rechizitoriu la un cuantum de 3 ani închisoare fiecare.
S-au rrecontopit pedepsele componente aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu aplic. art. 71 și 64 lit. a teza II și lit b Cod penal.
Restul dispozițiunilor hotărârii au fost menținute ca fiind legale și temeinice.
Din fondurile Ministerului Justiției s-a virat în favoarea Baroului B suma de 100 lei, onorariu avocat din oficiu avocat conform delegației nr.2276/2008.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârii recurate în sensul de a se dispune, în principal, achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b/1 din Codul d e procedură penală iar, în subsidiar, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
În motivare, inculpatul a arătat că faptele ce i-au fost imputate nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar prejudiciul creat este mic și a fost recuperat.
Examinând hotărârea recurată prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, conform art.385/6 al.2 și art.385/14 din Codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prev. de art.385/9 din același cod, curtea constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat apare ca nefondat și va fi respins ca atare potrivit art.385/15 pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală.
Analizând obiectiv probele dosarului se constată justețea concluziei instanței de fond și de apel relativ la existența și vinovăția inculpatului și, în egală măsură, evidențiază caracterul adecvat al pedepsei aplicate acestuia.
Modul de concepere al activității infracționale, împrejurările concrete în care infracțiunile au fost comise, respectiv timpul și mijloacele săvârșirii lor, urmările produse, pluralitatea infracțiunilor sub forma concursului de infracțiuni, persoana și conduita inculpatului, împotriva acestuia fiind pronunțate condamnări la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat, așa cum rezultă din extrasul de cazier judiciar aflat la fila 53 din dosarul de urmărire penală, care i-au atras starea de recidivă, ceea ce probează perseverența sa infracțională și predilecția pentru săvârșirea infracțiunilor de același gen, precum și faptul că executarea pedepselor anterioare nu a atins în persoana inculpatului scopul educativ și preventiv în considerarea căruia au fost aplicate, imprimă faptelor gradul de pericol social al unei infracțiuni în sensul legii penale.
În cauză nu se poate reține că există argumente ce ar atrage inculpatului aplicarea prevederilor art.18/1 din Codul penal, așa cum în apărare s-a solicitat ci, dimpotrivă, există suficiente temeiuri, așa cum s-a arătat mai sus, pentru a se menține în totalitate hotărârea instanței de apel, care a cuantificat judicios gravitatea faptelor deduse judecății, condamnându-l pe inculpat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare pentru comiterea a două infracțiuni de furt calificat prev. de art.208 al.1 raportat la art.209 al.1 lit.i din Codul penal și respectiv art.208 al.1 raportat la art.209 lit.g și i din Codul penal și a unei infracțiuni de abuz de încredere, prev. de art.216 din Codul penal.
Numai o soluție de condamnare a inculpatului în cuantumul și modalitatea de executare stabilită este de natură să asigure echilibrul urmărit de legiuitor între încălcarea legii penale, pe de o parte și riposta necesară și suficientă prin care să fie asigurată reacția punitivă a societății pe de altă parte.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, menținând ca fiind legală și temeinică hotărârea recurată.
În baza art.192 al.2 din Codul d e procedură penală și art.189 din același cod, inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGEca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.159 din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariul pentru avocatul din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 11 septembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
red.dec.- /17.09.2008
jud.apel,
jud.fond
tehnored.3ex./18.09.2008
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Soane Laura, Munteanu Traian
