Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 569/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.569/R/2008
Ședința publică din 30 septembrie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș Președintele
Curții de Apel Cluj
JUDECĂTORI: Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan Maria
: -
GREFIER:
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin procuror.
S-a luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, împotriva deciziei penale nr.47/11.06.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, privind pe inculpații, trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- art.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,g,i penal cu aplicarea art.75 lit.c penal
- art.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,g,i penal cu aplicarea art.75 lit.c penal
- art.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,g,i penal cu aplicarea art.37 lit.a penal și art.75 lit.c penal
- art.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,g,i penal cu aplicarea art.37 lit.a penal și art.75 lit.c penal
jr.-.208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a,g,i penal cu aplicarea art.99 alin.2 penal
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul, apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, pentru inculpata, apărător desemnat din oficiu, av. R, din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, pentru inculpatul, apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, pentru inculpatul, apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, pentru inculpatul jr. apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpații, jr. reprezentantul părții civile Regionala Transport Feroviar de Călători C, părțile responsabile civilmente, autoritatea tutelară Consiliul Local J și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, apreciind hotărârea Tribunalului Sălaj ca nelegală. Astfel, în actul de sesizare se reține în esență că cei cinci inculpați în seara zilei de 29 septembrie 2005, prin efracție au sustras dintr-un container situat în incinta Districtului 6 un nr.de 90 de plăci metalice. Judecătoria Zalău, în baza art.11 pct.2 lit.a pr.pen. rap.la art.10 lit.c pr.pen. a dispus achitarea inculpaților reținând că inculpații nu au recunoscut comiterea faptei, aceștia au confirmat prezența în zona containerului dar nu cu intenția de a sustrage bunuri. Aspectul principal de natură obiectivă ce a dus la soluția de achitare a fost că era imposibil ca inculpații să transporte cele 90 de plăci metalice în greutate de 2.025 kg. Analizând probatoriul administrat în cauză se reține că organele de poliție au fost sesizate telefonic de către martorul cu privire la faptul că un grup de cetățeni rromi au sustras plăci metalice din containerele Districtului L6. Întrucât cetățenii de etnie rromă au refuzat să le fie controlat ștraful și au fugit, organele de poliție împreună cu martorii și au procedat la urmărirea și identificarea suspecților constatând că aceștia sunt inculpații. Inculpații au motivat prezența lor între containerele districtului cu faptul că treceau prin zonă și li s-au desfăcut un sac de cartofi oprindu-se să îi adune. Coroborând întreg probatoriul administrat în cauză apreciază că în cauză este dovedită fără dubiu comiterea infracțiunii de furt calificat de către inculpați. Din declarațiile martorilor și procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă cu certitudine că inculpații au sustras cel puțin trei plăci metalice însă așa cum rezultă din mijloacele de probă s-a constatat că în râul a fost aruncată cea mai mare parte a bunurilor sustrase neputând fi recuperată. Pentru toate acestea solicită admiterea recursului, desființarea hotărârilor pronunțate și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei iar pentru inculpații care au comis infracțiunea în stare de recidivă să se dispună condamnarea acestora la pedeapsa închisorii efective. Cu obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului Parchetului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel. Apreciază că instanța de fond și cea de apel în mod corect au constatat că nu s-a stabilit faptul că inculpații au sustras plăcile metalice lipsă, dubiu a cărui existență profită inculpaților. Simpla prezență a inculpaților la locul comiterii faptei, calitatea de rromi a acestora precum și faptul că s-au găsit doar două plăci metalice, nu poate duce la concluzia că inculpații se fac vinovați de infracțiunea reținută în sarcina lor.
Apărătorul inculpatei, solicită respingerea recursului Parchetului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel. Arată că la infracțiunea de furt, probațiunea se poate face cu bunurile găsite, cu urme papilare găsite la fața locului sau cu martori, ori, probațiunea administrată în faza de urmărire penală servesc doar la trimiterea în judecată a inculpaților și nu la condamnarea lor. Depozițiile martorilor principali au o depoziție nepertinentă, martorul declarând în prima fază că a văzut trei persoane de sex masculin în apropierea unui container pentru ca apoi să declare că persoanele care erau cu căruța sunt cei cinci inculpați iar martorul declară că în ștraf erau deșeuri de fier și un sac de cartofi. Consideră că o identificare exactă a inculpaților pe timpul nopții nu putea avea loc decât a doua zi. Nici unul dintre martori nu au văzut cele două plăci metalice iar simpla prezență a inculpaților în zonă nu este un motiv de condamnare. Cu onorar din.
Apărătorul inculpatului, solicită respingerea recursului Parchetului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel. Consideră că instanța poate dispune condamnarea unei persoane în situația în care există probe, ori, din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că inculpații nu sunt autorii infracțiunii reținute. La dosar există o serie de contradicții între declarațiile martorilor care și-au schimbat declarațiile pe parcurs. În mod corect a reținut instanța că fotografiile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului nu sunt suficiente probe pentru a demonstra că plăcile au fost sustrase de inculpați. Este greu de crezut că cinci persoane puteau să transporte cu căruța cele două tone de plăci metalice. Cu onorar din.
Apărătorul inculpatului, achiesează la concluziile antevorbitorilor săi, susținând că în cauză sunt incidente disp.art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. respectiv se impune respingerea recursului cu consecința menținerii soluției de achitare a inculpaților întrucât există un dubiu care duce la imposibilitatea condamnării inculpaților. Singurele probe sunt declarațiile inculpaților care nu recunosc săvârșirea faptei. Cu onorar din.
Apărătorul inculpatului jr. solicită respingerea recursului Parchetului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel față de lipsa probațiunii directe. Apreciază că din toate probele administrate în cauză nu s-a putut dovedi cu certitudine că deși prezenți la locul faptei, inculpații sunt și autorii infracțiunii. Cu onorar din.
CURTEA
Prin sentința penală nr.573/2007 a Judecătoriei Zalău în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală au fost achitați inculpații (fiul lui și, născut la data de 6.02.2960 în loc.J, jud.S, cetățenia română, studii 2 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, cu domiciliul în loc.J,-, jud.S), (fiica lui și, născută la data de 20.02.1969, în loc.Z, jud.S, cetățenia română, studii 4 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorită, cu antecedente penale, cu domiciliul în J,-, jud.S) (fiul lui și, născut la data de 11.11.1983, în loc.J, jud.S, cetățenia română, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, stagiul militar nesatisfăcut, starea civilă - concubinaj, cu domiciliul în loc.J,-, jud.S), (fiul lui și, născut la data de10.08.1983 în loc, jud.M, cetățenia română, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, stagiul militar nesatisfăcut, starea civilă concubinaj, recidivist, cu domiciliul în loc.-, jud.M) de sub învinuirea comiterii infracțiunii de furt calificat prev.și ped.de art.208, 209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal și inculpatul minor (fiul lui și, născut la data de 11.08.1991 în loc.J, jud.S, cetățenia română, studii 6 clase, elev la Școala din loc.J, fără antecedente penale, cu domiciliul în loc.J,-, jud.S) pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208, 209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal cu aplicarea art.99 și următoarele Cod penal.
În baza art.14 raportat la art.346 alin.3 Cod procedură penală a fost respinsă cererea părții civile Regionala de Transport Feroviar Călători C - de Vagoane privind obligarea inculpaților la plata sumei de 1700,48 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia urmând ca onorariile avocaților în sumă de 750 lei să fie suportate din fondul Ministerului Justiției și remise Baroului de Avocați
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În seara zilei de 29.09.2005, după ora 2100martorul, șeful Districtului 6, situat în stația CFR, în timp ce se afla la locuința de serviciu din gară, a auzit zgomote afară venind din zona containerelor în care sunt depozitate materiale.
La auzul zgomotelor, martorul a ieșit din locuință, dar pentru că nu a văzut nimic s-a întors.
La foarte scurt timp martorul a auzit din nou zgomote, motiv pentru care a ieșit din nou, s-a apropiat de containere, iar la lumina de pe stâlpii de lângă calea ferată a observat un grup de 5 persoane de etnie rromă, dintre care o femeie, în jurul unui ștraf cu doi cai, situat între două containere.
Conform acestui martor, una din cele cinci persoane, identificat ulterior ca fiind, avea în brațe plăci metalice, provenind din containere.
Văzând aceste lucruri, martorul a sesizat poliția, la fața locului deplasându-se doi agenți, care i-au găsit pe inculpați în apropierea containerelor. Aceștia au constatat că lacătul unui container era forțat iar din interior lipseau mai multe plăci metalice.
Totodată agenții au sesizat că ștraful inculpaților era foarte încărcat, deasupra văzând un sac de cartofi, un boiler, o butelie și alte obiecte metalice, fără valoare.
În aceste împrejurări, li s-a cerut inculpaților să permită verificarea ștrafului, însă aceștia în urma solicitării au plecat în fugă, peste calea ferată, dispărând într-un lan de porumb.
Între timp la fața locului au sosit și lucrători al Poliției TF J care au pornit în căutarea inculpaților, mergând pe urmele ștrafului, care erau ușor sesizabile deoarece una din roți era fără anvelopă.
a fost găsit lângă râul, iar inculpații ascunși într-un lan de porumb.
Polițiștii care au găsit ștraful i-au verificat conținutul, însă nu au găsit decât sacul de cartofi, boilerul și butelia, concluzionând că plăcile ar fi fost descărcate.
În rechizitoriu se mai reține că pe malul au fost găsite 3 plăci metalice, restul de 87 fiind aruncate în, nemaiputând fi recuperate.
Starea de fapt reținută în rechizitoriu se bazează în primul rând pe depoziția martorului care i-a văzut pe inculpați la fața locului, iar pe unul din ei cu plăci metalice în brațe.
Analizând întreg probatoriul administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, instanța apreciază că acesta nu susține învinuirea, inculpații nefiind vinovați.
În ceea ce privește prezența inculpaților la locul faptei în data de 29.09.2005 nu există dubii, acest lucru fiind recunoscut de ei și susținut de probe.
În cursul zilei de 29.09.2005 inculpații s-au deplasat din J în loc. pentru a livra cărămidă unui cumpărător. Inculpații, pentru transportul de cărămidă, pe lângă preț, au primit de la cumpărător și un sac de cartofi, o butelie, un boiler și alte obiecte metalice. La întoarcere aceștia au venit prin loc. pentru a căuta deșeuri metalice la carieră. Din spre J, inculpații s-au deplasat cu ștraful pe drumul paralel cu calea ferată, în jurul orelor 2100ajungând la stația CFR unde se aflau cele 4 containere.
Inculpații recunosc că s-au oprit lângă containere, însă nu pentru a sustrage plăci metalice, ci pentru că s-a desfăcut sacul de cartofi, aceștia împrăștiindu-se, fiind nevoiți să-i adune.
În timp ce staționau în zonă, la fața locului au sosit doi lucrători de poliție, sesizați de martorul care au solicitat inculpaților să permită verificarea conținutului ștrafului.
Cu privire la acest aspect declarațiile sunt concordante, în sensul că toți martorii susțin că au văzut în ștraf doar obiectele primite de inculpați, respectiv butelie, boiler, sacul de cartofi și unii dintre ei au văzut și ceva haine.
Pe lângă aspectele constatate unii martori în faza de urmărire penală arată că ștraful "părea" foarte încărcat, însă nici unul nu afirmă categoric că ar fi văzut plăci metalice în ștraf.
Mai mult, în faza de judecată acești martori au arătat că nu prea au văzut bine ce se afla în ștraf, locul fiind mai slab luminat.
În continuare cu certitudine s-a reținut că inculpații au fugit de la fața locului cu ștraful.
Acest aspect a fost recunoscut și de ei și susținut și de probe.
Inculpații au motivat acest comportament susținând că li s-a făcut teamă în momentul în care au fost solicitați să se deplaseze cu ștraful la postul de poliție, pe când martori afirmă că ar fi fugit în momentul în care li s-a solicitat să se permită controlul ștrafului.
Conform afirmațiilor martorilor, ștraful a plecat în goană.
Referitor la acest episod din desfășurarea faptelor există nelămuriri.
Inculpații au arătat că le-a fost controlat ștraful, ei fugind de la fața locului doar în momentul în care li s-a solicitat să descarce conținutul ștrafului și să-i însoțească pe lucrătorii de poliție la post.
Martorii audiați au arătat că inculpații au fugit în momentul când li s-a cerut să prezinte conținutul ștrafului.
Chiar dacă declarațiile inculpaților pot servi la aflarea adevărului doar coroborate cu alte fapte și împrejurări care rezultă din ansamblul probelor, așa cum stabilește art. 69 Cod procedură penală, instanța le apreciază ca sincere, dar reține conform declarațiilor martorilor că inculpații nu au permis verificarea ștrafului și au fugit.
Ceea ce se poate desprinde până în acest moment, este că nimeni nu poate afirma cu certitudine că erau plăci metalice în ștraf.
Dar aspectul care dealtfel a condus la soluția de achitare este altul, de natură obiectivă indiferent de momentul în care au fugit inculpații cu ștraful.
S-a reținut în actul de sesizare că inculpații ar fi sustras un număr total de 90 plăci metalice în greutate de cca 22, 5 kg fiecare, deci o masă de 2025 kg (peste 2 tone).
La această încărcătură se mai adaugă bunurile văzute de martori (butelie, boiler, sac de cartofi) și cei cinci inculpați.
tras de doi cai, astfel încărcat a plecat din fața polițiștilor în cea mai mare viteză, trecând în fugă și calea ferată, "pierzându-se în noapte".
Instanța a apreciat că acest lucru nu a fost posibil cu o încărcătură de peste două tone, apreciată undeva la 2 tone și
În continuare s-a reținut că la fața locului au sosit lucrători ai Poliției TF J care au plecat în căutarea inculpaților însoțiți de un martor. Conform declarației martorului, ștraful a fost găsit lângă râul, iar inculpații ascunși într-un lan de porumb situat în apropiere.
Analizând declarațiile martorilor, s-a mai reținut că timpul aproximativ după care au fost găsiți inculpații a fost undeva în jur de 30 minute, timp în care aceștia se presupune că ar fi descărcat peste două tone de plăci metalice și le-au aruncat în râul, aspect apreciat de asemenea obiectiv imposibil.
În declarațiile din faza de urmărire penală, unii martori au arătat că polițiștii au fost însoțiți în căutarea inculpaților de martorul, aspect cu privire la care acesta nu mai face nici o referire în faza de judecată.
Analizând întregul material probator, instanța a apreciat că există inadvertențe între declarațiile din diferitele faze procesuale, singurele care rămân în aceeași formă, fiind cele ale inculpaților, situație care nu este de natură să contrazică nicidecum o imposibilitate obiectivă, despre care s-a vorbit mai sus.
S-a mai constatat practic o lipsă de probatoriu. Se vorbește insistent despre forțarea lacătului de la container, însă nimeni nu a efectuat o prelevare de amprente.
Apoi s-a arătat că plăcile ar fi fost aruncate în, aspect confirmat de un lucrător al CFR care a doua zi, cu ocazia cercetării la fața locului ar fi constatat, nu se arată exact în ce mod, că plăcile sunt în apă. Această persoană nu a fost audiată, vorbindu-se despre ea în declarația altui martor.
este și afirmația că plăcile nu au putut fi recuperate din apă, cu toate că s-a constatat prezența lor în acel loc.
Fotografiile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului nu sunt suficiente probe pentru a demonstra că plăcile au fost sustrase de inculpați și că au fost aruncate ulterior în apa, cu toate că suprind niște plăci în diverse locuri ca fiind malul sau zona lanului de porumb.
Se mai impune o precizare referitor la probatoriu.
Rechizitoriul a fost întemeiat în principal pe depoziția martorului care în faza de urmărire penală arată că a văzut pe inculpatul jr. cu plăci metalice în brațe.
Același martor, în instanță nu mai spune nimic despre acest aspect, arată doar că a văzut în apropierea unuia dintre containere trei persoane de sex masculin care încărcau "ceva" într-un ștraf.
În baza aprecierii întregului probatoriu instanța a considerat că fără nici un dubiu se poate reține că s-au sustras 90 plăci metalice din container dar cu privire la autorii acestei fapte ca fiind inculpații, probatoriul prezintă inadvertențe, este artificial și în contradicție cu anumite realități obiective, practic imposibile.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța a apreciat că în cauză nu s-a stabilit dincolo de orice dubiu faptul că inculpații au sustras plăcile metalice lipsă, dubiu a cărui existență profită inculpaților.
Se mai impune mențiunea că probatoriul în cauză a fost epuizat fără a oferi o certitudine, astfel că a fost respectat principiul aflării adevărului prev. de art. 3 Cod procedură penală.
Pentru motivele expuse anterior, în baza prev. art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală inculpații cercetați pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal au fost achitați.
Referitor la latura civilă a cauzei s-a reținut că partea vătămată Regionala de Transport Feroviar Călători C-N s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 1700, 48 lei contravaloarea plăcilor lipsă.
Având în vedere soluționarea laturii penale, achitarea în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală, conform art. 346 al. 3 Cod procedură penală, cererea a fost respinsă.
Inculpații fiind achitați, în baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, onorariile avocaților privind asistența juridică obligatorie urmând să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați S, conform cu dispozitivul.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău. În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond apreciind că probatoriul administrat nu susține învinuirea a dispus în baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală achitarea inculpaților cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Instanța a reținut în esență că inculpații nu au recunoscut comiterea faptei, aceștia au confirmat prezența lor în zona containerului, dar nu cu intenția de a sustrage bunuri. De asemeni, martorii audiați nu confirmă că au văzut plăci metalice în căruța inculpaților. Aspectul principal de natură obiectivă ce a dus la soluția de achitare a fost faptul că se reține în actul de sesizare sustragerea de către inculpați a unui număr de 90 plăci metalice în greutate de 2025 kg fiind imposibil ca inculpații care au refuzat controlarea conținutului ștrafului și au plecat de la locul faptei să se deplaseze cu viteză mare spre râul unde au aruncat bunurile sustrase. Martorii audiați de instanță nu fac aceleași precizări ca și în cursul urmăririi penale ceea ce a creat dubiu privind vinovăția inculpaților.
Coroborând însă întreg probatoriul administrat s-a apreciat că în cauză este dovedită fără dubiu comiterea infracțiunii de furt calificat de către inculpați.
Din declarațiile martorilor și procesul-verbal de cercetare la fața locului a rezultat cu certitudine că inculpații au sustras cel puțin 3 plăci metalice din containerul Districtului L 6, însă așa cum rezultă din aceleași probe și mijloace de probă s-a constatat că în râul a fost aruncată cea mai mare parte a bunurilor sustrase, neputând fi recuperată. Instanța, în virtutea rolului activ putea solicita părții civile să facă dovada susținerilor sale sau, în cauză, se putea proceda la un experiment judiciar vizând cantitatea de plăci metalice ce poate fi transportată cu un ștraf.
S-a solicitat admiterea apelurilor și condamnarea inculpaților.
Apelul declarat nu este fondat.
În mod corect instanța de fond, analizând întreg probatoriul administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală câr și în faza de judecată a apreciat că acesta nu susține învinuirea, inculpații nefiind vinovați.
Inculpații au recunoscut că s-au oprit lângă containere însă nu pentru a sustrage plăci metalice, ci pentru că s-a desfăcut sacul de cartofi, aceștia împrăștiindu-se, fiind nevoiți să-i adune. În timp ce staționau în zonă la fața locului au sosit doi lucrători de poliție care au solicitat inculpaților să permită verificarea conținutului ștrafului. Toți martorii susțin că în ștraf au văzut doar obiectele primite de inculpați respectiv: o butelie, boiler, sacul de cartofi și ceva haine, nici unul nu afirma că ar fi văzut plăci metalice în ștraf.
Inculpații au fugit de la fața locului cu ștraful cu motivația că li s-a făcut teamă în momentul în care au fost solicitați să se deplaseze cu ștraful la postul de poliție; ștraful a plecat în goană.
încărcat cu 90 plăci metalice cât s-a reținut în rechizitoriu în greutate de 2025 kg la care se mai adaugă bunurile văzute de martori, cu o care nu era prevăzută cu anvelopă și tras de 2 cai nu a fost posibil să fi plecat în mare viteză, trecând în fugă calea ferată "pierzându-se în noapte".
Inculpații au fost găsiți după aproximativ 30 de minute timp în care se presupune că ar fi descărcat peste 2 tone de plăci metalice și le-au aruncat în râul - lucru imposibil de realizat.
Așa cum a reținut și instanța de fond cele 90 plăci metalice au fost sustrase din container, dar în ceea ce privește autorii acestei fapte, din probatoriul administrat în cauză, nu s-a stabilit dincolo de orice dubiu că inculpații au sustras plăcile metalice, dubiu ce profită inculpaților.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, solicitând casarea hotărârilor pronunțate, și condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208, 209 alin.1 lit.a,g, i pen. cu aplicarea art.75 lit.c pen. 37 lit.a pen.în ceea ce privește pe inculpații și, respectiv 99 și următ.pen.în ceea ce-l privește pe inculpatul minor.
Recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, jr. și, reținându-se că în seara zilei de 29.09.2005 după lăsarea întunericului, prin efracție, au sustras un număr de 90 de plăci metalice dintr-un container aflat în incinta districtului 6.
Analizând însă întregul material probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești la instanța de fond, atât instanța de fond cât și cea de apel, au reținut în mod corect că în cauză nu se poate stabili dincolo de orice dubiu că inculpații sunt autorii infracțiunii de furt, acest dubiu fiind de natură să le profite.
Astfel, din probele administrate în cauză rezultă că în cursul zilei de 29.09.2005, inculpații s-au deplasat din J în localitatea pentru a livra cărămidă unui cumpărător și aceștia au primit pe lângă preț un sac de cartofi, o butelie și un boyler pe care le-au încărcat în căruța cu care se deplasau. Din localitatea spre J, inculpații s-aud eplasat cu căruța pe lângă drumul paralele cu calea ferată ajungând în jurul orelor 21,00 la stația CFR unde se aflau cele 4 containere.
Inculpații nu au contestat prezența lor în zona stației CFR, însă au precizat că s-au oprit lângă containere nu pentru a sustrage plăci metalice ci pentru că s-a desfăcut sacul de cartofi, aceștia s-au împrăștiat și au fost nevoiți să-i adune.
Martorii audiați în cauză, au precizat că au văzut în căruța cu care se deplasau inculpații doar obiectele pe care aceștia le aveau, butelii, boyler, sacul de cartofi, unii dintre ei precizând că ștraful părea foarte încărcat însă, nici unul nu afirmă categoric că ar fi văzut plăci metalice în ștraf.
La solicitarea organelor de poliție sosite la fața locului, de a se permite verificarea conținutului căruței, inculpații au fugit fiind depistați după aproximativ 30 de minute. Ori, prin actul de sesizare se reține că inculpații ar fi sustras un nr.total de 90 de plăci metalice, în greutate de cca 22,5 kg fiecare, (în total peste 2025 kg.) încărcătură la care se adaugă bunurile văzute de martori și cei cinci inculpați. Ori, s-a reținut în mod corect că era imposibil ca inculpații să treacă în fugă calea ferată pierzându-se în noapte cu încărcătura de peste 2 tone pe care o dețineau în căruță.
Mai mult, împrejurarea că au fost depistați în 30 de minute, timp în care se presupune că au descărcat cele 90 de plăci metalice, a fost apreciată în mod corect ca imposibil de realizat.
În consecință, s-a apreciat în mod corect că există dubii cu privire la vinovăția inculpaților, soluția de achitare a acestora fundamentată pe dispoz.art.10 lit.c proc.pen.este legală și temeinică.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art.38515pct.1 lit.b proc.pen.nefiind incident nici unul din motivele de casare expres prevăzute de disp.art.3859proc.pen. recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca nefondat.
În temeiul art.189 și 192 alin.3 proc.pen.se va stabili onorar avocațial iar cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva deciziei penale nr.47 din 11 iunie 2008 a Tribunalului Sălaj.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 750 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției (5 x 150 lei pentru fiecare inculpat).
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - -
Red.MB/CA
08.10.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Virgil Viorel AndreieșJudecători:Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan Maria