Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 663/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂN I

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ Nr. 663/R/2009

Ședința publică de la 28 Octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală

JUDECĂTORI: Delia Purice, Ioana Cristina Morar Valentin

: -

GREFIER:

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.

S-a luat spre examinare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIȚAN împotriva deciziei penale nr. 41/A din data de 2 iunie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BISTRIȚAN, în dosar nr-, privind pe inculpații și, fiind trimiși în judecată după cum urmează:

inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, alin. 3 lit. h pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen.

inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, alin. 3 lit. h pen. cu aplicare art. 37 lit. b pen.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat R din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă CFR SA - SC CFR - Sucursala Regională de

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 21 octombrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată că rin p. sentința penală nr. 63 pronunțată la 25 septembrie 2008 de Judecătoria Beclean în dosar nr-, în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "b" ind. 1 Cod procedură penală, au fost achitați inculpații zis "", fiul lui și, născut la data de 16.12.1976 în, cetățean român, studii 4 clase, agricultor, concubinaj, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în com., sat, nr. 2. fără antecedente penale, CNP-- și zis "", fiul lui și, născut la data de 25.02.1973 în, cetățenia română, fără studii, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut domiciliat în comuna, sat, nr. 140, recidivist postexecutoriu, CNP--, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. "a", alin. 3 lit. "h" Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (pentru inculpatul ) și a art. 37 lit. "b" Cod penal (pentru inculpatul ).

În baza disp. art. 181al. 3 Cod penal s-a aplicat celor doi inculpați sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 100 lei (pentru fiecare inculpat).

S-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă "CFR" SA - SC " CFR" SA - Sucursala Regională de B și, în consecință inculpatul a fost obligat la plata sumei de 348,60 lei cu titlul de despăgubiri civile materiale către partea civilă.

Cei doi inculpați au fost obligați în solidar la plata sumei de 8,75 lei, cu titlul de despăgubiri civile materiale către partea civilă.

S-a stabilit în favoarea Baroului B-N suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, av. I, sumă suportată din fondul

Inculpații au fost obligați la plata sumei de câte 275 lei, fiecare reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care câte 100 lei onorariul avocațial.

Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La începutul lunii iunie 2007 (fără a se putea stabili data exactă) inculpatul s-a deplasat în zona situată între stația CFR și PO, de unde a sustras mai multe fire din zincat de la rețeaua de telefonie CFR -L.

Cu ajutorul unui, inculpatul a tras firele pe care le-a tăiat cu un patent, însușindu-și apoi, pe nedrept, cantitatea de 140 kg sârmă, pe care a predat- la punctul de colectare a materialelor refolosibile din localitatea pentru suma de 14 lei.

Instanța de fond a mai reținut că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data de 22.06.2007, același inculpat i-a propus fratelui său să-l însoțească și, astfel, împreună s-au deplasat in locul sus menționat, respectiv la km 80 + 000, de unde - prin același mod de operare - au obținut fraudulos cantitatea de 35 kg. de sârmă Fe Zn de la traseul aerian, pe care au fost, însă, nevoiți să o abandoneze la fața locului întrucât au fost surprinși de un angajat CFR.

Din probele administrate în cauză, s-a reținut că - legat de prejudiciul cauzat părții vătămate - suma totală precizată și solicitată de aceasta cu titlu de despăgubiri civile materiale (și reprezentând contravaloarea lucrărilor de remediere a traseului aerian afectat ca urmare a celor doua acte materiale de furt comise în cursul lunii iunie 2007) este una neîntemeiată.

Raportat la starea de fapt reținută, instanța de fond a constatat că, în drept, faptele celor doi inculpați, de a sustrage cantitatea totală de 210 kg. de sârmă Fe Zn de la rețeaua de telefonie CFR situată între stațiile - PO și de a-i cauza părții vătămate un prejudiciu total de 357,35 lei (sumă ce reprezintă c/v cantității de 210 kg. sârmă sustrasă) nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. "a", al.3 lit "h" Cod penal cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal (pentru inculpatul ) și a art. 37 lit "b" Cod penal ( pentru inculpatul ).

La reținerea acestui aspect, prima instanță avut în vedere că, raportat la prejudiciul redus adus patrimoniului părții vătămate( la stabilirea cuantumului de doar 357,35 lei, instanța apreciind că întinderea prejudiciului efectiv ce i-a fost cauzat a constat doar în c/v cantității de 35 kg de sârmă zincată - în valoare de 8,75 lei - respectiv circuitului 4 mm - în valoare de 348, 60 lei - sustrase de către cei doi inculpați, restul cheltuielilor indicate în cele două devize - existente la filele 32 și 36 și reprezentând lucrările de remediere a traseului aerian - nefiind întemeiate, raportat la împrejurarea că, nici până actualmente, traseul aerian în speță nu a fost refăcut) și la circumstanțele concrete de comitere a infracțiunii (pe fondul unei stări materiale extrem de precare în care se află cei doi inculpați - aspecte consemnate în cele două referate de evaluare), la scopul urmărit (acela de a obține un cât de mic venit necesar subzistenței familiilor acestora), la urmarea produsă și atitudinea adoptată de către inculpați legat de faptele comise (ambii au recunoscut și au regretat comiterea infracțiunilor), faptele celor doi inculpați au adus o atingere minimă valorilor apărate de lege, prin conținutul lor concret acestea fiind lipsite în mod vădit de importanță și neprezentând gradul de pericol social al infracțiunilor mai sus arătate.

Raportat la considerentele anterior expuse, în baza disp. art. 11 pct.2 lit. " a" rap. la art. 10 lit. "1" Cod procedură penală inculpații au fost achitați de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. "a", alin. 3 lit. "h" Cod penal cu aplic.art. 41 al. 2 Cod penal (pentru inculpatul ) și a art. 37 lit. "b" Cod penal (pentru inculpatul ).

Pentru preveni însă posibilitatea săvârșirii pe viitor unor fapte de aceeași natură sau mai grave, în baza disp. art. 18/1 al. 3 Cod penal, s-a aplicat celor doi inculpați sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 100 lei (pentru fiecare inculpat).

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în virtutea considerentelor anterior menționate și având în vedere disp. art. 346 rap. la art.14 Cod procedură penală coroborat cu disp. art. 998 și 1003 cod civil s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de către partea civilă "CFR" SA - SC " CFR" SA -Sucursala Regională de B și, în consecință, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 348,60 lei cu titlul de despăgubiri civile materiale către partea civilă și, în solidar, cei doi inculpați la au fost obligați la plata sumei de 8,75 lei, cu titlul de despăgubiri civile materiale către partea civilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul prevăzut de lege Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, apel admis prin decizia penală nr.41 din 2 iunie 2009 a Tribunalului Bistrița - Sub aspectul laturii civile, inculpații fiind obligați la despăgubiri civile după cum urmează: inculpatul la suma de 2318,81 lei despăgubiri din care la plata sumei de 822,02 lei, în solidar cu inculpatul.

Decizia Tribunalului Bistrița -N a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, care a solicitat admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri și rejudecând cauza, condamnarea inculpaților pentru faptele deduse judecății la pedepse cu închisoarea.

Curtea examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

Prin soluțiile pronunțate instanțele de fond au minimalizat gravitatea faptelor comise de inculpați, pericolul social al acestora și consecințele pe care acestea le puteau produce.

Paguba creată de cei doi inculpați prin sustragerea cantității de 35 kg sârmă din firele integrate în traseul aerian al rețelei telefonice, furt comis în vederea valorificării ca deșeuri a cuprului, nu este una minoră, astfel cum netemeinic și nejustificat au reținut judecătoria și tribunalul.

Pe lângă valoarea materială a pagubei produse efectiv, - calculată de partea civilă la suma totală de 2318,81 lei, sumă pe care inculpații au fost de acord să o achite, trebuie avute în vedere la aprecierea pericolul social concret al faptelor comise și alte urmări pe care acestea ar fi fost apte să le producă, respectiv efectele asupra siguranței circulației pe căile ferate, în condițiile în care infracțiunile de furt calificat nu ar fi fost descoperite în timp util. În acest sens, prin adresa nr.105 din 8 mai2008 Sucursala Regională de B, a comunicat Judecătoriei Beclean că traseul aerian în care au fost integrate firele sustrase de inculpați, nu era unul dezafectat, fiind folosit ca traseu de rezervă pentru comunicațiile directe între stațiile CFR, și. Prin sustragerea firelor, sistemul a fost dezafectat, nemaiputând fi întrebuințat în caz de necesitate pentru realizarea acestor comunicații, ceea ce a pus în pericol siguranța circulației călătorilor și a mărfurilor pe calea ferată.

Importanța bunurilor a căror proprietate este ocrotită prin art.209 alin.3 lit.h din Codul penal, ("cabluri, linii, echipamente și instalații de telecomunicații, precum și componente de comunicații"), este și motivul pentru care legiuitorul a înțeles să incrimineze această formă a infracțiunii de furt, ca fiind una calificată, al cărei conținut este realizat în prezența unei circumstanțe agravante, respectiv al uneia dintre împrejurările care imprimă și ridică gradul de pericol social al faptei, pentru care este prevăzută pedeapsa închisorii de la 4 la 18 ani.

Un alt argument în aprecierea gradului de pericol social al faptelor comise ca fiind specific unor infracțiuni, este reprezentat de circumstanțele personale ale celor doi inculpați, de atitudinea și comportamentul acestora înainte, în timpul și după comiterea faptelor.

La fila 18 din dosarul există cazierul judiciar al inculpatului din cuprinsul căruia rezultă că acesta este recidivist postexecutoriu, raportat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare la care a fost condamnat tot pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat. Același inculpat, a mai suferit anterior două condamnări pentru același gen de infracțiuni - tentativă la furt calificat, furt calificat și violare de domiciliu - prin sentințele penale nr.161/1995 și nr.374/1996 ale Judecătoriei Beclean, ceea ce demonstrează periculozitatea și stăruința inculpatului în comiterea de infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului.

Referitor la inculpatul, se reține că acesta a comis fapta în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale. Ori, pericolul social pe care îl reprezintă aceeași faptă comisă în mod succesiv, chiar dacă repetarea a avut loc ca urmare a aceleiași rezoluții, este în mod evident mai ridicat decât pericolul social pe care îl reprezintă o faptă singulară.

Mai mult, din cuprinsul referatelor de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, rezultă că inculpații consumă frecvent alcool, ceea ce determină adoptarea din partea acestora a unor conduite sociale neadecvate, aceștia neavând nici locuri de muncă stabile.

Pentru motivele ce preced, având în vedere că probele dosarului confirmă faptele comise de inculpați, precum și împrejurarea că acestea prezintă pericolul social sporit al infracțiunilor de furt calificat pentru care au fost trimiși în judecată, curtea va admite ca fondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BISTRIȚA -N în baza art.385/15 pct.2 lit.d proc.pen.împotriva deciziei penale nr.41 din 2 iunie 2009 a Tribunalului Bistrița -N, pe care o va casa împreună cu sentința penală nr.63 din 25 septembrie 2008 a Judecătoriei Beclean, în privința laturii penale a cauzei și rejudecând sub acest aspect, îl va condamna pe inculpatul pentru infracțiunea de furt calificat prev.de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a și alin.3 lit.h pen.cu aplicarea art.41 alin.2 pen.și art.74 și 76 lit.c pen.la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Curtea apreciază că sub aspectul individualizării pedepsei trebuie făcută o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod pen. ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptei comise, agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră cu privire la fapta comisă, este în vârstă de 33 de ani, fără ocupație și nu posedă antecedente penale, a cooperat cu organele judiciare și s-a obligat la repararea integrală a prejudiciului cauzat, astfel că în favoarea inculpatului se vor reține circumstanțele atenuante prev.de art.74 pen.

Prin cuantumul pedepsei aplicate, orientat către minim, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, s-a considerat în mod corect că ea este singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale pedepsei, dându-i posibilitatea îndreptării atitudinii față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

La stabilirea suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța a avut în vedere toate elementele cauzei, pornind de la conținutul infracțiunii, condițiile în care fapta a fost comisă, datele referitoare la persoana inculpatului și concluziile judecății ce îl indică a fi reeducabil, chiar fără executarea sancțiunii.

Ținând seama și de intervalul de timp de doi ani și patru luni ce a trecut de la săvârșirea infracțiunii și până la judecarea definitivă, există suficiente temeiuri pentru a se considera că scopul pedepsei poate fi atins și în condițiile neexecutării efective. Aplicarea unor pedepse severe inculpatului, nu ar duce la reeducarea acestuia și ar lipsi de conținut dispozițiile art.72 și 52.pen. creând o disproporție între scopul și rezultatul acestora.

Așa fiind, în baza art.81 se va suspenda condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 5 ani, prev.de art.82 pen.

Conform art.359 proc.pen.se va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor ce determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei prev.de art.83 pen.

În baza art.71 alin.5 pen.pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se va suspenda și executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev.de art.64 alin.1 lit.a și b pen.

Se vor menține restul dispozițiilor hotărârilor privind latura civilă a cauzei.

În baza art.189 proc.pen.se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 300 lei onorar apărător oficiu ce se va plăti din

Văzând disp.art.191 proc.pen.inculpatul va fi obligat să achite statului 1000 lei cheltuieli judiciare, avansate în cursul procesului penal, din care 300 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.

Referitor la inculpatul, instanța reține următoarele: infracțiunea de furt calificat prev.de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a și alin.3 lit.h pen.cu aplicarea art.37 lit.b pen. este una gravă, cu un sporit pericol social, iar împrejurarea că a fost comisă în stare de recidivă postexecutorie, relevă potențialul criminogen al acestuia și perseverența deosebită în săvârșirea de fapte îndreptate împotriva patrimoniului.

Potrivit art.72 din Codul penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Actele de sustragere comise de inculpat, urmările și consecințele acestora - punerea în primejdie a siguranței circulației feroviare, sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de către instanța de recurs, în alegerea pedepsei.

Așa fiind, inculpatul trebuia să știe că, pe lângă drepturi, are și o serie de datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății.

Sub aspectul individualizării pedepsei în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 pen. ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptei comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine nesinceră cu privire la fapta comisă, posedă antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier, fiind recidivist.

pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.1 -, potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".

Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 pen. gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.

Fapta este neîndoielnic gravă, astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, curtea va ține seama că fapta inculpatului a fost comisă alături de o altă persoană, punând în pericol siguranța circulației feroviare, împrejurare care coroborată cu totala nesinceritate a inculpatului demonstrează că resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse ferme care să fie în deplin acord cu dispoz.art.1 din Codul penal, ce prevăd că "legea penală apărăpersoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept".

Așa fiind, o pedeapsă minimă de 4 ani închisoare se apreciază că va contribui la reeducarea inculpatului, dispunându-se executarea acesteia prin privare de libertate.

În baza art.71 cod pen.de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, inculpatul va fi lipsit de exercitarea dreptului prev.de art.64 lit.a și b pen.

Se vor menține restul dispozițiilor hotărârilor vizând latura civilă a cauzei.

Se va stabili in favoarea Baroului de Avocați C, suma de 300 lei ce se va plăti cu titlu de onorariu apărător din oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare in recursul Parchetului, rămân în sarcina statului.

În baza art 191 pr.pen. va obliga inculpatul să achite statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BISTRIȚAN, impotriva deciziei penale nr.41 din 2 iunie 2009 a Tribunalului Bistrița N, pe care o casează impreună sentința penală nr. 63 din 25 septembrie 2008 a Judecătoriei Beclean, în privința laturii penale a cauzei și rejudecând sub acest aspect:

Condamnă pe inculpatul fiul lui și născut la 16 decembrie 1976 in CNP -, studii 4 clase, domiciliat in sat nr.2., fără antecedente penale,

În baza art 208 al.1, art 209 al.1 lit. a, al.3 lit. h Cod penal, cu aplicarea art 41 al.2 Cod penal și art. 74 și 76 lit.c Cod penal, pentru infracțiunea de furt calificat la o pedeapsă de:

- 3 (trei) ani inchisoare.

În baza art 81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de incercare prev.de art 82 Cod penal, acela de 5 ani.

Conform art. 359 pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra nerespectării art.83 Cp.

Face aplicarea art.71 al.5 Cod pen. privind suspendarea pedepselor accesorii.

Menține restul dispozițiilor hotărârilor privind latura civilă a cauzei.

Stabilește in favoarea Baroului de Avocați C, suma de 300 lei ce se va plăti cu titlu de onorariu apărător din oficiu din fondul Ministerului Justiției.

În baza art 191 pr.pen. obligă inculpatul să achite statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.

II. Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25 februarie 1973 in, CNP -, fără studii, fără loc de muncă, recidivist, domiciliat in comuna sat nr.140 jud.B-,

În baza art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit. a, al.3 lit. h Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, pentru infracțiunea de furt calificat, la o pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare.

În baza art 71 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art 64 lit. a,b Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.

Menține restul dispozițiilor hotărârilor vizând latura civilă a cauzei.

Stabilește in favoarea Baroului de Avocați C, suma de 300 lei ce se va plăti cu titlu de onorariu apărător din oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare in recursul Parchetului, rămân în sarcina statului.

În baza art 191 pr.pen. obligă inculpatul să achite statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică de azi, 28 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - --- - -

Red.PD/CA

6 ex. - 03.11.2009

Jud.fond.

Jud.apel:;

Președinte:Delia Purice
Judecători:Delia Purice, Ioana Cristina Morar Valentin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 663/2009. Curtea de Apel Cluj