Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 48/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 48/2010
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana Maria
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 165/A/26.10.2009, pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
S-a prezentat avocat - apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și rejudecând, înlăturarea sporului de pedeapsă de 6 luni aplicat și reducerea pedepsei aplicate acestuia și orientarea ei spre minimul special prevăzut de lege.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate ca legale și temeinice. În cauză în mod corect a fost reținută vinovăția inculpatului, fiind corect individualizată pedeapsa aplicată acestuia, avându-se în vedere că a comis și alte infracțiuni concurente.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 618/2009 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar penal nr- în conformitate cu art. 208 alin.1 și art. 209 alin.1 lit.e și f din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit.a și art. 37lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 71 din Codul penal din Codul i-au fost interzise condamnatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit. a și lit.b din Codul penal.
S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în temeiul art.208 al.1 și art.209 al.1 lit. a, d, f și g Cod penal, cu aplicarea art.37 al.1 lit. b Cod penal la o pedeapsă de 3 ani închisoare, prin sentința penală nr.1970/22.11.2007 a Judecătoriei Brașov, pronunțată în dosarul nr-, definitivă prin neapelare la data 04.01.2008, actul material din 9/10.08.2007, precum și cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în temeiul art.208 al.1 și art.209 al.1 lit. f, g și i Cod penal, cu aplicarea art.1 și art.8 din Legea nr.543/2002 la o pedeapsă de 3 ani închisoare, prin sentința penală nr.753/03.06.2008 a Judecătoriei Brașov, pronunțată în dosarul nr-, definitivă prin neapelare la data 27.06.2008, actul material din 04.05.2002, și se află în stare de recidivă postexecutorie față de infracțiunea pentru care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare prin sentința penală nr.3/05.01.2005 a Judecătoriei Miercurea C, pronunțată în dosarul nr.3270/2004, definitivă la data de 25.01.2005, pedeapsa fiind considerată executată la data de 26.11.2006.
S-au menținut dispozițiile sentinței penale nr.753/2008 a Judecătoriei Brașov, definitivă la data de 27.06.2008, prin care s-a constatat că pedeapsa de 3 ani închisoare a fost grațiată în temeiul art.1 și 8 din Legea nr.543/2002, infracțiunea dedusă judecății fiind săvârșită la data de 13.06.2007, deci înainte ca pedeapsa aplicată prin această sentință penală să devină executabilă.
În baza art.36 al.1 Cod penal, cu trimitere la art.34 al.1 lit.b Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal, s-a contopit pedeapsa de ani 4 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1970/2007 a Judecătoriei Brașov, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 6 luni închisoare, la care, reținând și incidența art.37 al.1 lit.b Cod penal, va aplica un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare, urmând ca în final condamnatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul art.350 alin. 1 din Codul procedură penală s-a menținut măsura arestării luată față de inculpat, iar în temeiul art.88 Cod penal s-a dispus deducerea perioadei arestării preventive și pedepsei executate începând cu data de 10.08.2007 la zi.
S-au anulat vechile mandate de executare a pedepsei și s-a dispus emiterea unei nou mandat conform dispozițiilor prezentei sentințe, după rămânerea ei definitivă.
S-a constatat că partea vătămată, domiciliată în Carei, str. -, nr.6, jud. S M nu s-a constituit parte civilă.
În baza art.118 al.1 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea specială a sumei de 250 lei rezultată din săvârșirea infracțiunii, prin obligarea inculpatului la plată.
S-a făcut aplicare art. 191 alin.1 Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 13.06.2007, după ce a fost la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud pentru a da declarații în legătură cu săvârșirea unui furt, inculpatul a luat decizia să se întoarcă acasă cu trenul. Împreună cu inculpatul se afla vărul său.
Cei doi s-au urcat în gara A în trenul accelerat care circula pe ruta B - S M, cu intenția de coborî în gara pentru a lua alt tren către Târgu După ce inculpatul și-a lăsat vărul într-un compartiment s-a deplasat prin tren, iar după aproximativ 10 minute s-a întors având asupra sa suma de 250 lei care a fost sustrasă de la partea vătămata, persoană care călătorea într-un alt compartiment împreună cu mama sa.
Inculpatul a fost de la bun început nesincer. După ce într-o primă declarație care i-a fost luată de Poliția TF B recunoaște comiterea unui furt într-un tren, în timp ce se afla împreună cu vărul său, la o dată pe care nu o indică, dar afirmă că fapta a fost săvârșită în ziua în care s-a deplasat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud pentru a da o declarație în legătură cu o altă faptă de furt pe care a săvârșit-o tot într-un tren (fila 11 dosar ), în declarațiile ulterioare date în faza de urmărire penală inculpatul revine și afirmă că a fost nevoit să recunoască săvârșirea faptei deoarece a fost bătut de poliție și i s-a oferit, tot de către poliție, un pachet de țigări marca pentru a lua asupra sa săvârșirea faptei, cu toate că nu el este autorul. Inculpatul mai spune că declarația dată de vărul său, care îl indică drept autor, a fost dată din "ură personală" (fila 7 și fila 12 dosar ).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud și inculpatul.
În expunerea scrisă a motivelor de apel ale Parchetului, așa cum au fost precizate oral la termenul de judecată a apelului s-au adus următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:
1.greșita încadrare juridică a faptei de furt la litera,e, nefiind posibilă reținerea alin. 1 săvârșirii faptei în loc public cât și a lit. f într-un mijloc de transport în comun.
2.greșita aplicare a art. 64 lit. a alin. 1 teza
3.greșit s-a reținut incidența prevederilor art. 33 lit. a Cod penal cu privire la concursul de infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 165/A/26.10.2009 pronunțată de Tribunalul Albaa fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud împotriva sentinței penale nr. 618/2009 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosar nr-.
A fost desființată sentința atacată în ce privește încadrarea juridică a infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul și sub aspectul pedepselor accesorii și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
A fost înlăturată agravanta prevăzută de art. 209 al. 1 lit. e Cp.
A fost înlăturată din conținutul pedepselor accesorii aplicate inculpatului pedeapsa prevăzută de art. 64 al. 1 lit. a teza I Cp.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
A fost respins apelul formulat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 192 al. 2 Cpp a fost obligat inculpatul la plata sumei de 440 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu cuvenit apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați
În considerentele deciziei, Tribunalul a constatat că săvârșirea infracțiunii de furt într-un mijloc de transport atrage încadrarea juridică privind agravanta prev. de art. 209 al.1 lit. f Cod penal, excluzând posibilitatea reținerii și altei agravante respectiv a celei de la litera "e" cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
De asemenea, instanța de control judiciar a constatat că în mod greșit instanța de fond a reținut și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I contravenind dispozițiilor CEDO și dreptului intern, decizia nr. 623/2.02.2007 a
Sub aspectul apelului declarat de inculpat a constatat că individualizarea pedepsei s-a făcut conf. art. 72 Cod penal, dar și ținând cont de prevederile art. 52 Cod penal cu privire la scopul educativ al pedepsei. Avându-se în vedere și persoana inculpatului care nu este la prima confruntare cu legea penală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, în termen dar nu a fost motivat în scris.
În susținerea orală a recursului, inculpatul a solicitat înlăturarea sporului de pedeapsă de 6 luni aplicat și reducerea pedepsei aplicate.
Potrivit art. 385/10 alin. 3 Cod pr. penală, instanța va lua în considerare numai cazurile de casare, care potrivit art. 385/9 alin. 3 se analizează din oficiu.
Cazul prevăzut de art. 385/9 pct. 14 Cod pr. penală privind greșita individualizare a pedepsei, se ia în considerare întotdeauna din oficiu.
Din perspectiva acestui caz de casare, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța de recurs apreciază că acestea sunt nefondate, din următoarele considerente:
Pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie este apropiată de minimul special neimpunându-se reducerea acesteia.
Pedeapsa rezultantă de 5 ani este consecința unui concurs de infracțiuni pentru săvârșirea altor infracțiuni de furt care au determinat instanța să aplice sporul de pedeapsă de 6 luni.
Având în vedere multitudinea faptelor comise de inculpat, a împrejurării că acesta este recidivist, nu se impune înlăturarea sporului de pedeapsă și reducerea pedepsei aplicate.
Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. penală instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr. penală inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 360 lei cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 165/A/26.10.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
Obligă inculpatul recurent A la plata sumei de 360 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnored.LS/2ex/27.01.2010
Jud.apel:,
Jud.fond:
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Monica Farcaș, Oana Maria
