Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 490/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 490/
Ședința publică din data de 20 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Maria Tacea
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în comuna,- și în comuna,-, județul G, împotriva deciziei penale nr. 500/A din 28 noiembrie 2008 Tribunalului Galați.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de libertate, asistat de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 20.03.2009.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentului inculpat depune la dosar acte în circumstanțiere, respectiv o caracterizare parvenind de la SC 91 SRL, societate la care lucrează inculpatul, care confirmă conduita profesională bună a acestuia și 3 caracterizări extrajudiciare, de la persoane care îl cunosc și care confirmă conduita bună în și societate. familie
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat susține că actele depuse astăzi la dosar coroborate cu actele aflate deja la dosar, cu privire la care a făcut referire anterior, pun în evidență o persoană al cărui comportament se poate îndrepta și prin reaprecierea pedepsei de 1 an închisoare, ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Față de actele pe care le-a depus, de caracterizarea de la Postul de Poliție, apreciază că inculpatul își poate îndrepta comportamentul și prin aplicarea unei alte sancțiuni sau prin aplicarea unei sancțiuni mai blânde. În acest sens, urmează a se da eficiență circumstanțelor atenuante care au fost reținute anterior de către instanțele de judecată, dar care nu au coborât pedeapsa sub minimul special, întrucât existând concursul între starea de recidivă și circumstanțele atenuante, au apreciat că nu se justifică coborârea pedepsei sub minimul special.
Având în vedere toate aspectele pe care instanțele de fond și apel le-au analizat deja, cât și elementele suplimentare care rezultă din actele depuse astăzi, consideră că instanța de recurs poate reaprecia în legătură cu sancțiunea aplicată inculpatului, fie prin aplicarea unei sancțiuni administrative, caz în care solicită achitarea în temeiul art. 10 lit.1Cod procedură penală, fie prin reindividualizarea pedepsei care, teoretic, poate fi coborâtă până la minimul general, care este de 15 zile închisoare.
Consideră că atitudinea sinceră a inculpatului, comportamentul său bun, faptul că s-a produs un prejudiciu mic, în raport cu patrimoniul societăți păgubite, și care a fost acoperit, coroborate cu prezența inculpatului la fiecare termen de judecată în toate cele trei faze procesuale, pot determina instanța de recurs să dea efect circumstanțelor atenuante și, în varianta subsidiară, să coboare pedeapsa sub pragul de 1 an închisoare ce i-a fost aplicat de către instanțele anterioare.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și, în temeiul art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, să se reaprecize sancțiunea, fie prin aplicarea unei amenzi administrative, fie prin coborârea pedepsei sub pragul de 1 an, lucru permis de lege.
Reprezentantul Ministerului Public susține că instanța de fond și instanța de apel au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. b și c Cod penal, însă au făcut aplicarea art. 80 alin. 2 Cod penal, în sensul că aceste cauze de reducere a pedepsei se află în concurs cu o cauză de agravare, respectiv starea de recidivă.
Toate aspectele legate de conduita inculpatului sunt corecte, însă, în mod just au fost avute în vedere și antecedente penale ale acestuia. Astfel, inculpatul a suferit o primă condamnare cu suspendare pentru infracțiunea de furt calificat, în anul 1993, și chiar dacă pentru acea pedeapsă s-a împlinit termenul de reabilitare, este evident că există autoritatea de lucru judecat și această împrejurare poate fi folosită împotriva inculpatului, nu neapărat ca o circumstanță agravantă legală, ci ca o circumstanță care atestă modalitatea în care inculpatul a înțeles să respecte relații sociale.
Ulterior, inculpatul a mai fost sancționat cu 1.000.000 lei pentru infracțiunea prev. de art. 36 alin. 2 din. 328/1966, care este mai puțin relevantă din perspectiva faptei pentru care a fost judecat în prezenta cauză.
Cert este faptul că inculpatul a mai fost condamnat prin sentința penală 2445/12.10.2001 a Judecătoriei Galați, la 3 ani și 2 luni închisoare pentru complicitate la furt calificat în formă continuată, pedeapsă față de care se reține că fapta din prezenta cauză a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.
Apreciază că în mod corect pedeapsa aplicată nu a fost coborâtă sub minimul prevăzut de lege, întrucât există aceste antecedente penale. Inculpatul a beneficiat de clemență din partea instanței anterior, și în acest sens se referă la pedeapsa aplicată în anul 1993, față de care s-a dispus suspendarea condiționată a executării, nu a înțeles acest lucru și ulterior a comis o infracțiune de furt calificat pentru care i s-a aplicat o sancțiune cu privare de libertate. În cauza, inculpatul a comis o nouă infracțiune de furt, având drept rezultat prejudicierea societății cu aproape 18 milioane lei, situație față de care consideră că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său. Solicită să i se aplice o sancțiune cu amendă, considerând că fapta pe care a comis-o reprezintă o greșeală.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 500/28.11.2008 a Tribunalului Galați.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 500 din 28.11.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galația respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.211/07.02.2008 pronunțată de Judecătoria Galați.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Prin sentința penală 21/07.02.2008 a Judecătoriei Galați a fost condamnat la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prev de art. 208 alin.1 pen cu aplicarea art. 37 lit.b pen și cu aplicarea art. 74 lit.b și c rap. la art.76 lit.d pen în ref la art. 80 alin.2 pen (faptă din 09.03.2006).
În baza art. 71.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a, b și c pen.
S-a constatat acoperit integral, prin restituire, prejudiciul cauzat părții vătămate SC SA
În temeiul art. 189 și 191 alin.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut, printre altele, că în drept, fapta inculpatului care, în ziua de 09.03.2006 a sustras din incinta părții vătămate SC SA G, 16 lingouri de aluminiu în valoare totală de 1.805,61 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prev. de art. 208 alin 1.pen.
Din fișa de cazier judiciar (fila 23 dosar fond) rezultă că inculpatul a mai fost condamnat de două ori, ultima dată la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare pentru comiterea complicității la infracțiunea de furt calificat, prin sentința penală 445/12.10.2001 a Judecătoriei Galați, în baza căreia a fost arestat la 05.11.2000 și liberat condiționat la 07.10.2002, rămânându-i neexecutat un rest de 454 zile închisoare.
Întrucât infracțiunea ce formează obiectul prezentului dosar a fost comisă la data de 09.03.2006, adică după considerarea ca executată a pedepsei anterioare, dar înainte de a se împlini termenul de reabilitare, s-a constatat că inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit.b pen.
Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales al inculpatului a solicitat achitarea acestuia, în baza art. 11 pct.2 lit.a rap la art. 10 lit.1pr.pen, considerând că fapta comisă, prin atingerea minimă și prin conținutul său concret este lipsită în mod vădit de importanță.
Această solicitare nu a fost primită pentru următoarele considerente:
Conform art. 181alin.2 pen, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.
în raport cu aceste criterii, fapta inculpatului de a sustrage pe timp de zi, din incinta combinatului siderurgic 16 lingouri de aluminiu, în valoare totală de 1.805,61 lei, nu poate fi considerată ca vădit lipsită de importanță.
Împotriva sentinței penale menționate a declarat apel inculpatul.
La termenul de judecată din 19.11.2008, apărătorul inculpatului a solicitat coborârea pedepsei sub minimul special, față de caracterizarea depusă la dosar, având în vedere că fapta este insignifiantă.
S-a apreciat că apelul este nefondat.
Astfel, în mod corect prima instanță a stabilit vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art.208 al.1 cu aplic.art.37 lit.b
C.P.P.S-a avut în vedere materialul probator administrat în cauză: proces-verbal de prindere în flagrant din martie 2006, dovadă de predare a bunurilor din 10.03.2006, adresă de prejudiciu nr.9112/1638/05.05.2006, declarațiile martorilor, proces-verbal de confruntare din 09.03.2006, proces-verbal de reconstituire din 10.03.2006, planșă fotografică, declarațiile inculpatului.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată în mod corespunzător în raport cu criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal.
Nu se poate considera că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii de furt întrucât inculpatul a profitat de calitatea sa de angajat al SC G pentru a ieși din incinta combinatului (fiind salariat al unei societăți de pe platforma combinatului), valoarea prejudiciului e însemnată, iar acesta are antecedente penale.
De asemenea, nu se impune coborârea pedepsei sub minimul prevăzut de lege, întrucât nu s-ar mai atinge scopul educativ-preventiv al sancțiunii.
Inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie, a și executat o pedeapsă aplicată tot pentru o infracțiune de același gen, astfel încât acesta denotă o anumită perseverență infracțională care trebuie sancționată corespunzător.
Înscrisurile favorabile inculpatului existente la dosar se reflectă în cuantumul pedepsei aplicate acestuia.
Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs inculpatul, criticând-o ca netemeinică.
Acesta a reiterat cererea de achitare a sa în baza art.181Cod penal, cu consecința aplicării unei amenzi administrative, precum și, în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate.
Recursul este fondat.
Față de circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv a faptului că în prezent are un loc stabil de muncă și, conform caracterizării conducerii societății, are o conduită ireproșabilă, a caracterizărilor făcute de persoanele cunoscute potrivit cărora, inculpatul este cunoscut ca o persoană cu un comportament corespunzător în societate, precum și a comportamentului acestuia procesual, în sensul că a fost sincer și a acoperit prejudiciul creat, instanța urmează a reduce pedeapsa aplicată inculpatului.
Nu poate fi reținută apărarea inculpatului cu privire la achitarea sa pe motiv că fapta săvârșită nu ar prezenta pericolul social prevăzut de lege, întrucât, față de valoarea prejudiciului, precum și a antecedentelor inculpatului, fapta nu are caracterul unui incident izolat, fără importanță, așa cum cer prevederile art.181al.2 din codul penal.
Pentru aceste considerente, urmează ca, în baza disp. art. 38515pct.2 lit.d proc.penală, va admite recursul formulat de inculpatul, va casa în parte, pe latură penală, decizia penală nr. 500/2008 a Tribunalului Galați și, în rejudecare, va reduce pedeapsa aplicată acestuia, iar cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, conform art.192 al.3 proc.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 23.12.1972 în comuna, județul G, CNP -, domiciliat în comuna,- și în comuna,-, județul G) împotriva deciziei penale nr. 500/A din 28.11.2008 a Tribunalului Galați (sentința penală nr. 211/07.02.2008 a Judecătoriei Galați pronunțată în dosarul nr-) și în consecință:
Casează, în parte, și doar pe latură penală, decizia penală nr. 500/28.11.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la 1 an la 3 (trei) luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./: -/23.07.2009
Tehnored. hot. /2 ex./28.07.2009
Fond:
Apel:,
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Ion Avram, Maria Tacea
