Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 676/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.676/R/2009
Ședința publică din 04 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Valentin Chitidean, Delia Purice, Ioana Cristina președinte secție penală
: - -
GREFIER: -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.156/A din 18.05.2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. e pen. cu aplic. art. 37 lit.b pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul și partea civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, respectiv Judecătoriei Turda, fiind încălcat dreptul la apărare al inculpatului. Acest aspect a fost relevat și în fața instanței de apel, însă în mod greșit s-a consemnat că este vorba de o nulitate relativă, asistența juridică a inculpatului fiind obligatorie în speță, astfel că nu putea fi vorba decât de nulitatea absolută a hotărârii primei instanțe. Astfel, la termenul de judecată din 02 aprilie 2008, când s-a desfășurat întreaga judecată a cauzei, inculpatul a fost asistat de un apărător, în substituirea apărătorului titular. Din încheierea respectivă rezultă că avocatul substituent a lăsat la aprecierea instanței administrarea probatoriului, deoarece nu știa conținutul dosarului. Delegația pentru apărătorul din oficiu a fost eliberată tot la data de 2 aprilie 2008, astfel că nici apărătorul titular nu cunoștea dosarul. Avocatul substituent a solicitat amânarea pronunțării pentru ca titularul să depună la dosar concluzii scrise, cererea fiind admisă, dar concluziile nu au mai fost depuse la dosar. Inculpatul a fost lipsit de o apărare efectivă la instanța de fond, obligatorie, cum prevede Codul d e procedură penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c pr.pen. deoarece acesta nu a săvârșit infracțiunea de furt calificat care i se reține în rechizitoriu. Hotărârea de condamnare se bazează pe procesul verbal efectuat de poliția operativă și pe portretul robot. În procesul verbal de acte premergătoare este indicat numele persoanei care este posibil să fi comis infracțiunea. robot a fost întocmit în urma studierii dosarului și nu pe baza celor declarate de partea vătămată, fiind astfel o procedură viciată. Probele de la dosar sunt neconcludente, astfel că orice dubiu trebuie să-i profite inculpatului și în consecință, se impune achitarea acestuia. Cu onorar avocațial din.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate anterior. Inculpatului i s-a asigurat un apărător la prima instanță, s-a acordat chiar un termen pentru depunerea concluziilor scrise, însă acestea nu au fost întocmite. În fața instanței de apel, de asemenea inculpatul a fost citat și a fost asistat de un apărător. Prin urmare i s-a respectat dreptul la apărare, motiv pentru care nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu privire la fondul cauzei, arată că vinovăția inculpatului a fost dovedită prin probele administrate, respectiv declarația părții vătămate care l-a văzut și recunoscut pe inculpat în prezența a doi martori asistenți. Există procesul-verbal de acte premergătoare, din care rezultă că inculpatul împreună cu dețineau bani cu care și-au cumpărat diferite bunuri, deși din dosar rezulta situația materială a acestora. Nu se impune pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului, vinovăția inculpatului fiind pe deplin dovedită. Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
CURTEA
Deliberând reține că prin sentința penală nr.l34 din 09.04.2008 pronunțată de Judecătoria Turda, în baza art. 208 alin 1 art. 209 alin 1 lit e Cp en. cu aplicarea art. 37 lit b Cp en. furt calificat, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 pen. art. 64 lit a, b Cp en. în baza art 14 pr pen. art. 346 pr. pen. a fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale către partea civila de 5400 lei si echivalent lei curs BNR a sumei de 300 euro, la data plății.
Onorariul de 100 lei av. oficiu s-a avansat din.
In baza art. 191 alin 1 pr. pen. a fost obligat inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul avocațial.
In data de 28.03.2007, partea civila s-a aflat la sediul Agenției BCR Câmpia, unde stătea la o masa, așteptându-și rândul la ghișeu.(filele 11, 16).Partea vătămata avea in mana o carte in care se afla suma de 5400 lei si 300 euro. și așteptând a pus cartea in buzunar. (filele 1l, 16).
Inculpatul s-a apropiat de partea civila, a întrebat-o care este orarul băncii; în același timp, i-a luat cartea din mana părții civile si a plecat, ieșind din Agenția BCR împreună cu un alt tânăr. (filele 11, 16).
Partea vătămată s-a adresat organelor de politie, care au întocmit portretul robot al tânărului care l-a întrebat despre orarul băncii. - fila 23.
In baza acestui portret robot a fost identificat inculpatul, care a fost prezentat pentru recunoaștere din grup părții civile.
In prezenta martorilor (fila 17, 33 ), (fila 18, 35 ), de doua ori, fără a fi influențată, partea civila l-a indicat pe inculpat ca fiind persoana care i-a sustras cartea în care se aflau banii ( fila 26).
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei (fila 15).
Declarația sa a fost înlăturată ca nesinceră, ținând seama de declarația părții civile, de portretul robot întocmit înaintea descoperirii inculpatului, de procesul verbal de recunoaștere din grup si de declarațiile martorilor audiați. Fapta inculpatului care in data de 28.03.2008, aflat in loc public, si-a însușit de la partea civila suma de 5400 lei si 300 euro constituie infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin 1 art. 209 alin 1 lit e Cp en cu aplicarea art. 37 lit. b Cp en.
Inculpatul a comis infracțiunea cu intenție, întrucât după luarea banilor a plecat, pentru a nu fi prins de partea civila, dorind sa-si însușească banii.
Față de fișa de cazier judiciar s-a reținut ca inculpatul a fost condamnat Sentința penală nr. 864/2006 a Judecătoriei Târgu Mureș la 1 an 4 luni închisoare, pedeapsa executata la data de 19.05.2006 (fila 50).
de aceasta condamnare pentru o infracțiune de furt calificat: întrucât termenul de reabilitare stabilit conform art. 135 lit. a pen. nu era împlinit se va reține recidiva postexecutorie, conform art 37 lit pen.
La individualizarea judiciara a pedepsei, potrivit art. 72.pen. s-au avut-în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului (nesincer, cu antecedente penale similare), urmările faptei (prejudiciul de valoare mare, nerecuperat), împrejurările concrete (parte civila in vârstă care nu putea să se opună sau sa-l urmărească pe inculpat).
In baza art. 208 alin 1 art. 209 alin llit. e Cp en. cu aplicarea art. 37 lit b Cp en. furt calificat a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 pen. art. 64 lit. a, b Cp en.
In baza art. 14 pr. pen. art 346 pr pen a fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale către partea civila de 5400 lei si echivalent lei curs BNR a sumei de 300 euro, la data plății.
Onorariul de 100 lei av. oficiu s-a avansat din
In baza art. 191 alin 1 pr pen a fost obligat inculpatul la 350 lei cheltuieli judiciare către stat, inc1uzând onorariul avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat achitarea sa deoarece nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la data menționată în rechizitoriu el fiind la muncă în Ungaria împreună cu martorii și.
Prin decizia penală nr. 156 din 18 mai 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în baza art. 379 pct. 2 lit. a din Codul d e procedură penală s-a admis apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 12.08.1985 în, jud M, domiciliat în loc.,-/19, jud M împotriva sentinței penale nr. 134/09.04.2008 a Judecătoriei Turda pe care oad esființat-o doar sub aspectul conținutului pedepsei accesorii aplicate inculpatului.
Procedând la o nouă judecată în acest sens, în baza art. 71 din Codul penal s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei exercitarea dreptului prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a din Codul penal.
În baza art. 189 din Codul d e procedură penală s-a stabilit în favoarea Baroului C suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. ) ce s-a avansat din fondul Ministerului Justitiei.
În baza art. 192 alin. 3 din Codul d e procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Audiat fiind de către instanța de apel, martorul a declarat că în data de 28.03.2007 a fost împreună cu inculpatul la muncă în Ungaria, în localitatea unde au lucrat la sortat de cartofi fiind cazați pe str. - llf. 100 împreună cu încă cca. 60 de români, fără a avea permise de muncă.
Martorul nu a putut fi audiat deși a fost citat cu mandat de aducere de mai multe ori.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în vigoare, tribunalul a constatat că apelul este nefondat, prima instanță pronunțând o hotărâre legală și temeinică sub aspectul condamnării inculpatului.
Astfel, din procesul verbal ce constată efectuarea unor acte premergătoare(14) reiese că lucrători din cadrul Serviciul M au sesizat Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Câmpia că inculpatul, împreună cu, ce trebuia audiat ca martor propus de inculpat în apărarea sa, specializați în furturi din buzunare, au obținut în cursul lunii martie 2007 o sumă mare de bani printr-un furt comis în mun. Câmpia, bani din care și-au cumpărat lanțuri din aur și telefoane mobile de ultimă generație. După ce au avut loc verificările de rigoare cu privire la eventual.e furturi comise în perioada vizată, s-a constatat că partea vătămată a fost păgubit de către un tânăr de etnie rromă, însoțit de un altul mai înalt. A urmat recunoașterea din grup, ocazie cu care, în prezența martorilor asistenți, partea vătămată a indicat fără ezitare ca autor al furtului pe inculpat, declarând și că l-a recunoscut pe acesta deoarece înainte de a-i sustrage banii din buzunarul vestei inculpatul l-a întrebat până la ce oră e deschisă banca, ocazie cu care partea vătămată l-a privit în față. Pe de altă parte, fizionomia inculpatului seamănă cu portretul robot efectuat după descrierile părții vătămate imediat după sustragerea banilor.
Declarația martorului, cum că în data de 28.03.2007 se aflau la muncă în Ungaria nu poate fi avută în vedere la soluționarea cauzei deoarece, potrivit procesului verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare și martorul a fost prezent la comiterea infracțiunii, deci este subiectiv, iar inculpatul nu a declarat niciodată pe parcursul urmăririi penale că ar fi fost în Ungaria în perioada vizată, nefăcând referire la vreun martor care ar putea să-i asigure un alibi. De asemenea, rezultă din declarația inculpatului dată în faza de urmărire penală că acesta s-a mai deplasat în mun. Câmpia pentru a sustrage bani din buzunare în piata orașului.
Împrejurarea că inculpatul ar fi fost în Ungaria în data de 28.03.20-7 nu a putut fi verificată deoarece evidențele ieșirilor din țară ale cetățenilor români s-au păstrat până la data de 01.01.2007, iar faptul că au lucrat fără permise de muncă, la un patron al cărui nume nu îl cunosc face imposibilă verificarea perioadei în care aceștia ar fi fost în Ungaria.
Ca atare, întrucât inculpatul nu a combătut probele existente împotriva sa cum că ar fi autorul furtului comis în data de 28.03.2007 în dauna părții vătămate, condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani este legală și temeinică. Nu este necesară nici măcar reducerea pedepsei de vreme ce inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, a încercat să inducă instanța în eroare, are antecedente penale similare fiind și recidivist, a sustras bani în sumă mare de la o persoană în vârstă, neputând fi reținute în favoarea lui circumstanțe atenuante.
Față de inculpat ar fi trebuit reținute în încadrarea juridică și dispozițiile art. 40 din Codul penal față de cele două condamnări la pedeapsa amenzii penale (de 700 lei și 600 lei) aplicate prin sentințele penale nr 47/2007 și 190/2005 ale Judecătoriei Târnăveni, amenzi neachitate, însă reținerea acestora direct în apel nu este posibilă deoarece se încalcă principiul neagravării situației în propria cale de atac (non reformatio in peius).
Față de invocarea nulității absolute a fazei de judecată în primă instanță deoarece inculpatul ar fi fost privat de o apărare efectivă, arătă că potrivit art. 197 alin. 2 din Codul d e procedură penală sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute doar dispozițiile referitoare la asistarea inculpatului de către avocat, când aceasta este obligatorie potrivit legii. Ori inculpatul a fost asistat de un avocat care a participat la audierea sa și a martorilor la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile, iar instanta a amânat pronuntarea pentru a da posibilitatea avocatului titular să depună concluzii scrise. Împrejurarea că avocatul titular nu a mai depus concluzii scrise în termenul acordat nu i se poate imputa instanței de vreme ce aceasta nu poate aștepta la infinit până când avocatul depune concluziile. Prin urmare, raportat la împrejurarea că în faza de apel inculpatul a beneficiat de o apărare efectivă și profesionistă, fiindu-i admise probele solicitate în apărare, apreciem că ne formularea de concluzii în dezbateri de către apărător și nedepunerea de către acesta a concluziilor scrise, în cazul în spetă, constituie o nulitate relativă ce a fost însă înlăturată în apel.
În favoarea inculpatului poate fi însă interzicerea pe durata executării pedepsei doar a dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II -a din Codul penal, deoarece potrivit deciziei nr. 74/2007 pronunțate în recurs în interesul legii, doar acest drept se interzice prin efectul legii nu și teza 1 literei a sau litera
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal inculpatul.
În motivarea recursului se arată că a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului. Acest aspect a fost relevat și în fața instanței de apel, însă în mod greșit s-a consemnat că este vorba de o nulitate relativă, asistența juridică a inculpatului fiind obligatorie în speță, astfel că nu putea fi vorba decât de nulitatea absolută a hotărârii primei instanțe. Astfel, la termenul de judecată din 02 aprilie 2008, când s-a desfășurat întreaga judecată a cauzei, inculpatul a fost asistat de un apărător, în substituirea apărătorului titular. Din încheierea respectivă rezultă că avocatul substituent a lăsat la aprecierea instanței administrarea probatoriului, deoarece nu știa conținutul dosarului. Delegația pentru apărătorul din oficiu a fost eliberată tot la data de 2 aprilie 2008, astfel că nici apărătorul titular nu cunoștea dosarul. Avocatul substituent a solicitat amânarea pronunțării pentru ca titularul să depună la dosar concluzii scrise, cererea fiind admisă, dar concluziile nu au mai fost depuse la dosar. Inculpatul a fost lipsit de o apărare efectivă la instanța de fond, obligatorie, cum prevede Codul d e procedură penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Hotărârea de condamnare se bazează pe procesul verbal efectuat de poliția operativă și pe portretul robot, iar probele de la dosar sunt neconcludente, astfel că orice dubiu trebuie să-i profite inculpatului și în consecință, se impune achitarea acestuia.
Ca atare se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, respectiv Judecătoriei Turda, fiind încălcat dreptul la apărare al inculpatului, iar în subsidiar,se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c pr.pen. deoarece acesta nu a săvârșit infracțiunea de furt calificat care i se reține în rechizitoriu
Examinând probele dosarului curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.
Atât instanța de fond cât și cea de apel ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie elelmentelor constitutive ale infr de furt calificat prev. și ped. de art. 208, art 209 alin.1 lit.e) cu Cod Penal aplic. art 37 lit. b )
Cod PenalAstfel în esență inculpatul la data 28.03.2008, aflându-se în incinta sediului agenției BCR din Câmpia și-a însușit de la partea civila suma de 5400 lei si 300 euro.
Din procesul verbal ce a constatat efectuarea unor acte premergătoare(14) rezultat că lucrători din cadrul Serviciul M au sesizat Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Câmpia că inculpatul, împreună cu, ce trebuia audiat ca martor propus de inculpat în apărarea sa, specializați în furturi din buzunare, au obținut în cursul lunii martie 2007 o sumă mare de bani printr-un furt comis în mun. Câmpia, bani din care și-au cumpărat lanțuri din aur și telefoane mobile de ultimă generație.
După ce au avut loc verificările de rigoare cu privire la eventualele furturi comise în perioada vizată, s-a constatat că partea vătămată a fost păgubit de către un tânăr de etnie rromă, însoțit de un altul mai înalt. A urmat recunoașterea din grup, ocazie cu care, în prezența martorilor asistenți, partea vătămată a indicat fără ezitare ca autor al furtului pe inculpat, declarând și că l-a recunoscut pe acesta deoarece înainte de a-i sustrage banii din buzunarul vestei inculpatul l-a întrebat până la ce oră e deschisă banca, ocazie cu care partea vătămată l-a privit în față. Pe de altă parte, fizionomia inculpatului seamănă cu portretul robot efectuat după descrierile părții vătămate imediat după sustragerea banilor, deci o soluție de achitare a inculpatului în baza at 10 lit.c) C.P.P. recpectiv că fapta nu a fost comisă de către acesta este exclusă.
Nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond deoarece așa cum rezultă din actele dosarului acesta a fost asistat de către un avocat la instanța de fond, care a participat la audierea sa și a martorilor la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile, iar instanta a amânat pronuntarea pentru a da posibilitatea avocatului titular să depună concluzii scrise. Împrejurarea că avocatul titular nu a mai depus concluzii scrise ( activitate facultativă )în termenul acordat nu i se poate imputa instanței care nu poate eluda dispozitiile procedurale care reglementează amânarea pronunțării hotărârii, iar apărătorul este pasibil de o sancțiune disciplinară dacă va fi sesizat Baroul Cluj în acest sens.
Cu ocazia judecării apelului - care este o cale de atac devolutivă - inculpatul a beneficiat de o apărare efectivă și profesionistă, fiindu-i admise probele solicitate în apărare, iar omisiunea depunerii de concluzii scrise la instanța de fond, așa cum a apreciat și instanța de apel constituie o nulitate relativă ce a fost însă înlăturată în apel.
Cu ocazia individualizării pedepsei care afost aplicată inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal, adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, urmarea produsă, valoarea prejudiciului, precum și persoana inculpatului,care nu a recunoscut comiterea faptei, are antecedente penale și nu a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului cauzat părții civile.
Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate raportat la natura și gravitatea infracțiunii comise, perseverența infracțională a inculpatului și poziția sa procesuală, astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.
Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar, de altfel recursul inculpatului nu a vizat și acest aspect.
În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 385 indice 15 pct.1 lit. b ) Cp.p. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și născut la 12 august 1985 împotriva deciziei penale nr. 156 din 18 mai 2009 Tribunalului Cluj.
În baza art 1989 va C.P.P. stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art 192 alin.2 va C.P.P. obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și născut la 12 august 1985 împotriva deciziei penale nr. 156 din 18 mai 2009 Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red./
5 ex./
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Delia Purice, Ioana Cristina
