Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 633/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 633
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Arin Alexandru Mengoni Monica
-
GREFIER:
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU, împotriva deciziei penale nr. 321/A din data de 11 august 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregJ. cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul inculpat, în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av. C, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța îi pune în vedere intimatului inculpat dispozițiile art.70 al.2 Cod procedură penală, în sensul că are dreptul să dea declarație în fața instanței de control judiciar, dar că ceea ce va declara poate fi folosit împotriva sa, precum și faptul că se poate prevala de dreptul la tăcere.
Intimatul inculpat arată că este de acord să dea declarație în fața instanței de control judiciar, s-a procedat la audierea acestuia, s-a încheiat proces verbal, care a fost semnat și atașat la dosar.
-. C arată că nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public - pentru a lămuri împrejurarea expusă la termenul de astăzi de către inculpat, în sensul că a formulat 3 plângeri la Judecătoria Bacău împotriva polițiștilor care l-au forțat să scrie autodenunțul - solicită acordarea unui nou termen pentru a se solicita relații de la Penitenciarul Bacău în acest sens.
-. C nu se opune cererii formulate.
Instanța constată că cererea nu este utilă și pertinentă cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat, acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public - în susținerea motivelor de recurs, solicită admiterea recursului sub aspectul greșitei achitări a inculpatului, casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză, reținerea cauzei spre rejudecare și condamnarea inculpatului.
În acest sens, solicită a se constata că acțiunea penală a fost pusă în mișcare ca urmare a autodenunțului inculpatului - care a fost scris și semnat de acesta, că la audierile ulterioare acesta a declarat că a comis faptele de furt. Mai mult, în dosarul de la urmărirea penală la fiecare faptă sunt atașate probele ce dovedesc vinovăția inculpatului, toate declarațiile inculpatului la urmărirea penală au fost date în prezența apărătorului, de asemeni, și la instanță a fost audiat tot în prezența apărătorului, însă nu a mai recunoscut, fiind singura probă care nu concordă cu probatoriul administrat.
Apreciază că inculpatul este autorul faptelor pentru care a fost trimis în judecată și solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și condamnarea inculpatului.
-. C - având cuvântul pentru intimatul inculpat - solicită respingerea recursului declarat de parchet întrucât s-a arătat de celelalte două instanțe că inculpatul a dat acea declarație după o lungă detenție, însă astăzi a arătat că a fost supus asupra unor presiuni pentru a declara. Mai mult, astăzi nu mai recunoaște nici fapta din memoriu, ci una dintr-o boxă de pe str.-.
Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat că probele adminJ. nu arată că inculpatul este autorul faptelor.
În subsidiar, dacă se va considera că inculpatul este vinovat, solicită aplicarea unei pedepse îndreptată spre minimul prevăzut de lege.
De asemeni, solicită plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Intimatul inculpat - având cuvântul - lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA
- deliberând -
Prin decizia penală nr. 321/A/11.08.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul penal nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva sentinței penale nr. 1020 din 15.05.2009 pronunțată de Judecătoria Bacău.
Pentru a decide astfel instanța de apel a avut în vedere că prin sentința penală nr. 1020/15.05.2009 a Judecătoriei Bacău, s-a dispus: conform art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.P.P. a achitat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 07.03.1985 în mun. R, jud. N, domiciliat în or.,-/A/13 jud. H, CNP - -, pentru infracțiunile de furt calificat și distrugere, prevăzute și pedepsite de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. e, g, i, al. 2 lit. b cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 217 al. 1 din Cod Penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. b din
Cod PenalA constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
A constatat că părțile vătămate SC SRL N, Asociația din M, SRL B, nu s-au constituit părți civile.
Conform art. 346 al. 3 din C.P.P. a respins acțiunea civilă a părților vătămate/părți civile și, ca nefondată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei, a fost suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a reținut că în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, s-a reținut că inculpatul a sustras de 8 ori bunuri de la 8 părți vătămate (07/08.06.2008 - parte vătămată SC SRL N, 29/30.06.2008 - parte vătămată Asociația din M, 03.07.2008 - parte vătămată, 15.07.2008 - parte vătămată, 28/29.08.2008 - parte vătămată, 11.09.2008 parte vătămată, 12/13.09.2008 SC SRL B, 30.09/01.10.2008 - parte vătămată ) și a distrus geamul și rama portierei unui autoturism - 16/17.09.2008, parte vătămată.
Declarațiile părților vătămate coroborate cu declarațiile părților vătămate dovedesc existența comiterea acestor fapte (existența infracțiunilor).
Identificarea autorului acestor fapte s-a făcut în urma unui autodenunț al inculpatului, arestat în altă cauză.
Inculpatul a fost audiat în timpul urmăririi penale și a recunoscut săvârșirea acestor fapte, efectuându-se și reconstituiri.
Conform art. 69 din C.P.P." Declarațiile învinuitului sau inculpatului făcute în timpul procesului penal pot servi aflării adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză".
În cazul de față, în ceea ce privește dovada comiterii acestor fapte, de către inculpat, această cerință nu este întrunită întrucât declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală și retractate în timpul cercetării judecătorești, nu pot fi coroborate cu alte mijloace de probă.
Astfel, toate declarațiile părților vătămate și ale martorilor privesc și dovedesc doar existența faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, iar reconstituirile efectuate în faza de urmărire penală nu sunt decât niște extensii ale declarațiilor inculpatului prin care a recunoscut că este autorul acestora, declarații asupra cărora a revenit în faza judecății, precizând că a fost forțat de organele de poliție să dea acele declarații.
la care ar fi fost supus inculpatul în timpul urmăririi penale nu sunt reale, dar chiar și în această situație nu există dovezi ale comiterii faptelor de către acesta.
Având în vedere aceste aspecte, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.P.P. instanța a dispus achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, prevăzute și pedepsite de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. e, g, i, al. 2 lit. b cu aplic. Art. 41 al. 2 Cod penal și art. 217 al. 1 din totul Cod Penal cu aplicarea art. 33 lit. a și 37 lit. b din Cod Penal, întrucât nu au fost comise de acesta.
Conform art. 346 al. 3 din și C.P.P. față de soluția de achitare ce a fost dispusă față de inculpat, acțiunile civile ale părților civile și au fost respinse ca nefondate.
Totodată instanța a constatat că părțile vătămate SC SRL N, Asociația din M, SC SRL B, nu s-au constituit părți civile.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, a fost suportat de Ministerul Justiției și Libertăților.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, care o critică pentru netemeinicie pentru următoarele motive: art. 62 p consacră rolul esențial al probelor în administrarea justiției și obligația instanței de judecată ca în vederea aflării adevărului, să lămurească cauza sub toate aspectele, numai pe bază de probe. Probele nu au valoare mai dinainte stabilită, astfel că aprecierea lor devine unul dintre cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece este faza în care se concretizează soluția ce va fi dată în urma acestei activități.
Din perspectiva acestor dispoziții legale, rezultă că activitatea procesuală a probațiunii este guvernată printre altele, atât de principiul rolului activ al organelor judiciare (art. 4.C.P.P.), care presupune obligația acestora de a întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a ajunge la aflarea adevărului, cât și de libertatea administrării probelor și aprecierea acestora.
Ignorând aplicarea acestor exigențe la materialul probator al cauzei, instanța a concluzionat în mod greșit că inculpatul, nu este autorul faptelor de distrugere și de furt calificat pentru care a fost trimis în judecată.
Această soluție a fost motivată, pe de o parte, prin aceea că în materie penală funcționează principiul prezumției de nevinovăție, iar pe de altă parte, instanța a apreciat că declarațiile inculpatului, prin care a recunoscut în cursul urmăririi penale, faptele pentru care a fost trimis în judecată, în cursul cercetării judecătorești, nu s-au mai coroborat cu alte probe, inculpatul negând în această fază faptele.
Apreciem că probatoriul administrat în faza de urmărire penală, și în faza de cercetare judecătorească trebuia, printr-o apreciere corectă, să formeze convingerea instanței că inculpatul, în perioada 07.06.2008 - 01.10.2008, a sustras bunuri din autoturisme parcate în locuri publice din municipiul B, a distrus bunuri aparținând unei societăți, precum și unei persoane fizice și a încercat să-și însușească fără drept bunuri dintr-un autoturism parcat în loc public.
În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut și declarat pe larg, cu amănunte faptele pentru care a fost trimis în judecată. inculpatului, făcut la data de 19.11.2008, coroborat cu probele din cauză și declarațiile date de acesta, în faza de urmărire penală conduc la concluzia că inculpatul, este autorul faptelor. Instanța trebuia să înlăture declarația dată de inculpat în faza de cercetare judecătorească, având în vedere că aceasta a fost făcută după o perioadă lungă de timp, în care inculpatul a fost în stare de arest preventiv în altă cauză și probabil mediul și conjunctura, persoanele cu care a intrat în contact în această perioadă l-au determinat să-și modifice brusc atitudinea. Susținerea inculpatului că a fost amenințat de lucrătorii de poliție, pentru a face aceste declarații și că parte din bunurile care au fost găsite asupra sa și reclamate de părțile vătămate ca fiind le-a achiziționat din piață nu au nici o susținere.
E greu de crezut că o persoană străină de cele 9 acte materiale dă declarații atât de amănunțite, scriind totul pe larg în faza de urmărire penală, ulterior nu mai cunoaște și recunoaște nimic, dar cele afirmate nu sunt susținute. Având în vedere că faptele din perioada 07.06.2008-01.10.2008, au fost comise pe timp de noapte probatoriul administrat în faza de urmărire penală s-a limitata la plângerile și declarațiile părților vătămate, cercetări la fața locului și declarațiile martorilor asistenți care au participat la acestea, coroborate cu declarațiile inculpatului.
Chiar și la prezentarea materialului de urmărire penală, în prezența apărătorului, inculpatul a menținut declarațiile și a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Partea civilă SC SRL P N - punct de lucru B, solicită obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune.
Tribunalul analizând hotărârea atacată cu privire la motivele invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, consideră că apelul procurorului este neîntemeiat.
În prezenta cauză, nu există nicio probă directă - martor ocular sau urmă papilară care să dovedească măcar prezența la locul vreunuia din cele 9 acte materiale, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul. Există doar declarațiile părților vătămate și cercetarea la fața locului faptelor care atestă doar existența infracțiunilor de furt calificat și distrugere, dar nu-l indică indubitabil ca autor al acestora pe inculpat.
Simpla declarație de recunoaștere a inculpatului dată în faza de urmărire penală urmată de reconstituire în prezența martorilor asistenți nu este suficientă pentru condamnarea unei persoane în lipsa altor probe directe, materiale, concludente.
Jurisprudența a statuat că numai recunoașterea inculpatului că a săvârșit o faptă penală nu este suficientă pentru condamnare dacă nu este susținută de probe concludente care probează fără nici un dubiu vinovăția inculpatului.
Ori în prezenta cauză, nu există nicio probă directă care să-l plaseze pe inculpat cel puțin la locul faptelor. Nici bunurile sustrase nu au fost găsite în posesia inculpatului sau înstrăinate de el.
Faptul că inculpatul inițial a recunoscut comiterea infracțiunilor, însă ulterior în fața judecătorului și-a retractat declarațiile date în faza de urmărire penală, nu poate fi reținut întrucât inculpatul poate avea o poziție procesuală oscilantă atât în faza de urmărire penală, cât și în cea a cercetării judecătorești - el poate da câte declarații dorește, prin care recunoaște sau nu faptele de care este acuzat, este dreptul său - aceasta însă nu-i răstoarnă prezumția de nevinovăție de care se bucură potrivit legii.
Organele de cercetare penală au obligația să administreze probe concludente, pertinente și utile cauzei, prin care să răstoarne această prezumție de nevinovăție de care se bucură orice persoană și să dovedească fără dubiu vinovăția inculpatului.
De asemenea, nu există o prioritate a probelor cele adminJ. în faza cercetării judecătorești, față de cele din faza de urmărire penală - însă judecătorul care instrumentează cauza este singurul în măsură să aprecieze valoarea probatoriului administrat în cele 2 faze ale procesului penal și să pronunțe o soluție conform convingerii sale intime.
Tribunalul a apreciat că instanța de fond în mod corect a evaluat probatoriul administrat în cauză și a constatat că neexistând probe de vinovăție care să-l incrimineze fără nici un dubiu nu poate dispune condamnarea inculpatului.
Nu are nicio importanță aspectul că inculpatul are un cazier impresionant și că a mai suferit condamnări pentru infracțiuni de același gen.
Având în vedere soluția de achitare dispusă de instanță, tribunalul a respins ca nefondat apelul părții civile SRL P
Mai mult, reprezentantul părții civile a declarat la fila 101 că nu se constituie parte civilă în cauză, prejudiciul fiind acoperit de asigurator.
Așadar, tribunalul a considerat că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, singura ce putea fi dată în lipsa probelor clare de vinovăție a inculpatului.
Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU,fiind criticate hotărârile anterioare sub aspectul netemeiniciei, respectiv greșita achitare a inculpatului. S-a arătat în motivarea recursului că deși instanța de control judiciar a reținut că presiunile la care ar fi fost supus inculpatul în timpul urmăririi penale nu sunt reale, aceasta a dat eficiență doar declarațiilor date de inculpat în cursul cercetării judecătorești, nu s-a ținut seama de declarațiile amănunțite, olografe prin care a fost descrisă pe larg activitatea infracțională, din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul este în prezent arestat în altă cauză pentru același gen de infracțiuni, aspect care reliefează profilul infracțional al acestuia.
În faza recursului s-a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 385 ind. 14 al. 1 ind. 1.
C.P.P.Procedând la analiza deciziei recurate în raport de motivele de recurs invocate, pe baza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Argumentele utilizate de către prima instanță pentru motivarea soluției de achitare cât și de către instanța de apel pentru menținerea acestei soluții sunt corecte, declarațiile inițiale de recunoaștere ale inculpatului neputând constitui prin ele însele, în măsura în care nu se coroborează cu celelalte probe adminJ. în cauză, un suport suficient pentru reținerea vinovăției inculpatului.
Instanța de apel a reținut că în prezenta cauză nu există nici o probă care să-l incrimineze pe inculpat, însă din analiza materialului probatoriu rezultă că în această privință există două excepții, cu privire la actele materiale din datele de 15.07.2008 și 30.09/01.10.2009.
Fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 18.C.P.P. Curtea va casa decizia recurată și în parte sentința apelată și va proceda la reanalizarea situației de fapt referitoare la actele materiale din datele precizate. Se reține astfel că la data de 15.07.2008 inculpatul a sustras o baterie acumulator, bun apreciat la valoarea de 200 lei, din autoturismul 1310 - parcat pe strada - - din B, profitând că portiera dreapta spate era descuiată. Bunul sustras fost găsit în posesia inculpatului, fiind depozitat de acesta într-o casă părăsită de pe strada - - din B, loc în care inculpatul, om al străzii, obișnuia să se adăpostească ulterior procedându-se la restituirea bunului către partea vătămată.
La data de 30.09./01.10.2008 inculpatul a sustras plăcuțele de înmatriculare de la autoturismul Renault cu nr. - parcat pe strada 9 mai din B, cauzând un prejudiciu de 100 lei. Ulterior inculpatul a tăiat plăcuțele în mai multe fragmente pe care le-a depozitat în același loc mai sus menționat. Și aceste bunuri au fost găsite cu ocazia conducerii în teren efectuate la data de 26.11.2008, ascunse după niște scări situate în aproprierea locului săvârșirii faptei, inculpatul fiind cel care a indicat locul unde erau ascunse.
Împrejurarea că bunurile sustrase au fost găsite la adăpostul inculpatului, respectiv într-un loc ascuns indicat de acesta constituie dovezi care se coroborează cu declarațiile inițiale de recunoaștere ale inculpatului, acesta indicând în mod amănunțit modalitatea de săvârșire a faptelor, fiind astfel probată vinovăția inculpatului.
Faptele mai sus descrise, comise la datele de 15.07.2008 și 30.09/01.10.2009. constituie infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e,g,i cu Cod Penal aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal și art. 37 lit. a
Cod PenalLa individualizarea pedepsei se vor avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72.Cod Penal, persoana inculpatului care dovedește o persistență deosebită în comiterea de furturi demonstrată de multiplele condamnări ale acesteia dar și prejudiciile modice, urmând a fi aplicată o pedeapsă în cuantum spre minimul special.
Va fi menținută liberarea condiționată pentru restul de 421 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 3263/206 a Judecătoriei Bacău
Se vor interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b în Cod Penal condițiile și pe durata art. 71 al. 2.
Cod PenalVor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, soluția de achitare pentru celelalte acte materiale fiind temeinică, în raport de împrejurarea că declarațiile inițiale de recunoaștere ale inculpatului nu se coroborează cu alte probe adminJ.
În cauză vor fi aplicate și dispozițiile art. 189 și 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d admite C.P.P. recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU împotriva deciziei nr. 321/A/l 1.08.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.
Casează în totalitate decizia penală menționată precum și în parte sentința penală nr. 1020 din 15.05.2009 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-, aceasta din urmă numai cu privire la greșita achitare pentru actele materiale din datele de 15.07.2008 și 30.09./01.10.2008, reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la 07.03.1985 în R, jud. N, domiciliat în loc.,-/A/13, jud. H, recidivist, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al. 1, 209 al. l,lit. e,g,i Cp. cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. și art. 37 lit. a Cp. (acte materiale din datele de 15.07.2008 și 30.09./01.10.2009) la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 61 al. 1 Cp. revocă liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă de 421 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3263/2006 a Judecătoriei Bacău și contopește acest rest cu pedeapsa aplicată în cauză în pedeapsa cea mai grea.
Pedeapsă de executat. 3 ani închisoare.
Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b cp. în condițiile și pe durata art. 71 al. 2 Cp.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În conformitate cu dispozițiile art. 189 dispune C.P.P. plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei către Baroul Bacău -.
În conformitate cu dispozițiile art. 192 al. 3 cheltuielile C.P.P. judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.10.2009, în prezența inculpatului - arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Arin Alexandru Mengoni Monica
GREFIER,
Red. -
Red. - /
Red. -
Tehnored. - 4 ex.
10.11.2009
Președinte:Gabriel CrîșmaruJudecători:Gabriel Crîșmaru, Arin Alexandru Mengoni Monica
