Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 754/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.754
Ședința din publică din data de 22 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata, fiica lui și, născută la data de 05.02.1989, în prezent aflată în Penitenciarul, împotriva deciziei penale nr. 173 din 09.07.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 738/2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care în baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.f, alin.2 lit.b Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatei, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 31.10.2007.
În temeiul art.71 Cod penal au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală a fost menținută arestarea preventivă a inculpatei.
În baza art.88 Cod penal și art.357 alin.2 Cod penal s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 31.10.2007 la zi.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală inculpata a fost obligată la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta inculpată, personal în stare de deținere și asistată din oficiu de avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației nr. 4877/2008, aflată la dosar, fila 9, lipsind intimata parte vătămată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Cu permisiunea instanței avocat a luat legătura cu recurenta inculpată și învederează instanței că recurenta - inculpată solicită acordarea unui termen de grefă pentru a studierea dosarul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că instanța urmează să aprecieze față de cererea de amânare, având în vedere că aceasta a mai beneficiat de un termen de judecată pentru lipsă de apărare.
Curtea, respinge ca neîntemeiată cererea formulată de recurenta inculpată, privind acordarea unui termen de judecată pentru a studia actele dosarului, având în vedere că aceasta anterior a mai beneficiat de un termen de judecată pentru lipsă de apărare.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenta - inculpată arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, de asemenea arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri de formulat și analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, pentru recurenta - inculpată arată că aceasta a declarat împotriva deciziei penale nr. 173 din 09.07.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 738/2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care s-a dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Apreciază că ambele hotărâri sunt netemeinice și nelegale, la filele 71-72 dosar de urmărire penală se află declarația inculpatei prin care aceasta recunoaște faptul că a sustras din geanta părții vătămate un portofel. Mai mult decât atât numita precizează că, inculpata la momentul săvârșirii infracțiunii se afla la cca. 4 metri de locul în care fost săvârșită fapta.
Față de cele mai sus expuse solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri iar pe fondul cauzei solicită achitarea inculpatei în baza art.1, pct. 2, lit. b, rap. la art. 10 lit.a Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, din probatoriile administrate în cauză în mod cert vinovăția inculpatei, aceasta a fost surprinsă de către martorul atunci când a sustras portofel din geanta părții vătămate, de asemenea a fost văzută și de alți doi martori în momentul când a aruncat portofelul sustras. În ceea ce privește acuzația sa privind săvârșirea faptei de către numita care era minoră la momentul săvârșirii infracțiunii de către recurenta inculpată, aceasta a fost audiată declarând că nu ea a sustras acel portofel. Apreciază că în mod cert se poate reține vinovăția inculpatei, astfel că solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpata, personal având ultimul cuvânt solicită instanței să rămână la pedeapsa executată până la acest moment.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față,
Prin decizia penală nr. 173/9.07.2008 a Tribunalului Prahovas -a respins ca nefondat, apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr.738/08.04.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești,
In baza disp. art. 383 alin.1/1 raportat C.P.P. la disp. art. 350.C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatei iar in baza 381 alin.1 raportat C.P.P. la disp. art.88 s Cod Penal-a computat din pedeapsa aplicată inculpatei perioada reținerii și arestării preventive a acesteia de la 31.10.2007 la zi.
A fost obligată apelanta inculpată la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile Ministerului d e Justiție către Baroul d e Avocați
Pentru a pronunța decizia respectivă instanța de apel a reținut următoarea situație:
Prin sentința penală nr.738/2008 Judecătoria Ploiești în baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.f, alin.2 lit.b a Cod Penal dispus condamnarea inculpatei, fiica lui si, născută la data de 5 febr.1989, in prezent deținută in Penitenciarul la pedeapsa de 3 ani închisoare,pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 31.10.2007.
In temeiul art.71 au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
In temeiul art.350 alin.1 a C.P.P. fost menținută arestarea preventivă a inculpatei.
In baza art.88 și art.357 alin.2 s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 31.10.2007 la zi.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
In baza art.191 alin.1 inculpata C.P.P. a fost obligată la plata sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța aceasta sentința prima instanța reținut ca in data de 31.10.2007, organele de poliție din cadrul Poliției Comunitare P.- Serviciul Ordine Publica, au fost sesizate in jurul orelor 13,30 de dispecerat, să se deplaseze în stația "Complex Nord " deoarece agentul, aflat în timpul liber, are probleme pe traseul 101. La fața locului s-a constatat ca inculpata, in timp ce se afla în autobuz cu alte 2 tinere si -, a sustras din geanta părții vătămate, un portofel cu acte si bani. Martorul ocular agentul, după ce a atenționat partea vătămata, a cerut șoferului să nu deschidă usa din spate si a solicitat ajutorul echipajului de politie.
Martorii oculari si au declarat că au observat o tânără de etnie romă, îmbrăcată într-o geacă albă, când a aruncat un portofel, ce ulterior a fost recunoscut de partea vătămata ca fiind al său.
În cauza s-a efectuat recunoașterea după fotografie și planșa foto, ocazie cu care martorii, si au identificat-o pe inculpată ca fiind cea care în data de 31.10.2007 a sustras din geanta părții vătămate un portofel cu acte si bani. Prejudiciul, fiind recuperat prin restituirea bunului, partea vătămata nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În fața primei instanțe martorii si-au menținut declarațiile, arătând ca inculpata este persoana care in data de 31.10.2006 a sustras din geanta părții vătămate un portofel in care se aflau acte si bani si pe care l-a aruncat pe jos.
În raport de aceasta situație de fapt, a reținut vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev.de art. 208 al.1, 209 al.1. lit. si al.2. lit., text de lege in baza căruia a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata, motivat de faptul ca nu a comis fapta dedusa judecății, întrucât a fost comisă de către numita, cu care se afla în același autobuz si care, a sustras portofelul din geanta părții vătămate.
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate si pronunțarea unei soluții de achitare in temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit. C.P.P. întrucât fapta nu a fost săvârșita de către ea.
Tribunalul, examinând hotărârea atacata, in raport cu criticile formulate, dar si din oficiu,potrivit art. 371 al.2. C.P.P. pe baza actelor si lucrărilor dosarului, a constat că apelul declarat este nefondat.
Inculpata a fost trimisă în judecata pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, prevăzuta de art. 208 al.1. 209 al.1. lit. si al.2. lit.
Învinuirea consta in sustragerea in ziua de 31.10.2007, fără drept si fără consimțământul părții vătămate, a portofelului pe care aceasta il avea intr-o geanta, in care se aflau acte si bani, in timp ce inculpata si partea vătămata se aflau in autobuzul 101 ce circula pe raza orașului
Pentru săvârșirea acestei infracțiuni prima instanța a reținut vinovăția inculpatei si a condamnat-o la pedeapsa închisorii.
Inculpata a contestat vinovăția pentru săvârșirea acestei infracțiuni, afirmând ca nu este autoarea faptei de furt pe care ar fi comis-o numita, cu care se afla in autobuz in momentul respectiv si care, a introdus mana in geanta părții vătămate si a sustras portofelul.
Aceasta declarație a inculpatei este contrazisa de declarațiile martorilor, si, audiați atât in cursul urmăririi penale cat si in faza cercetării judecătorești, ocazie cu care au declarat, fără nici un fel de dubiu ca, este persoana care a introdus mana în geanta părții vătămate, a scos portofelul si când partea vătămata a sesizat lipsa acestuia, l-a aruncat pe jos in autobuz.
Cei trei martori se aflau în același autobuz in momentul comiterii faptei, in apropierea părții vătămate si a inculpatei, fiind martori oculari.
Este in mod evidentă poziția inculpatei de a nu recunoaște fapta, pentru a nu fi angajata răspunderea sa penala, încercând sa o învinovățească pe care era minora la data comiterii faptei, aspect ce constituie temei pentru atenuarea răspunderii.
De altfel, in cursul urmăririi penale a fost audiata si, care a declarat ca s-a aflat in acel autobuz împreuna cu si la un moment dat a auzit când o femeie a strigat ca i s-a furat portofelul. Aceasta a precizat ca nu i-a luat nici un portofel părții vătămate din geanta acesteia.
Martorul, a declarat in mod constant ca, a observat când o mana a inculpatei a fost introdusa in geanta părții vătămate, mana pe care a recunoscut-o după culoarea Aag ecii pe care aceasta o purta.
Martorul a mai precizat ca si cealaltă fata care era împreuna cu inculpata aveau alte articole de îmbrăcăminte, iar era singura care era îmbrăcată in geaca A, aspect pe care il precizează chiar.
Ca atare, nu exista nici un fel de îndoiala cu privire la existenta vinovăției inculpatei pentru comiterea infracțiunii de furt, pentru care a fost condamnata.
Pedeapsa aplicata a fost just individualizata, ținându-se seama de toate criteriile prev.de art. 72, dar si de faptul ca în mai multe cauze penale inculpata a fost cercetata pentru infracțiuni de furt calificat si s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ.
Acest aspect dovedește ca aplicarea acestor sancțiuni nu a constituit un avertisment pentru inculpată ci, dimpotrivă a constituit o încurajare pentru comiterea altor infracțiuni mai grave.
Modalitatea de executarea pedepsei este adecvata, întrucât scopul pedepsei poate fi atins numai dacă inculpata execută pedeapsa în vederea reeducării sale.
Și împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata criticând-o pentru nelegalitate și neteminicie și învederând că nu se face vinovată de comiterea faptei pentru care a fost condamnată, în realitate numita fiind persoana care a comis furtul, motiv pentru care a solicitat achitarea sa.
Curtea, examinând hotărârile atacate conform art. 38514Cod procedură penală pe baza actelor și lucrărilor dosarului în raport de criticile aduse și în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală constată că recursul este nefondat.
În acest sens, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de cele două instanțe după cum s-a arătat anterior, beneficiind de suport probator în actele și lucrările dosarului, în pofida declarațiilor de recunoaștere a faptei date în mod constat de inculpată.
Astfel, după cum s-a reținut în mod absolut corect nici din faza de urmărire penală, aspecte ce au fost confirmate de probele administrate cu ocazia cercetării judecătorești, declarația inculpatei prin care o indică pe numita în vârstă de 15 ani, ca autoare a faptei de furt nu are nici un suport probatoriu, întrucât martorul, cel care a văzut-o pe inculpata, exact în momentul în care a introdus mâna în geantă și a sustras portofelul, cât și martorele și, cele care au văzut-o pe aceeași inculpată în momentul în care a aruncat portofelul, au indicat-o fără nici un dubiu și fără nici o urmă de ezitare pe inculpata, ca autoare a faptei de furt.
De precizat este faptul că toți cei trei martori au fost reaudiați de către procuror, aceștia menținându-și declarațiile inițiale, fiind fermi în susținerea depozițiilor.
Se observă, de altfel, că numita a dat două declarații, la urmărirea penală, cu totul și cu totul opuse, la o distanță de numai 9 zile una de cealaltă( filele 61-63 dosar urmărire penală) ceea ce spune totul despre credibilitatea acestei persoane.
Instanța de fond a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatei - pedeapsă pe care instanța de apel a menținut-o în mod judicios - pentru infracțiunea săvârșită, făcând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 72 Cod penal, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptei săvârșite, a împrejurărilor concrete de săvârșire a acesteia și a persoanei inculpatei care pe lângă faptul că a avut o poziție nesinceră în pofida probelor zdrobitoare de nevinovăție, în mai multe cauze penale a fost cercetată pentru infracțiuni de furt calificat în care i s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ.
Față de cele astfel reținute, constatându-se că motivul invocat în recurs de inculpată, motiv ce se încadrează în cazul de casare prev. de art. 3859alin.1 pct.18 Cod procedură penală, nu există și ținându-se cont de faptul că în speță nu sunt incidente nici vreunul dintre cazurile de casare ce se iau în considerare din oficiu conform art. 3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea în baza art.38515alin.1 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 38517alin.4 Cod procedură penală rap. la art. 383 alin.2 Cod procedură penală se va computa din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive a inculatei de la data de 31.10.2007 la zi.
Avându-se și în vedere și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata, fiica lui și, 5 februarie 1989, deținută în Penitenciarul, împotriva deciziei penale nr.173/9 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.738/2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 31.10.2007, la zi.
Obligă recurenta la 180 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 septembrie 2008.
Președinte Judecători
- - - - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
4 ex./22.09.2008
f-- Judecătoria Ploiești
-
a-- Tribunalul Prahova
/ -
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
