Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 643/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.643
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Monica Vadana
*
GREFIER - - -
***
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentant de
PROCUROR -
La ordine a venit soluționarea recursului declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr.253/A/2009 din 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat părțile, respectiv recurenta prin administrator - asistată de avocat ales și intimatul-inculpat - asistat de avocat ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Nefiind cereri de administrat, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-parte civilă, a apreciat recursul formulat de aceasta ca fiind întemeiat, iar hotărârea nelegală sub aspectul neacordării cheltuielilor făcute cu expertizele efectuate în cauză. A solicitat admiterea recursului și obligarea inculpatului la plata sumei de 800 lei, conform chitanțelor de la dosar. A solicitat plata cheltuielilor de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-inculpat, a susținut că cererile formulate de recurentă nu au fost făcute în fața instanței, până la acest termen. Instanța nu a fost sesizată cu privire la cheltuielile efectuate cu expertiza. - mult decât atât, ar fi trebuie ca la dosarul cauzei să existe un proces-verbal prin care "procurorul să predea chitanțele expertului, dar așa ceva nu există" - a susținut apărătorul, întrucât sumele de bani "se varsă direct în contul expertului". Apărătorul a solicitat respingerea recursului.
Procurorul, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivele invocate de partea civilă nefiind prevăzute de lege.
Intimatul-inculpat, în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului său.
S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, constată următoarele:
1. Prin sentința penală nr. 206/ 28 ianuarie 2009 Judecătoriei Bacău, în temeiul art.11 pct.2 lit.a C.P.P. art.10 lit.1si C.P.P. art.181a Cod Penal fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1 raportat Cod Penal la art.209 al.1 lit.a,i cu Cod Penal aplic.art.41 al.2 întrucât Cod Penal fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni și s-a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ "amenda" in cuantum de 500 lei.
In temeiul art.14 C.P.P.art.346 al.2 si C.P.P. art.998 civ. a fost obligat inculpatul să plătească parții civile SC" "SRL B suma de 14.260,48 lei actualizată la data executării.
In temeiul art.192 al.1 pct.1 lit.d a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
In temeiul art.193 a C.P.P. fost obligat inculpatul să plătească parții civile suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că la data de 01.04.2004 intre, in calitate de proprietar si administrator al SC SRL B, in calitate de chiriaș a intervenit contractul de închiriere nr.633 cu privire la spațiul situat in B,-. La data de 11.09.2004 datorita unor neînțelegeri cu privire la plata chiriei, învinuitul, in lipsa chiriașului a procedat la schimbarea încuietorilor de la ușa de acces, pătrunzând in incinta spațiului comercial si inventariind bunurile aflate acolo, asupra cărora a interes sa aplice un "sigiliu". De fata au fost si, si împreuna cu care a inventariat bunurile încheind un proces verbal (nesemnat de partea vătămata - administrator al SC SRL B in calitate de chiriaș sau alt reprezentant al societății pe care o administrează).
In perioada următoare 11.09-15.09.2004 învinuitul a transportat mărfurile din spațiul comercial ce aparținea SC SRL B, in alt loc, respectiv "boxa proprietarii personale", conform declarației învinuitului, somând fosta chiriașa sa-i achite chiria restanta, in caz contrar urmând a proceda la vânzarea bunurilor pentru recuperarea pagubei.
Indiferent de neînțelegerile invocate de parți cu privire la executarea si derularea contractului de închiriere, cu privire la plata sau nu a chiriei aferente spațiului comercial, posesia legitima este opozabila chiar si proprietarului spațiului. Neînțelegerile dintre părți cu privire la plata chiriei nu are relevanta in ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de furt calificat întrucât învinuitul trebuia sa soluționeze acest litigiu prin intermediul cailor legale si nu pătrunzând, fără drept, in spațiul comercial închiriat si ridicând bunurile societății SC SRL. Acțiunea învinuitului excede sferei unui litigiu civil si aduce o atingere însemnata posesiei si detenției bunurilor parții vătămate, cauzându-i un prejudiciu în valoare de 14.260,48 RON, nerecuperat.
Aspectele mai sus reținute au rezultat din următoarele probe: plângerea parții vătămate, administrator al SC SRL (fl.1,2) si declarațiile acesteia (fl.3-10,153-154), contractul de închiriere nr.663 din 01.04.2004 si anexa la contract (fl.13-14), autorizație de funcționare si profil de activitate SC SRL (fl.15), dispoziții de plata (fl.16), inventar si anexe depuse de SC SRL (fl.18-40), declarațiile martorilor (fl.41-42), (FL.43-44, 45-46, 47), (fl.48,49), (fl.50), (fl.51), (fl.52), (fl.53), (fl.54), (fl.55,56-57), proces verbal de confruntare (fl.58-59), proces verbal de inventariere din 11.09.2004 (fl.60-64), lista de inventariere materiale degradate din 23.09.2005 (fl.65-70), raport de expertiza contabila si supliment (fl.71-74), raport de expertiza criminalistica (fl.75-87), raport de constatare tehnico-științifica grafica (fl.88-94,95-122), ordonanța de instituire sechestru asigurator nr.4825/P/2004 din 08.12.2005 (fl.123-124), adresa nr.- din 21.12.2005 a Primăriei Municipiului B (fl.125), contract de vânzare-cumpărare 484 din 14.01.1997 si schița (fl.126-127), adresa nr.205 C din 21.12.2005 a Oficiului de cadastru si publicitate imobiliara (fl.128), proces verbal de aplicare a sechestrului din 07.02.2006 (fl.129-133), ordonanța nr.79/II/2006 din 03.03.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău (fl.134-136), plângerea SC SRL împotriva ordonanței de mai sus (fl.137-139), ordonanța nr.181/II/2/2006 din 04.04.2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU (fl.140-142), certificat de expertiza medicala nr.1257 din 04.10.2002 pe numele inculpatului (fl.144-145). Declarațiile inculpatului (fl.146-148, 149-150, 151-152, 160, 162-163, 167,168).
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău si partea vătămata SC SRL
2. Tribunalul Bacău examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept a constatat ca apelurile declarate in cauza sunt fondate și prin decizia penala 566/A/2007, in baza art.379 pct.2 lit.b a C.P.P. admis apelurile formulate de apelanta-parte vătămata SC SRL B si Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva sentinței penale nr.1200/17.05.2007, pronunțata de Judecătoria Bacău in dosarul nr-, a desființat in totalitate sentința penala apelata si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanța, Judecătoria Bacău.
1. Cauza a fost înregistrata la Judecătoria Bacău la nr- și prin sentința penală nr.206/28.01.2009 pronunțată de Judecătoria Bacău în temeiul art.11 pct.2 lit.a si C.P.P. art.10 lit.b ind.1 și C.P.P. art.181 penal s-a dispus achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu amenda administrativă în sumă de 500 de lei.
In temeiul art.14 C.P.P. art.346 p Cod Penal, art.998 civ, prima instantă constatand indeplinite in mod cumulativ conditiile raspunderii civile delictuale subiective pentru fapta proprie respectiv fapta ilicita prezentata mai sus, raportul de cauzalitate intre aceasta si prejudiciul produs, existenta prejudiciului si culpa inculpatului, a dispus obligarea acestuia la repararea pagubei produsa partii civile ca rezultat al savarsirii infractiunii. La stabilirea despagubirilor cuvenite prima instantă a tinut seama de valoarea bunurilor luate asa cum a fost stabilita prin raportul de expertiza contabila.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen legal, inculpatul, apelanta - în nume propriu dar și ca administrator al SC SRL B, cât și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BACĂU.
Apelantul inculpat a criticat soluția primei instanțe atât pe latură penală cât și civilă arătând că în mod greșit s-a reținut vinovăția sa, chiar dacă a fost achitat conform art. 10 lit1cod pr.penală, arătând că fapta nu există și pe cale de consecință nu trebuia obligat la plata de despăgubiri civile.
Apelanta, ca parte civilă a solicitat pe latură penală a se dispune condamnarea inculpatului pentru fapta de furt, iar pe latură civilă a solicitat a fi obligat inculpatul la plata bunurilor sustrase de acesta, bunuri personale care existau în momentul respectiv în incinta spațiului comercial fără însă a preciza, care sunt aceste bunuri. Ca administrator al SC SRL a solicitat a se avea în vedere cererea de constituire ca parte civilă depusă la instanța de fond la fila 27 dosar.
Parchetul a criticat ca netemeinică soluția primei instanțe, arătând că fata comisă de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social și pe cale de consecință, se impunea condamnarea acestuia și nu achitarea, așa cum greșit a dispus prima instanță.
2. Tribunalul Bacău analizând hotărârea atacată cu privire la motivele de apel invocate, considerând că apelurile sunt nefondate prin decizia penală nr.253/A/26.05.2009, în baza art.379 pct.1 lit.b pr.pen. a respins toate apelurile.
Tribunalul a reținut că, pe baza unor probe concludente, judicios administrate si temeinic apreciate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a făcut o încadrare juridică legală a faptelor, apelantul inculpat fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art 208, 209 alin 1 lit a, i cu aplicarea art 41 alin 2 Cod, reținându-se,in esenta,faptul ca la data de 11.09.2004, datorita unor neînțelegeri cu privire la plata chiriei, apelantul - inculpat in lipsa chiriașului a procedat la schimbarea incuietorilor de la usa de acces, pătrunzând in incinta spațiului comercial si inventariind bunurile aflate in interior, asupra cărora a aplicat un "sigiliu". La operatiune au participat, si. a incheiat un proces-verbal (nesemnat de partea vătămata administrator al SC SRL B, in calitate de chirias sau de reprezentant al societatii. In perioada 11.09-15.09.2004 acesta a transportat mărfurile in "boxa proprietății personale" somând partea vătămata sa-i achite chiria restanta, in caz contrar urmând a proceda la vânzarea bunurilor pentru recuperarea pagubei.
În art. 72 Cod penal s-a arătat că,la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În aceste condiții, în ceea ce privește stabilirea in concret a gradului de pericol social, instanța de fond a ținut seama de mobilul acțiunii (preexistenta obligației partii vătămate cu privire la plata chiriei rezultata din contractul nr.633/2004, obligației ajunsa la termen si neexecutata si voința inculpatului de a compensa cu valoarea bunurilor scoase din posesia SC SRL B) precum si de persoana si conduita anterioara a inculpatului (necesita protecție speciala determinata de handicapul de care suferă- deficienta vizuala, nu are antecedente penale), dispunând în mod corect achitarea inculpatului în conformitate cu prevederile art. 181.
Cod PenalAstfel, în art. 18 ind 1. cod penal, se arată cănu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
De asemenea, tribunalul a avut în vedere și faptul că apelantul inculpat întocmit un proces verbal de inventariere tocmai pentru ca partea civilă să aibă posibilitatea recuperării bunurilor aflate în boxă, astfel că nu a urmărit să își însușească bunurile existente în spațiul comercial.
Față de aspectele susmenționate, a perioadei relative mari trecută de la data comiterii faptei, care și-a mai diminuat din rezonanța pe care o poate avea în rândul opiniei publice, tribunalul a considerat că în mod temeinic prima instanță a dispus achitarea inculpatului conform art 10 lit1cod pr penală.
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a constatat că prima instanță a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 14. 260, 48 lei așa cum a fost stabilită conform expertizei contabile efectuată în cauză, pe baza procesului verbal de inventariere întocmit de inculpat, în prezența martorilor asistenți.
Partea civilă SC SRL Bas olicitat - la fila 27 dosar fond obligarea inculpatului la plata unei dobânzi bancare pe 1 an, a dobânzii pentru suma de 14260,48 lei cât și obligarea la plata de dobânzi pentru că nu a mai putut rula marfa sustrasă de inculpat.
Cu privire la plata dobânzilor s-a reținut că prima instanță a dispus plata sumei de 14. 260, 48 lei să fie reactualizată la data executării, astfel că nu s-a impus plata de dobânzi bancare, care, de altfel nici nu au fost dovedite.
Cu privire la pretențiile civile solicitate de partea civilă, s-a constatat că aceasta nu a individualizat care sunt bunurile proprii pe care inculpatul le-ar fi sustras din spațiul în care erau depozitate și nu a făcut nici un fel de probe cu privire la existența acestora.
Împotriva deciziei de mai sus a declarat recurs partea civilă " " care a arătat că primele instanțe nu i-au acordat cheltuielile judiciare efectuate și reprezentând c/v expertizelor efectuate în cauză.
Curtea analizând motivele de recurs prin prisma actelor la care s-a făcut referire constată că recursul este nefondat.
Recursul este o cale de atac ordinar, exercitabilă în orice cauză penală, cu devoluție predominant în drept, admisibilă în cazurile prevăzute de lege și preponderent de reformare.
În cauza de față, neacordarea unor cheltuieli judiciare de către o instanță inferioară nu se încadrează printre motivele de recurs prevăzute de art.3859pr.pen. pentru a se putea dispune admiterea recursului. În această situație, recurenta urmează ca pe calea unei acțiuni civile să solicit obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Față de cele mai sus arătate, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă " " împotriva deciziei penale nr.253/A/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Se va lua act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.pen se va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă " " împotriva deciziei penale nr.253/A/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Ia act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.pen obligă recurenta la plata sumei de 200 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - Pt.jud. - - plecat din instanță
PREȘEDINTE COMPLET
- -
GREFIER,
Red.sent.
Red.ec.apel - GH./
Red.dec.recurs -
Tehnored. - 2 ex.
6.11.2009
Președinte:Gabriel CrîșmaruJudecători:Gabriel Crîșmaru, Ecaterina Ene, Monica Vadana
