Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 69/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.69
Ședința publică de la 28 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Arin Alexandru Mengoni
JUDECĂTOR 2: Monica Vadana Adrian
-
GREFIER-
######
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul M, împotriva deciziei penale nr.186/A din 28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat inculpatul M - în stare de arest, asistat de avocat desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind cereri de formulat Curtea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul M, arată că față de traducerea efectuată din limba norvegiană, în limba română lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de repunere în termen a recursului având în vedere precizările Serviciului Corecțional de la.
Pe fond solicită respingerea ca tardivă a recursului având în vedere data pronunțării deciziei și data depunerii cererii de recurs.
Recurentul inculpat Maa rătat că a fost liberat condiționat de statul norvegian - perioadă în care a venit în România, însă datorită termenului fixat în Norvegia a trebuit să plece fără a avea posibilitatea să declare recurs.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr.15/6.01.2009 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr- s-a dispus în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.P.P. respingerea, ca nefondată a apelului formulat de apelantul-inculpatM, împotriva sentinței penale nr.15/6.01.2009 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul penal nr-.
S-a dispus plata din fondurile Justiției pentru asistența juridică din oficiu în sumă de 200 ron către Baroul d e Av. B - av.
În temeiul art.192 al.2 C.P.P. a fost obligat apelantul la plata a 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărâri astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.15/ 06 ianuarie 2009 Judecătoriei Bacău, pronunțată în dosar nr- s-a dispus următoarele:
În baza art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a penal, a fost condamnat inculpatul M, fiul lui G si, la 03.12.1980 în mun.B, jud.B, cu domiciliu în B,-, in B-, jud.B, fără studii, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, necăsătorit, fără copii, recidivist, -, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat".
În baza art. 61 alin.1 penal, s- revocat liberarea condiționată pentru restul rămas neexecutat de 692 zile închisoare din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.106/D/28.03.2003 a Tribunalului Bacău rămasă definitivă prin decizia penală nr.189/04.06.2002 a Curții de APEL BACĂU, și s-a contopit pedeapsa aplicată în prezenta cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Pedeapsa de executat:3ani închisoare.
În baza art.71 penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza II,b penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus durata reținerii din 26.09.2007.
În baza art.14, 346 Cod proc. penală și art.998 și urm. Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în sumă de 2.000 lei către, domiciliat în B,-/B/3, jud.B, reprezentând c/v bunurilor sustrase.
În baza art.191 alin.1 Cod proc. penal, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 400 lei, sumă care include si onorariul avocat oficiu avansat din fondurile Justitiei către B, pentru avocat oficiu la urmărirea penală și instanța de fond.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În noaptea de 21/22.09.2007, inculpatul s-a deplasat în incinta garajului SC" B SA B de pe strada B- dul - din mun. B, unde era parcat autocarul cu nr. de înmatriculare B-16-. M a încercat mai întâi să pătrundă în acest autovehicul, prin forțarea încuietorii ușii stânga față, pe care are acces conducătorul auto și geamul aceleiași uși, însă nu a reușit, motiv pentru care, cu un corp contondent a spart geamul portierei din partea dreaptă față a autocarului și a pătruns în interior de unde a sustras un radio CD - player, - player, antiradarul, stația de emisie recepție, toate bunurile aparținând părții vătămate, conducătorul auto al autocarului, care a și suportat și cheltuielile pentru cumpărarea și montarea geamului la autocar.
Cu ocazia efectuării cercetărilor la fața locului poliția a ridicat urme papilare aflate pe partea superioară a portierei stânga - față. Inculpatul fiind recidivist, urmele sale papilare erau în banca de date a sistemului, astfel că numai după 2 zile, s-a putut stabili identitatea persoanei care crease urmele papilare la locul faptei.
Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut fapta, invocând un alibi și anume că în noaptea de 21/22.09.2007, până la orele 04/05dimineata, împreună cu mai multe persoane ar fi fost la barul, situat pe str. - - din mun. Insa fiind audiate aceste persoane în calitate de martor, nu au susținut apărările inculpatului. Astfel, administrator și barman la acest bar a declarat constant că-l cunoaște pe inculpat, însă cesta nu a fost niciodată în bar, mai mult, în ziua de 21.09.2007, barul a fost deschis între orele 6,oo- 23, oo. De asemenea, chiar martorii propuși de către inculpat, nu susțin alibiul acestuia în declarațiile date în cursul urmăririi penale, la câteva zile de la săvârșirea faptei, dând declarații diferite și oscilante, unii susținând că au fost în acea noapte împreună cu inculpatul la bar, alții că nu au fost sau că nu-și mai amintesc data când s-a întâmplat acest lucru. Astfel, în cursul urmăririi penale declara că "nu reține dacă în noaptea de 21/22.09.2007 a fost cu M la discoteca"(fl.18d.), iar declara ca în noaptea de 21/22.09.2207 nu a fost în barul cu M -fl.44, iar martora nu confirmă, în ambele declarații, că ar fi fost cu inculpatul în noaptea de 21/22.09.2007-fl.45. Instanța a înlăturat ca nesincere și subiective declarațiile date în fața instanței de judecată de către și, reținându-le pe cele de la urmărirea penală, deoarece acestea pe de o parte sunt rude cu inculpatul și pe de altă parte nu au justificat în nici un fel revenirea asupra declarațiilor inițiale.
Mai mult, de la locul săvârșirii infracțiunii s-au prelevat urme papilare de pe portiere stânga fața exterioară și interioară și de pe cioburile de sticlă de la geamul portierei față dreapta și prin raportul de constatare tehnico-științifică s-a concluzionat cu certitudine ca acestea aparțin inculpatului. Față de faptul că locul de parcare a autobuzului din care inculpatul a sustras bunuri în timpul nopții nu era accesibil publicului, iar inculpatul atât în declarația de la urmărirea penală cât și în fața instanței de judecată, nu a putut justifica în nici un fel prezența în acel loc a amprentelor, iar pe de alta parte alibiul invocat de inculpat - cum ca s-ar fi aflat toată noaptea 21/21.09.2007 la discoteca barului - nu poate fi reținut, deoarece nu se coroborează în principal cu declarația patronului-barman al acelui local, martora declarând în mod constant că barul nu a fost deschis decât până la ora 23 în ziua respectivă și nici nu l-a văzut pe inculpat în acea noapte deși îl cunoștea anterior din vedere, și nici cu celelalte declarații ale martorilor audiați în cursul urmăririi penale, așa cum s-a arătat mai sus. În consecință, instanța a apreciat că există probe convingătoare de vinovăție a inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat pentru care a fost cercetat și trimis in judecată.
Starea de fapt relatată a fost dovedita prin următoarele mijloace de proba: declarațiile părții vătămate ( fi. 4-6 dup); proces verbal de cercetare la fața locului (fi. 7-12); raport de constatare tehnico-științifică dactiloscopică ( fi. 14- 20); declarații de martori ( fi. 35- 46 dup); declarațiile inculpatului( fi. 28- 30 dup).
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, în termen legal, inculpatul M, fără a -și motiva cererea de apel și fără a se prezenta în instanță pentru susținerea acestuia, oral, conform art 371 cod pr penală. însă, apărătorul din oficiu a solicitat redozarea pedepsei aplicate.
Tribunalul, analizând hotărârea atacată cu privire la motivul invocat, a considerat că apelul inculpatului este nefondat, pentru următoarele considerente:
Pe baza unor probe concludente, judicios administrate si temeinic apreciate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a făcut o încadrare juridică legală a faptelor, apelantul fiind trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev de art.208 alin.1 -209 alin.1 lit.g,i Cod penal cu aplicare art. 37 lit.a Cod penal, constând in aceea ca în noaptea de 21/22.09.2007 a pătruns prin efracție în autocarul BC.16. de unde a sustras bunuri în valoare de 2000 lei, aparținând părții vătămate.
În art. 72 Cod penal se arată că, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În aceste condiții, în ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății tribunalul consideră că, având în vedere împrejurările comiterii faptelor, gravitatea acestora, care a constat în sustragerea de bunuri prin efracție dintr-un autoturism parcat într-un garaj, a spart geamul, iar din interior a sustras un radio casetofon, la fața locului fiind găsite urme papilare aparținând inculpatului apelant. De asemenea, prima instanță a avut în vedere și starea de recidivă postcondamnatorie în care a fost săvârșită fapta, respectiv a celei prev de art 37 lit a Cod penal, pedeapsa aplicată fiind orientată spre minim, a fost corect individualizată și nu se impune reducerea sub minim.
Se va avea în vedere și fișa de cazier a inculpatului apelant din care rezultă că acesta are multiple condamnări și nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul M.
Prin decizia penală nr.186/28.04.2009 Tribunalul Bacăua respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva deciziei, la data de 5.08.2009 a formulat recurs inculpatul M.Potrivit art.385/3 al.2 Cod pr.penală rap.la art.365 Cod pr.penală cererea a fost calificată ca un recurs peste termen întrucât recurentul a lipsit la toate termenele de judecată în apel precum și la pronunțare, iar cererea a fost formulată în termen de 10 zile de la data începerii executării.
În fața instanței de recurs recurentul a invocat cazul de casare prev.de art.385/9 pct.21 - judecata în apel desfășurându-se în lipsa sa, el fiind în această perioadă arestat în Norvegia. În acest sens a depus un set de acte în limba norvegiană. Instanța a dispus traducerea acestora.
Din cuprinsul acestor acte rezultă că recurentul a fost arestat la data de 3.07.2008 și până la 29.09.2008 perioadă în care se judeca dosarul de față în primă instanță și nu în apăel așa cum pretinde recurentul.
Pentru lipsa de la termenele de judecată din apel recurentul nu a produs nici o dovadă că ar fi fost arestat.
Examinând dosarul primei instanțe,Curtea constată că nu este incident cazul de casare prev.de art.385/9 pct.21 Cod pr.penală invocat de recurent.
Astfel perioada în care a fost arestat în Norvegia acoperă un singur termen în fața primei instanțe, cel din 16.09.2008, dosarul primind termen din 24.06.2008 abia în septembrie fiind perioada vacanței judecătorești.
Este adevărat că la termenul din 16.09.2008 a fost audiată în calitate de parte vătămată, șeful autobuzului, doi martori asistenți, precum și mâna inculpatului.
Însă, la următorul termen de judecată din 7.01.2008 inculpatul s-a prezentat, a dat declarație și au fost audiate martorele din lucrări și.
de avocat, inculpatul nu a solicitat reaudierea părții vătămate și a celor trei martori audiați în lipsa sa, în schimb a solicitat și constatat contrar susținerilor de nevinovăție ale inculpatului, că prima instanță a dispus în mod legal condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 -209 al.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.37 lit. Cod penal.
Coroborând concluziile raportului de constatare dactiloscopică față de care amprentele sale se aflau pe partea șofer a geamului ușii din față stânga, cu declarația martorului - patronul barului unde susține inculpatul că a fost în 21/22.09.2007 și care arată că nu l-a văzut niciodată pe inculpat în barul său, cu declarația martorei care vrând să-i confere alibiul inculpatului arată că nu-și amintește dacă au fost în noaptea respectivă, Curtea reține ca fiind pe deplin dovedită fapta pentru care a fost condamnat.
De altfel, pare puțin credibilă apărarea că s-ar fi organizat discotecă în data de 21/22.09.2007, fiind o zi de miercuri.
Cu privire la pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare, Curtea constată că aceasta este oricum prea mică, față de poziția de nerecunoaștere a inculpatului și starea de recidivist postcondamnatorii prev.de art.37 lit.a Cod penal " apreciază că aceasta este oricum prea mică și nu se impune a fi redusă.
Față de considerentele arătate, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art 385/15 pct.l lit. b Cod pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de recurentulMîmpotriva nr. 186 din 28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos-.
Dispune plata din fondurile MJ a sumei de 350 lei către traducătorul autorizat de limba norvegiană conform facturii nr.0003/21.01.2010.
Dispune plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei către Baroul Bacău apărător oficiu.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 650 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.01.2010 în prezența recurentului în stare de detenție.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
- GREFIER,
red.
red. Gh/
red.
tehnored. - ex.2
02.02.2010
Președinte:Arin Alexandru MengoniJudecători:Arin Alexandru Mengoni, Monica Vadana Adrian
