Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 63/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 05 Februarie 2008
Completul compus din:
Președinte I - -
JUDECĂTOR 1: Iulia Elena Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
Grefier
DECIZIA PENALĂ Nr. 63
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 495/30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de deținere, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Interpelat inculpatul arată că menține recursul formulat și că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constata cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Av. solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și redozarea pedepsei aplicate inculpatului, prin reducerea cuantumului acesteia, având în vedere circumstanțele reale și cele personale ale acestuia. Astfel, la dosarul cauzei au fost depuse acte, medicale din care rezultă că inculpatul suferă de epilepsie, boală datorită căreia are un comportament ciudat, este ușor influențabil, a contribuit la repararea prejudiciului, în prezent nu mai există nici o pagubă, instanța poate da dovada de clemența și poate reduce cuantumul pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului și de menținere deciziei recurate, ca fiind legală și temeinică, având în vedere că circumstanțele atenuante au fost avute în vedere la judecarea cauzei pe fond, iar diagnosticul invocat nu a afectat cu nimic discernământul inculpatului la momentul săvârșirii faptei.
Inculpatul recurent, având cuvântul, solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei, arătând că nu este vinovat pentru infracțiunea de furt, a fost o greșeală de moment.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 2142/19 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr- s-au dispus următoarele:
Condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la 8 octombrie 1968 în I, domiciliat în I,- bloc 19 bis, etaj 3, apartament 24, județul I, cetățean român, studii medii, necăsătorit, CNP -, recidivist, la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat", prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal.
Aplică pedeapsa accesorie, interzicând inculpatului, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 88 alin. 1 Cod penal dispune deducerea din durata pedepsei închisorii pronunțată (3 (trei) ani închisoare) timpul reținerii de la 10 octombrie 2006, la 11 octombrie 2006.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză. Constată că prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii a fost recuperat către partea vătămată, domiciliată în I, strada - -, nr. 2, -.7, etaj 3, apartament 7, județul
În baza dispozițiilor art. 189 și art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul să achite suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu (delegația cu nr. 4613/2007) va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Din probatoriul administrat (plângerea și declarația părții vătămate, procesul - verbal de ridicare a CD-ului cuprinzând aspecte înregistrate de camera de supraveghere din magazin, declarațiile inculpatului) s-a reținut următoarele situație de fapt:
La data de 18 septembrie 2006, s-a adresat Secției I Poliție, sesizând faptul că în cursul aceleiași zile numitul i-a sustras de pe raft din incinta magazinului "", un telefon mobil Siemens, în valoare de 250 RON.
În urma cercetărilor s-a stabilit că partea vătămată este vânzătoare la magazinul alimentar "" I, magazin situat în-. În ziua de 18 septembrie 2006, în jurul orelor 17,30, a pătruns în incinta magazinului și, profitând de neatenția vânzătoare,i a introdus mâna după raft și sustras de pe tejghea telefonul mobil aparținând părții vătămate. a introdus telefonul mobil în buzunar și a părăsit magazinul, s-a deplasat la un cunoscut pe nume căruia i-a spus că are un telefon Siemens de vânzare, telefon care îi aparține. Numitul a spus că nu are bani asupra sa, dar va amaneta telefonul la o casă de amanet pe numele său iar banii obținuți îi va da inculpatului.
a amanetat telefonul mobil sustras la casa de amanet din cartierul cel, pe numele său, contra sumei de 30 RON. banii înmânându-i inculpatului.
Magazinul "" este prevăzut cu camere de supraveghere care au înregistrat momentul în care a sustras telefonul mobil aparținând părții vătămate -, soțul părții vătămate s-a întâlnit întâmplător a doua zi cu numitul, căruia i-a povestit de comiterea furtului. În acel moment a realizat că telefonul mobil pe care l-a amanetat a fost sustras de către.
Astfel, s-a deplasat la casa de amanet de unde a răscumpărat telefonul mobil Siemens și l-a predat soțului părții vătămate. Întrucât și-a recuperat prejudiciul partea vătămată nu se mai constituie parte civilă în procesul penal.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului se va ține cont de dispozițiile art. 72 Cod penal și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limite de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al infracțiunii, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Astfel se va reține în sarcină și starea de recidivă post executorie, prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, față de condamnarea la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 2 /(două) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2578/1997 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare.
Astfel, va condamna inculpatul la o pedeapsă legală prevăzută în limitele textului de incriminare, cu executarea în regim privativ de libertate, raportat la gradul de pericol social al faptei și starea de recidivă postexecutorie, va deduce perioada reținerii, o zi, va constata că inculpatul este arestat în altă cauză, va constata prejudiciul recuperat și va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul.
În motivarea apelului inculpatul a solicitat instanței de control judiciar reanalizarea tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză și reaprecierea gradului său de participare la săvârșirea faptei penale sub aspectul căreia a fost condamnat, invocând lipsa mobilului în comiterea acestei infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 495/30 octombrie 2007 a Tribunalului Iași s-au dispus următoarele:
"Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10 august 1968, în I, domiciliat în I,-, --19 bis, etaj 3, apartament 24, județul I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, împotriva sentinței penale nr. 2142/19 iulie 2007, pronunțată de Judecătoria Iași, în dosarul -, sentință pe care o menține.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul - apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 130 lei din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu, care va fi suportat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției".
astfel, Tribunalul a reținut, în esență, următoarele:
Prima instanță a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapta sub aspectul căreia inculpatul a fost trimis în judecată, împrejurările în care a fost săvârșită aceasta și persoana făptuitorului, în conformitate cu dispozițiile art. 62 și următoarele din Codul d e procedură penală.
Pe baza acestor probe, situația de fapt a fost stabilită corect, concluzionând-se corespunzător asupra vinovăției inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, raportat la art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, constând în fapta acestuia care în ziua de 18 septembrie 2006, în jurul orelor 17,30, profitând de neatenția vânzătoarei "" Ias ustras de pe un raft din incinta magazinului un telefon mobil marca Siemens, în valoare de 250 lei, prejudiciul fiind recuperat ulterior, ca urmare a răscumpărării telefonului mobil de către martorul, persoana care s-a ocupat de amanetarea acestuia la cererea inculpatului și care nu cunoscuse proveniența reală a acestuia.
Deși inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de "furt calificat" în urma coroborării declarației părții vătămate, cu declarațiile martorilor audiați și cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere la momentul comiterii furtului, imagini care au surprins întreaga activitate infracțională întreprinsă de inculpatul, în mod fondat s-a reținut de către prima instanță vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni.
Constatând că în drept fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e Cod penal, săvârșite în condițiile unei recidive postexecutorii, în mod legal prima instanță dispus în sensul condamnării inculpatului la o pedeapsă penală bine dozată la individualizarea judiciară a căreia a aplicat criteriile arătate în cuprinsul art. 72 Cod penal, pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare situată la limita minimului special prevăzut de lege pentru această infracțiune fiind în măsură a asigura rolul pedepsei prevăzute de art. 52 Cod penal, respectiv cel al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Aplicând o pedeapsă cu închisoarea în mod corect instanța de fond pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, iar în baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 300 lei.
În termenul legal prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârile au fost recurate de inculpat și criticate pentru netemeinicie.
Motivându-și recursul inculpatul susține că pedeapsa aplicată este prea severă și solicită ca în raport de circumstanțele personale să-i fie redusă pedeapsa.
Curtea, examinând hotărârile criticate și actele și lucrările dosarului în raport de motivul de recurs indicat ce va fi analizat în cadrul dispozițiilor art. 385 ind. 9 pct. 14 Cod procedură penală, constată următoarele:
În speță, instanțele au procedat la administrarea unui probatoriu complet, ce a fost just apreciat, potrivit art. 63 Cod procedură penală.
Coroborând plângerea și declarația părții vătămate, procesul verbal de ridicare a CD-ului cuprinzând aspectele înregistrate de camera de supraveghere din magazin, declarația inculpatului, rezultă cu certitudine că, în ziua de 18 septembrie 2006, în timp ce se afla într-un loc public, profitând de neatenția vânzătorului, inculpatul a sustras un telefon mobil,
Așa fiind, soluția de condamnare a inculpatului în condițiile în care vinovăția acestuia este pe deplin dovedită, este în concordanță deplină cu mijloacele de probă ce au fost administrate în cauză.
În ce privește tratamentul sancționator aplicat, Curtea constată că în procesul de individualizare a pedepsei s-a făcut o corectă analiză și o justă evaluare atât a datelor privind fapta săvârșită, cât și a elementelor care caracterizează persoana inculpatului cu respectarea prevederilor art. 72 Cod penal.
Condițiile concrete de săvârșire a faptei, coroborate cu datele personale ale inculpatului, care este recidivist - fapta dedusă judecății fiind comisă în condițiile recidivei postcondamnatorii - susțin concluzia instanței de fond și, respectiv, a celei de apel, că pedeapsa aplicată inculpatului este de natură a contribui la realizarea funcțiilor și a scopului acesteia, prevăzut de art. 52 Cod penal.
De menționat este faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de furt calificat este de la 3 la 15 ani închisoare.
Inculpatului i-a fost aplicată pedeapsă dozată în limita minimului special prevăzut de textul de incriminare, deși împrejurarea că este recidivist denotă o persistență infracțională sporită și concluzia că pedeapsa anterioară nu a avut eficiență în planul reeducării acestuia, astfel că aplicarea unei pedepse mai blânde nu se justifica.
Pentru considerentele ce preced, constatând că nu este incident nici vreunul din motivele de casare ce se iau în considerare din oficiu în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. c Cod procedură penală, urmează a fi respins, ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care va fi inclus și onorariul avocatului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva deciziei nr. 495/30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, și a sentinței penale nr. 2142 din 19 iulie 2007, a Judecătoriei Iași, hotărâri pe care le menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 160 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 100 RON onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
11.02.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud. -
Președinte:Iulia Elena CiobanuJudecători:Iulia Elena Ciobanu, Maria Cenușă, Aurel
