Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 55/2008. Curtea de Apel Iasi

DOSAR NR-

ROMANIA

CURTEA DE APEL

SECTIA PENALA

PREȘEDINTE: Anton Dan

JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 3: Dublea Aurel

GREFIER: - --

Ministerul Public reprezentat prin procuror

Sedinta publica din data de 31.01.2008

DECIZIA PENALA NR. 55

La ordine fiind judecarea recursului penal, avand ca obiect "art.209 Cod penal", promovat de catre inculpatul fiul lui si, nascut la 30.10.1973, impotriva deciziei penale nr.441 din data de 02.10.2007, pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de av., aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar, lipsa fiind toate partile vatamate intimate.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;

Verificand actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca procedura de citare este legal indeplinita, este prezent inculpatul recurent cât și apărătorul său. Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului formulat de catre inculpatul.

-. avand cuvantul pentru inculpatul recurent, sustine ca, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria I, finalizat la data de 20.11.2006, inculpatul a fost trimis in judecata pentru infractiunea continuata de furt calificat prevazuta si pedepsita de art.208-209 Cod penal cu aplicarea art.37, 41 Cod penal.

Ulterior, prin sentinta pronuntata de Judecatoria I, a fost propusa si dispusa de altfel schimbarea incadrarii juridice a faptelor in doua infractiuni concurente de furt calificat, prima infractiune de furt calificat prevazuta de punctele 1 si 2 din rechizitoriu, si a doua infractiune de furt calificat de la punctele 3, 13 rechizitoriu, acestea două fiind două infractiuni concurente, prima infractiune fiind savarsita in anul 2000 si cealalta in 2006.

Apreciaza ca pedepsele care au fost aplicate pentru cele doua infractiuni sunt mult prea mari, netinandu-se seama si nedandu-se eficienta corespunzatoare a articolului care privesc circumstantele atenuante, respectiv art.74 Cod penal.

Trebuie a se tine cont de faptul ca inculpatul a avut o atitudine sincera si de colaborare atat cu organele de cercetare penala cât si in fata instantei de judecata, depunand toate eforturile necesare, in masura posibilitatilor, pentru a recupera o parte din bunuri si pentru a indrepta aceasta situatie.

Atat in cursul urmaririi penale cât si in fata instantelor de judecata, inculpatul a mentinut dorinta de a despagubi persoanele care au avut de suferit o paguba in urma faptelor sale, dar din lipsa posibilitatilor materiale, acest lucru a fost oprit.

In ceea ce priveste pericolul social concret al faptei, a se observa urmatorul aspect si anume, faptele au fost savarsite in aceeasi maniera, modul de operare, prin folosirea unei chei potrivite pentru deschiderea masinii, fiind vorba in general de o masina marca 1310.

Dupa cum bine stie toată lumea, cei care au avut un autovehicul, aceasta este o masina careia îi lipseste un sistem de securitate foarte bun.

De asemenea, a se observa faptul ca este vorba de acelasi tip de infractiune, instanta poate observa si să considere ca acesta nu si-a dezvoltat deprinderi infractionale, nu a dezvoltat noi tehnici, ci a ramas la un anumit stadiu, lucru care-l poate totusi face demn de increderea instantei.

In motivele de recurs, vrea sa mai adauge două lucruri si anume, că prejudiciul total al infractiunilor este unul relativ mic, care in proporție de cel putin 50% a fost recuperat, iar inculpatul poate promite astazi in fata instantei, că atunci cand va avea posibilitati materiale va despagubi si celelalte parti vatamate.

Solicita a se mai tine cont de un singur aspect si anume, că inculpatul este tatăl a doi copii, pentru a caror intretinere se pare că și-a riscat libertatea.

Avand in vedere ca încă din tinerețea lui nu a avut o indrumare clară și o educatie și muncă, acesta a deprins experienta, viața, așa cum a știut, cum a putut, datorită conditiilor in care a trăit.

In concluzie, solicita admiterea recursului si redozarea pedepselor, respectiv coborârea sub minimul special al pedepsei pentru prima infractiune, și redozarea și celei pentru a doua infractiune, respectiv coborârea spre minimul special.

Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, sustine ca, pentru staruința de care inculpatul a dat dovadă, să sustragă, folosindu-se de chei potrivite, din autovehiculele parcate in locuri publice, pe timp de noapte sau pe timp de zi, de fapt și in stare de recidivă, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 7 ani inchisoare cu executare, pedeapsă pe care o considera temeinica, recursul nefondat, solicita respingerea.

Avand ultimul cuvant, inculpatul recurent sustine ca este adevarat că a greșit, a fost sincer si în anchetă și în instanță, are copii in intretinere, de aceea solicită a fi coborâtă pedeapsa.

Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.

Ulterior deliberarii,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr. 2036 din 06.07.2007 Judecătoria Iașia dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare.

Prin decizia penală nr. 441 din 2 octombrie 2007 Tribunalul Iașia decis:

"Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 30.10.1973 în comuna, jud. I, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 2036/06/07. 2007 Judecătoriei Iași, sentință pe care o menține.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză."

Tribunalul Iașia reținut în motivarea soluției pronunțate că:

"Verificând sentința apelată prin prisma materialelor și lucrărilor din dosarul cauzei, a motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în limitele și condițiile prev. de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Tribunalul constată următoarele:

Prima instanță a administrat în mod legal un probator complet pe care l-a evaluat corespunzător și pe baza căruia a stabilit corect situația de fapt ce nu suportă critici. Mai mult, în considerentele sentinței penale apelate prima instanță a făcut o analiză detaliată a tuturor mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpatului.

Corect a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. și ped. de disp. art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e) și i) Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, și furt calificat prev. și ped. de disp. art. 208 alin 1, 209 alin.1 lit. e) și i), alin. 2 lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal constând în faptul că, la datele de 12.06.2000 și 13.06.2000, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea fără drept de chei potrivite, a săvârșit 2 acte materiale de sustragere de bunuri din două autoturisme parcate în loc public, aparținând părților vătămate, și, iar în perioada 20.02.2004 - 12.06.2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea fără drept de chei potrivite sau prin efracție a săvârșit 11 acte materiale de sustragere de bunuri din autoturisme parcate în loc public, printre care și acte pentru dovedirea stării civile.

Corect au fost individualizate pedepsele aplicate și modalitatea de executare, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptelor, modalitatea de săvârșire a acestora, impactul social, recrudescența unor astfel de fapte, starea de insecuritate generată în comunitate, numărul mare de acte materiale, dar și antecedența penală a inculpatului care a suferit numeroase condamnări pentru fapte de același gen, ceea ce denotă persistența infracțională, cuantumul fiind stabilit astfel încât să poată fi îndeplinit scopul prev. de art. 52 Cod penal, respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Constatând că sentința apelată nu este afectată de vreun viciu nici în stabilirea adevărului, nici în aplicarea legii, Tribunalul în baza art. 379, alin. 1, lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2036 din 6.07.2007 a Judecătoriei Iași, ce va fi menținută ca legală și temeinică.

Se va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat care includ și onorariul pentru apărătorul din oficiu ce va fi plătit către Baroul d e Avocați I din fondul special al Ministerului Justiției".

În termen legal inculpatul - a recurat sentința penală sus menționată solicitând reindividualizarea pedepselor aplicate.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond și de apel prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat, instanța constată nefondat recursul acestuia.

Aceleași motive au fost invocate de inculpat și în fașa instanței de apel, fiind just analizate.

Situația de fapt reținută în sarcina inculpatului, nu a fost contestată de inculpat, fiind cert rezultată probator constând în săvârșirea de către inculpatul - a infracțiunilor de furt calificat în formă continuată (16 infracțiuni de furt săvârșite în perioada 2000 -2006).

Instanța de fond și de apel a coroborat just circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor (13 acte materiale de sustragere) ce au fost comise de către inculpat în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, prin folosirea fără drept de chei potrivite sau prin efracție cât și cele personale ale inculpatului: între primele a trecut o perioadă îndelungată de timp în care inculpatul a fost și condamnat și arestat, neputându-se vorbi de o rezoluție infracțională unică a acestuia, înainte și după arestarea sa.

Instanța, în baza art. 334 Cod procedură penala schimbat încadrarea juridică dată faptei inculpatului - prin actul de sesizare a instanței din infracțiunea de "furt calificat" prev. și ped. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 1 lit. e) și i), alin. 2 lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a) Cod penal.

Astfel corect au fost individualizate pedepsele aplicate pentru fiecare infracțiune în parte, cât și modalitatea de executare, astfel încât față de aceste considerente nu se justifică probator o reindividualizare a cuantumului pedepsei rezultante aplicate inculpatului.

Constatând nefondat recursul inculpatului, în baza disp. art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, acesta va fi respins. Va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr.441 din 02.10.2007, a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obliga pe recurent sa plătească statului suma de 140 lei, cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu de avocat oficiu care va fi avansat din fondurile statului.

Definitiva.

Pronunțata in ședința publica azi, 31.01.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

07.02.2007

Tribunalul Iași:

-

-

Președinte:Anton Dan
Judecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Dublea Aurel

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 55/2008. Curtea de Apel Iasi