Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 471/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR.471/R/2008
Ședința publică din 11 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Soane Laura
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații recurenți G, născut la 24.01.1989, născut la 06.05.1990, născut la 11.09.1986 și, născut la 26.10.1989, deținuți în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 08 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr.-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații recurenți G, și în stare de arest și asistați de apărătorul ales al acestora av..
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul asupra recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți solicită instanței admiterea recursurilor formulate, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul de a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpați cu aceea a obligării de a nu părăsi țara. Învederează instanței că unul dintre inculpați a fost pus în libertate pe considerentul că a avut o perioadă de 9 luni de arestare preventivă și nu are antecedente penale, astfel că instanța de fond i-a înlocuit măsura arestului preventiv cu aceea a obligării de a nu părăsi țara. Consideră că pentru egalitate în fața justiției și pentru a beneficia de același regim, trebuiesc aplicate aceleași dispoziții legale și cu privire la ceilalți patru inculpați cercetați în cauză, iar instanța de fond nu a procedat la înlocuirea măsurii întrucât nu au fost audiați în cauză, însă acum s-a realizat audierea inculpaților. Solicită a se avea în vedere și poziția inculpaților în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, precum și faptul că sunt tineri, elevi sau studenți, alții au un loc de muncă, iar partea civilă nu a solicitat despăgubiri. Totodată, arată că încheierea recurată este nelegală, întrucât ședința publică a fost declarată ca fiind ședință secretă, iar după audierea inculpaților trebuia declarată ședință publică, ceea ce nu s-a realizat, sens în care consideră că încheierea este lovită de nulitate, potrivit dispozițiilor art.197 alin.3 Cod procedură penală. Solicită astfel revocarea măsurii arestului preventiv luată față de inculpați și punerea acestora în stare de libertate.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor formulate de către inculpați și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii recurate, arătând că raportat la infracțiunea pentru care sunt cercetați se impune menținerea acestora în stare de arest preventiv. Totodată, solicită respingerea recursurilor și sub aspectul nulității absolute invocate în apărare.
Inculpatul recurent G solicită punerea sa în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită lăsarea în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită continuarea cercetării judecătorești în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită lăsarea sa în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 08 septembrie 2008 Tribunalului Bihor, n baza art.300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților:
G, fiul lui G și, născut la data de 24.01.1989 în O, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, arestat preventiv prin încheierea penală nr. 22/2008 pronunțată la data de 18 mai 2008 de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.28/2008;
, fiul lui și a, născut la data de 06.05.19890 în S, jud. M, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, arestat preventiv prin încheierea penală nr. 22/2008 pronunțată la data de 18 mai 2008 de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.30/2008;
, fiul lui și, născut la data de 11.09.1986. în O, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, arestat preventiv prin încheierea penală nr. 22/2008 pronunțată la data de 18 mai 2008 de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.31/2008;
, fiul lui și, născut la data de 26.10.1989. în O, CNP - - în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, arestat preventiv prin încheierea penală nr. 22/2008 pronunțată la data de 18 mai 2008 de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.27/2008.
În baza art.139 Cod procedură penală cu art.145/1 Cod procedură penală, s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 21.05.1987. în O, CNP - -,deținut în Penitenciarul Oradea, arestat preventiv prin încheierea penală nr. 22/2008 pronunțată la data de 18 mai 2008 de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.29/2008, cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea Tribunalului Bihor.
În baza art.145/1 alin.2, rap. la art.145 alin.1/1 Cod procedură penală, i s-a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, respectiv IPJ B conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
I s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.145/1 rap. la art.145 alin. ultim Cod procedură penală.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
I s-a pus în vedere inculpatului să se prezinte la termenul de judecată stabilit.
S-a respins cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată pentru inculpații G, și.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Instanța a considerat că nu a intervenit nici un element de natură să determine schimbarea sau încetarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților G, dată fiind fapta reținută în sarcina lor, împrejurările reținute în rechizitoriu în legătură cu comiterea acesteia, dată fiind și vârsta părții vătămate, iar menținerea inculpaților în stare de arest se impune în conformitate cu disp.art.136 și C.P.P. pentru o mai bună desfășurare a procesului penal și văzând disp.art.300/2 combinate cu art.160/b al.3 și art.160/h și C.P.P. prev.art.23 al.4/2 din Constituția României și disp.art.5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a menținut arestarea preventivă a inculpaților și implicit, a respins cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de apărătorul ales al acestora.
În ceea ce privește pe inculpatul, față de care s-a dispus prin încheierea penală nr. 22/2008 arestarea preventivă, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.29/2008, instanța a apreciat că nu se impune menținerea în continuare a acestei măsuri, față de declarațiile inculpaților luate în faza de judecată, față de fapta reținută în sarcina sa, complicitate la viol, față de circumstanțele în care s-a comis, urmările acesteia, și, nu în ultimul rând, față de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, este arestat de circa 4 luni, în baza art.139 Cod procedură penală, a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea Tribunalului Bihor, prev de art.145/1 Cod procedură penală.
În baza art.145/1 alin.2, rap. la art.145 alin.1/1 Cod procedură penală, a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;
b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, respectiv IPJ B conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
A atras atenția inculpatului asupra disp. art.145/1 rap. la art.145 alin. ultim Cod procedură penală.
A dispus punerea în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege, au declarat recurs inculpații G, și, solicitând instanței casarea ei ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursurilor se arată că unul dintre inculpați a fost pus în libertate de către instanța de fond, motiv pentru care, aplicându-se principiul egalității în fața justiției, se impune ca și ei să beneficieze de posibilitatea de a fi cercetați în stare de libertate. Se mai invocă faptul că sunt tineri, elevi sau studenți, alții au un loc de muncă, iar partea civilă nu a solicitat despăgubiri.
Totodată se arată că încheierea nu este legală întrucât ședința publică a fost declarată ca fiind ședință secretă, iar după audierea inculpaților trebuia declarată din nou ședință publică.
Curtea, examinând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, combinate cu art.385/6 alin.1 și art.385/7 alin.1 Cod procedură penală, constată că recursurile inculpaților sunt fondate, le va admite și după casarea încheierii din 08 septembrie 2008 Tribunalului Bihor, va înlătura dispoziția privind menținerea măsurii arestării preventive, înlocuind-o cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Instanța reține că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților s-au schimbat. Deși există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunea de care sunt acuzați, menținerea măsurii arestării preventive nu mai este necesară față de scopurile urmărite prin privarea de libertate.
A se reține că cei patru inculpați au vârste cuprinse între 19 și 22 de ani, sunt elevi, studenți sau încadrați în muncă, nu au antecedente penale, sunt arestați de circa 4 luni, toate aceste împrejurări având menirea de a determina instanța să înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Un alt aspect ce a fost avut în vedere de către instanță este cel al deosebirii de tratament juridic, deosebire care trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional. Această soluție este în concordanță și cu jurisprudența constantă a CEDO, conform căreia "orice diferență de tratament, făcută de stat între indivizi aflați în situații analoage, trebuie să-și găsească o justificare obiectivă și rezonabilă" (a se vedea cauza Marcks cotra Belgiei, 1979).
Or, sub aspectul incidenței acestui principiu, în cauză este greu de acceptat ca unul dintre inculpați să fie cercetat în stare de libertate, iar alții în stare de arest, câtă vreme situația lor judiciară este identică.
Pentru toate aceste considerente instanța a procedat ca mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală,
ADMITErecursul declarat de inculpațiiG,și, împotriva încheierii penale din data de 08 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează și modifică în sensul că:
Înlătură dispoziția privind menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților G, și și cea de respingere a cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de aceștia.
În baza art.145/1 Cod procedură penală înlocuiește măsura arestării preventive dispusă împotriva inculpatuluiG, fiul lui G și, născut la 24.01.1989 în O, prin încheierea penală nr.22/18 mai 2008 Tribunalului Bihor, mandat de arestare preventivă nr.28/2008, fiul lui și a, născut la 06.05.1990 în S M, arestat preventiv prin încheierea penală nr.22/18 mai 2008 Tribunalului Bihor, mandat de arestare preventivă nr.30/2008, fiul lui și, născut la 11.09.1986 în O, arestat în baza încheierii penale nr.22/18 mai 2008 Tribunalului Bihor, mandat de arestare preventivă nr.31/2008 și, fiul lui și, născut la 26.10.1989 în O, arestat în baza încheierii penale nr.22/18 mai 2008 Tribunalului Bihor, mandat de arestare preventivă nr.27/2008, cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței.
În baza art.145/1 alin.2 raportat la art.145 alin.1/1 Cod procedură penală, impune inculpaților G, și, respectarea următoarelor obligații:
a) să se prezinte la instanță ori de câte ori sunt chemați;
b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea ori de câte ori sunt chemați conform programului de supraveghere care va fi întocmit;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților dacă nu sunt arestați în alte cauze.
Menține restul dispozițiunilor hotărârilor recurate.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 11.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
- cu opinie separată
în sensul respingerii
ca nefondat a recursului
red.dec.- /18.09.2008
jud.fond
tehnored.2ex./19.09.2008
OPINIE SEPARATĂ
Apreciez că recursurile declarate de inculpații G, și, împotriva încheierii de ședință din data de 8 septembrie 2008 Tribunalului Bihor, sunt nefondate și se impunea respingerea lor ca atare pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, apreciez că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpații G, și, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acestora este mai mare de 4 ani, iar probele administrate în cauză până la acest moment constituie probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modul de concepere a activității infracționale, împrejurările comiterii faptei și importanța relațiilor sociale privind viața persoanei încălcate de inculpați (aceștia fiind trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. 2 lit. a și alin. 3 din Codul penal).
Potrivit dispozițiilor art. 5 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârșească o nouă infracțiune, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În acest sens consider că, infracțiunea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată prezintă o gravitate sporită, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății, pe de o parte, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii iar, pe de altă parte, ar crea un sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție.
Totodată, având în vedere și specificul cauzei și faza inițială a cercetării judecătorești, în actualul moment procesual, după ascultarea inculpaților, consider că lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică în accepțiunea reglementării art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală.
De asemenea, dată fiind complexitatea acestei cauze, apreciez că nu sunt încălcate dispozițiile legale și jurisprudența CEDO, în legătură cu termenul rezonabil al duratei detenției preventive.
Pentru aceste considerente, constat că menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților s-a dispus în mod întemeiat și legal, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură preventivă.
Față de aceste considerente, apreciez că în cauză se impunea respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpați și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.
Judecător,
- -
red.op.sep.- /16.09.2008
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Soane Laura, Munteanu Traian
