Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 58/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.58/
Ședința publică de la 29 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Zoița
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - domiciliat în C- C, județul C, respectiv C-, Bl.2.A,.22, județul C, împotriva deciziei penale nr.414 din 2 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.43 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (art. 209 Cod penal).
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentul inculpat, care a lipsit, avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul Constanța.
Se constată lipsa intimatului parte civilă.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat solicită acordarea unui termen la cererea inculpatului, care nu se află în țară și totodată, arată că dacă se va trece peste această cerere este în măsură să pună concluzii pe fondul cauzei.
Curtea, respinge cererea de amânare formulată apărătorul recurentului inculpat
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit."c" Cod procedură penală raportat la art.11 pct.2 lit."a" Cod procedură penală. Învederează instanței că inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei, în dovedirea acesteia fiind doar recunoașterea din grup, care însă nu face dovada vinovăției inculpatului. Precizează că nu inculpatul a furat bunurile, el ocupându-se doar de vânzarea lor.
Un al doilea motiv de recurs este cel prevăzut de art.3859pct.14 Cod procedură penală, împrejurare în care înțelege să solicite, admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, redozarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia, urmând a se da o mai mare eficiență dispozițiilor art.72 -74 Cod penal. Consideră că a fost adusă o atingere minimă valorilor sociale, bunul sustras a constat într-un televizor, prejudiciul a fost recuperat integral, inculpatul are în prezent un loc de muncă, a înțeles gravitatea situației
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefundat a recursului declarat de inculpatul și de menținere a hotărârilor atacate, ca temeinice și legale. Consideră că nu se impune achitarea inculpatului, întrucât probele administrate în cauză dovedesc vinovăția acestuia, respectiv declarațiile martorilor, procesul-verbal de reconstituire, recunoașterea din grup. De asemenea, nu se impune nici redozarea pedepsei.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 43/23.01.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, în baza art. 334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i penal cu aplicare art. 37 lit. b Cod penal în infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i penal cu aplicare art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i penal cu aplicare art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul: -, fiul lui și, născut la data de 28.05.1970 în C, CNP -, domiciliat în C,-, Bl. 2, Ap. 22, jud. C, în prezent aflat în Penitenciarul Poarta Albă,
la pedeapsa de 3 (trei) ani pentru infracțiunea de furt calificat.
În baza art. 61 Cod penal s- menținut beneficiul liberării condiționate privind restul de 346 de zile rămas neexecutat din sentința penală nr. 2663/16.12.2002 a Judecătoriei Medgidia.
În baza art. 57 Cod penal s-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție.
S-a Constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
A fost Respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă ca nefondată.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 Cod procedură penală,s- avansat 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța în favoarea av..
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond reținut următoarea situație de fapt:
La data de 18/19.03.2003 inculpatul a pătruns pe timp de noapte prin forțarea geamului de la baie în locuința părții vătămate, de unde a sustras un televizor color marca Samsung, un aparat de fotografiat, trei deodorante și trei perechi de încălțăminte de damă.
Inculpatul a vândut televizorul martorului în schimbul sumei de 150 de lei, pe parcursul cercetărilor penale fiind recuperat de la cumpărătorul de bună credință și restituit părții vătămate, conform dovezilor de predare - primire, după ce partea vătămată a recunoscut televizorul după un semn aflat pe partea superioară a carcasei din plastic, produs de o țigară aprinsă.
Audiat inculpatul la data de 24.02.2006, în prezența unui avocat din oficiu a recunoscut săvârșirea faptei și a declarat că a vândut televizorul martorului.
Ulterior, inculpatul a revenit asupra declarațiilor și nu a mai recunoscut săvârșirea faptei, declarând că a câștigat televizorul la de la martorul, după care l-a vândut lui pentru suma de 150 lei.
Instanța a înlăturat aceasta apărare a inculpatului având în vedere că aceasta susținere nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.
Astfel, martorul a declarat că a cumpărat televizorul marca Samsung cu suma de 150 lei de la inculpat, pe care îl cunoștea de mai mult timp sub numele de. Mai mult inculpatul mai avea de vânzare și un aparat foto pe care îl avea sub geacă, care însă nu l-a interesat pe martor.
Potrivit procesului-verbal din 16.04.2003, martorul l-a recunoscut din grup, în prezența martorilor asistenți, pe inculpatul, ca fiind numitul de la care a cumpărat televizorul.
Audiat martorul a declarat că nu este adevărat că a jucat cu inculpatul, precizând că inculpatul l-a indicat ca deținător al televizorului deoarece dorește să se răzbune pentru o declarație pe care a dat-o împotriva sa în anul 2000, în legătură cu furtul unui alt televizor.
Martorul a fost constant în declarațiile date, menținând aceeași declarație atât pe parcursul urmăririi penale, cât și cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătorești.
A fost avuta in vedere si declarația martorului, (care nu a putut fi audiat nemijlocit de instanța întrucât potrivit extrasului din certificatul de deces a decedat la data de 27.10.2006), care a arătat că îi cunoaște de mai mult timp pe inculpatul și pe martorul, care au venit în luna mai 2003 împreună la locuința sa cu un televizor marca Samsung pentru a verifica dacă funcționează, după care martorul a fost de acord să îl cumpere pentru suma de 150 lei. Martorul a declarat că inculpatul a precizat că televizorul a aparținut mamei sale care a decedat.
În cursul urmăririi penale inculpatul a fost testat și la poligraf, ocazie cu care s-a constatat note specifice comportamentului simulat.
Instanța a avut în vedere faptul că apărarea inculpatului nu se coroborează cu probele administrate în cauză, iar revenirea asupra declarației de recunoaștere nu este temeinic justificată,astfel ca apreciat că inculpatul a avut un comportament nesincer urmărind să se sustragă de la răspundere penală, motiv pentru care a înlăturat declarațiile declarațiile acestuia.
La stabilirea acestei situații de fapt instanța a coroborat mijloace de probă susmenționate.
În raport de fișa de cazier a inculpatului constat că prezenta faptă din data de 18/19.03.2003 a fost săvârșită de inculpat în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de sentința penală nr. 2663/16.12.2002 a Judecătoriei Medgidia, sentință din care a fost liberat condiționat la data de 05.02.2003 cu un rest de 346 de zile astfel că s-a dispus în baza art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i penal cu aplicare art. 37 lit. b Cod penal în infracțiunea prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i penal cu aplicare art. 37 lit. a Cod penal.
La stabilirea și aplicarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și anume: gradul de pericol social al faptei comise, determinate de împrejurările și modalitățile folosite, atingerea adusă relațiilor sociale ce ocrotesc patrimoniul persoanei, urmările produse, perseverența infracțională a inculpatului, persoana inculpatului, care este în vârstă de 37 de ani, este recidivist, nu are ocupație și nici loc de muncă, precum și de atitudinea nesinceră a acestuia pe parcursul procesului.
Având în vedere că judecarea inculpatului are loc după împlinirea duratei pedepsei pentru care a fost liberat condiționat, instanța apreciat că se impune menținerea beneficiului liberării condiționate, motiv pentru care în baza în baza art. 61 Cod penal a menținut beneficiul liberării condiționate privind restul de 346 de zile rămas neexecutat din sentința penală nr. 2663/16.12.2002 a Judecătoriei Medgidia.
Având în vedere și faptul că în prezent inculpatul este arestat în altă cauză, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executare efectivă a acesteia în regim de detenție.
Sub aspectul laturii civile,desi s- constată faptul că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1.500 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, iar potrivit dovezii de predare încheiată la data de 16.04.2003, partea vătămată a recuperat televizorul marca Samsug, însă ulterior acestui moment partea vătămată nu a înțeles să își precizeze pretențiile pentru un aparat de fotografiat, trei deodorante, trei perechi de încălțăminte de damă, nerecuperate,întrucât nu s-a făcut dovada, prin nici un mijloc de probă, a întinderii prejudiciului.paguba nefiind certă nu numai ca existență, ci și ca întindere, instanța a respins acțiunea civilă ca nefondată.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că nu se face vinovat de comiterea acestei fapte, la momentul respectiv era în stare de arest preventiv cercetat pentru o altă infracțiune.
Prin decizia penală nr. 414 din 2 octombrie 2008, Tribunalul Constanța, în baza art.379 pct. 1 lit.b C.P.P. a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și în baza art.192 alin.2 C.P.P. a obligat pe inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva deciziei penale nr. 414 din 2 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanta in dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 43 din 23.01.2008, pronunțată de Judecătoria Constanta in dosarul penal cu același număr, a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de recurs invocate oral de recurent prin apărătorul din oficiu, vizează nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g,i cod penal cu aplic. art. 37 lit. a cod penal și greșita individualizare a pedepsei in raport de prevederile art. 72 cod penal.
Se solicită în principal, admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și rejudecând să se dispună achitarea inculpatului, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c cod pr. penală, iar in subsidiar, redozarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului acesteia față de împrejurarea că, prejudiciul produs părții vătămate a fost recuperat integral, iar inculpatul a înțeles gravitatea situației, are în prezent un loc de muncă.
La Curtea de Apel Constanta cauza a fost înregistrată sub același nr. unic, -.
Verificând legalitatea si temeinicia hotărârilor penale recurate, in raport de criticile aduse cât si din oficiu, curtea constată că, recursul declarat de inculpatul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanțele au reținut situația de fapt și vinovăția inculpatului în concordanță cu probele administrate încadrând corect în dispozițiile legii, infracțiunea săvârșită.
Din analiza coroborată a declarațiilor martorilor zis, cu declarația inculpatului dată în cursul urmăririi penale, prin care recunoaște comiterea faptei, cu procesul verbal din 16.04.2003 de recunoaștere din grup a inculpatului și cu plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe foto, rezultă că, inculpatul a pătruns la data de 18/19.03.2003, pe timp de noapte, prin forțarea geamului, în locuința părții vătămate de unde a sustras mai multe bunuri in valoare de 1500 lei, printre care si un televizor, pe care l-a vândut cumpărătorului de bună credință.
Rezultă fără echivoc că inculpatul este autorul infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g,i cod penal cu aplic. art. 37 lit. a cod penal, pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 43/2008 Judecătoriei Constanța, confirmată prin decizia penală nr. 414/2008 a Tribunalului Constanța.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, instanța constată interpretarea și aplicarea corectă a disp. art. 72 cod penal in raport de gradul concret de pericol social al faptei săvârșite, modalitatea concretă de comitere, pe timp de noapte, prin efracție, de urmarea produsă precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatului - recidivist postcondamnatoriu cu o conduită oscilantă în cursul procesului penal.
Pedeapsa aplicată inculpatului de 3 ani închisoare, întrunește cerințele art. 52 cod penal, atât cu privire la cuantum cât si ca modalitate de executare fiind de natură să realizeze prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat si reeducarea acestuia.
Față de cele ce preced, curtea constată că, decizia și sentința penale recurate sunt legale și temeinice, neexistând motive care să justifice achitarea inculpatului sau reducerea pedepsei aplicate astfel cum acesta a solicitat prin motivele de recurs invocate.
În lipsa unor cauze de nulitate a hotărârilor, curtea, in baza art. 38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și va obliga recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală;
Respinge recursul penal formulat de inculpatul - domiciliat în C- C, județul C, respectiv C-, Bl.2.A,.22, județul C, împotriva deciziei penale nr.414 din 2 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.43 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală;
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - -
Pentru jud. -
aflată în, conform art.
312 cod pr. penală, semnează,
Președinte de complet,
- - -
Grefier,
Pentru grefier
aflată în, conform art.
312 cod pr. penală, semnează,
Grefier șef secție,
Jud. fond:
Jud. apel:,
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./09.03.2009
Președinte:Viorica Costea GrigorescuJudecători:Viorica Costea Grigorescu, Maria Uzună, Zoița
