Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 787/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1134/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 787
Ședința publică de la 27 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 2: Luciana Mera
JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe
recurent
și pe intimat, intimat, intimat, având ca obiect
furtul calificat (art. 209.Cod Penal)
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- intimat Parte vătămată -
- intimat Parte vătămată -
- recurent Inculpat -
- intimat Parte vătămată -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față:
Prin decizia penală nr. 249/A/21.04.2009 a Tribunalului București, Secția I Penală, pronunțată în dosarul nr- s-a respins apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 141/13.03.2009, pronunțată de Judecătoria sector 3 B, în dosarul nr-. S-a menținut starea de arest a inculpatului și a fost dedusă prevenția de la 1.10.2008 la zi, fiind obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 141/13.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, în dosarul penal nr-, în baza art. 26 penal, rap la art. 208 al.l- 209 al. 1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplic.art. 75 al. 1 lit. c Cod penal, a fost condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 6 an: închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat cu reținerea circumstanței agravante a săvârșirii faptei împreună cu un minor.
În baza art. 208 al. 1 -209 al. 1 lit. a,g Cod penal, cu aplic. art. 75 al. 1 lit. c Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, cu reținerea circumstanței agravante a săvârșirii faptei împreună cu un minor.
În baza art. 192 al. 1,2 Cod penal, cu aplic. art. 75 al. 1 lit. c Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu cu reținerea circumstanței agravante a săvârșirii faptei împreună cu un minor.
În baza art. 61 Cod penal, s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate privind pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1394/03.06.2008 pronunțată de Judecătoria Craiova, definitivă prin nerecurare la data de 24.06.2008 și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 467 zile închisoare cu fiecare din pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, rezultând două pedepse 6 ani și respectiv 4 ani închisoare.
S-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului prin prezenta se afla în concurs real de infracțiuni și în baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta, urmând ca în final acesta să execute pedeapsa cea mai grea, și anume pe cea de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art. 71,64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reținerii și arestării de la data de 01.10.2008 la zi.
În baza art. 350 al.l Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive. In baza art. 14 Cod procedură penală și art. 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1100 lei către partea civilă cu titlu de despăgubiri civile.
In baza art. 14 Cod procedură penală și art. 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civila și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei către partea civilă cu titlu de despăgubiri civile.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă .
În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de apărătorul din oficiu, avocat de acordare a onorariului cuvenit ca urmare a acordării asistentei juridice inculpatului la termenele din 18.11.2008, 2.12.2008, 13.01.2009 si 21.01.2009.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că următoarele:
1. La data de 21.09.2008, în jurul orelor 05.00, inculpatul împreună cu învinuitul minor, se deplasau din zona spre cartierul și ajungând pe str. - Județul, au luat împreună hotărârea de a sustrage bunuri dintr-unul din imobilele situate pe acea stradă.
Astfel, văzând că una din ferestrele de la etajul 1 al unei clădiri situată la nr. 8 este deschisă, inculpatul împreună cu numitul au escaladat gardul imobilului, iar apoi numitul a escaladat fereastra deschisă, intrând în B mică a apartamentului proprietatea părții vătămate. După ce a intrat în apartament prin modalitatea anterior descrisă, numitul a deschis fereastra de la sufragerie, pe care inculpatul a escaladat-o, intrând astfel și el în apartament.
După un scurt interval de timp, inculpatul a părăsit imobilul fără a sustrage vreun bun, spunându-i numitului că îl va aștepta afară. Rămas în locuința părții vătămate numitul s-a deplasat în sufragerie, sustrăgând un telefon mobil de pe masă și suma totală de 1100 lei și apoi în dormitorul apartamentului, de unde a sustras dintr-o borsetă, un telefon mobil Nokia 3200 și de pe spătarul patului un alt telefon mobil marca. După aproximativ 10 minute, numitul a părăsit locuința părții vătămate și i-a arătat inculpatului, care îl aștepta, telefoanele mobile sustrase, fiecare dintre cei 2 luând câte un telefon mobil, și suma de 600 lei, pe care au împărțit-o în mod egal și au cheltuit-o, fără a putea fi recuperată. Cele două telefoane sustrase au fost aruncate într-un de gunoi de pe str. - Județul, iar telefonul Nokia 3200 rămas la numitul, care 1-a vândut unei persoane necunoscute contra sumei de 200 lei, diferența de bani de 500 lei sustrasă din locuința părții vătămate rămânând la numitul, acesta cheltuind-o în interes propriu.
2. După două zile de la data săvârșirii infracțiunii reținută prin prezenta
la punctul 1, respectiv la data de 23.09.2008, în jurul orelor 21.30, inculpatul și
numitul au revenit pe str. - Județul și, observând poarta
clădirii de la nr. 8 deschisă, au hotărât să sustragă din nou bunuri.
Astfel, cei doi au intrat în curtea imobilului și apoi au coborât pe scări la subsolul casei, unde era amenajată o cameră de locuit și, profitând de faptul că ușa camerei era descuiată, au pătruns în interior, sustrăgând un parfum marca, aparținând părții vătămate, un ceas bărbătesc marca și un telefon mobil marca Nokia 1100 aparținând părții vătămate. În momentul în care cei doi se pregăteau să părăsească locuința s-au întâlnit pe scări cu părțile vătămate și, care au crezut că sunt colegi ai lor și i-au salutat. Cele două părți vătămate anterior menționate l-au recunoscut ulterior pe inculpat, dar și pe numitul, din planșele fotografice puse la dispoziție de organele de poliție ca fiind persoanele cu care s-au întâlnit pe scări la data de 23.09.2008, imediat după aceea descoperind că din bagaje le dispăruseră anumite bunuri.
sustras a rămas la inculpat și ulterior a fost recuperat de la mama acestuia, fiind predat părții vătămate pe bază de dovadă. Celelalte bunuri sustrase au rămas la numitul care a aruncat ulterior ceasul, iar telefonul 1-a vândut unei persoane necunoscute contra sumei de 200 lei.
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului au fost pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză, declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii infracțiunilor reținute la punctul 2 din prezenta sentința și declarațiile date inițial de către inculpat în cursul urmăririi penale cu privire la fapta de la punctul 1 coroborându-se cu plângerea și declarațiile părții vătămate (filele 7-9 dup), cu mențiunile procesului-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (filele 11 -25 dup) ocazie cu care au fost ridicate mai multe fragmente de urme papilare din locuința părții vătămate, cu mențiunile procesului-verbal de conducere în teren însoțit de planșe fotografice (filele 27-32 dup), cu declarația martorului care a asistat la efectuarea conducerilor în teren (filele 33 și 56 dup), cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr.-/15.10.2008 (filele37-44 dup) din care rezultă că urma digitală prelevată și ridicată de pe faianța din B mică a apartamentului părții vătămate a fost creată de degetul mare de la mâna a inculpatului, cu declarațiile părților vătămate și (filele 48- 49 dup), cu mențiunile procesului-verbal de conducere în teren (fila 51 dup), cu mențiunile procesului-verbal de ridicare a parfumului sustras din locuința inculpatului (fila 116 dup) și dovada de primire a acestui parfum de către partea vătămata (fila 50 dup), cu mențiunile proceselor-verbale de recunoaștere a inculpatului și a numitului după planșe foto de către părțile vătămate și (filele 56,62,68,74 dup), cu declarațiile martorului care a asistat la efectuarea recunoașterilor de pe planșe foto (filele 83-84 dup), dar și cu declarațiile date de numitul în cursul urmăririi penale (filele 107-112 dup) și în fața instanței.
Prima instanță a reținut în drept, că fapta inculpatului care, la data de 21.09.2008, în jurul orelor 05.00, a pătruns prin escaladare în locuința părții vătămate din B,-, sector 3, împreună cu învinuitul minor, ajutându-1 moral pe acesta din urmă la sustragerea unor bunuri și beneficiind de produsul infracțional, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 208 ai. 1 -209 al. 1 lit. a,g,i Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat, care la data de 23.09.2008, în jurul orelor 21.30 intrat în același imobil situat în B,- sector 3, împreună cu învinuitul minor, cu care a sustras mai multe bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1-209 al. lit. a, g Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care la data de 23.09.2008, în jurul orelor 21.31 împreună cu învinuitul minor a pătruns, fără drept, în locuința părților vătămate și din B,-, sector 3, neavând consimțământul persoanelor care foloseau această locuință, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. 1,2 Cod penal.
In ceea ce privește încadrarea juridică a fiecăreia din cele trei infracțiuni reținute prin prezenta în sarcina inculpatului instanța a reținut și circumstanța agravantă prev. de art. 75 al. 1 lit. c Cod penal, respectiv fapta săvârșită împreună cu un minor, in condițiile în care inculpatul a precizat în cuprinsul declarației aflată la fila 121 verso dup că știa faptul ca numitul are vârsta de 14 ani și
Având în vedere aceste considerente și întrucât inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății după liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 2 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală anterior menționată, în baza art.61 Cod penal, instanța a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate privind pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 1394/03.06.2008 pronunțată de Judecătoria Craiova, definitivă prin nerecurare la data de 24.06.2008 și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 467 zile închisoare cu fiecare din pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta.
Văzând că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului se află în concurs real de infracțiuni, în baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele ce urmează a fi aplicate inculpatului, urmând ca în final acesta să execute pedeapsa cea mai grea, cu executare în regim de detenție.
In baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a Ii-a și lit. b Cod penal.
În cauză a formulat apel inculpatul pe care Tribunalul l-a considerat nefondat.
Situația de fapt a fost reținută în mod judicios de instanța de fond, în asentiment cu aceasta tribunalul apreciind că participația inculpatului la săvârșirea celor două infracțiuni, în formele reținute, este dovedită indubitabil de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică dactiloscopică ce atestă că amprentele ridicate de pe faianța din B apartamentului primei părți vătămate (a cărei fereastră a fost utilizată de cei doi pentru a pătrunde în interior) aparțin inculpatului, de recunoașterile părților vătămate și care s-au întâlnit cu inculpatul și cel de-al doilea făptuitor imediat după ieșirea acestora din apartament, din faptul că unul din bunurile sustrase din această din urmă locație a fost găsit chiar la domiciliul inculpatului, dar și prin declarațiile inițiale ale acestuia, care se coroborează cu tot ansamblul probator și servesc la stabilirea situației de fapt conform art. 69 Cod procedură penală.
A constatat că instanța de fond a făcut o încadrare juridică corectă a faptelor și a procedat de asemenea la o individualizare judicioasă a pedepselor aplicate, ținând cont de toate criteriile stabilite de art. 72 Cod penal.
Ca atare, având în vedere modalitatea concretă de comitere a faptelor, antecedența penală a inculpatului care a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă cu executare al cărui scop reeducativ în mod cert nu a fost atins, dar și de poziția procesuală de rea-credință, șicanatorie, a inculpatului la fond, acesta recuzând în mod repetat completul de judecată și ignorând măsurile luate pentru asigurarea solemnității ședinței, Tribunalul a apreciat că nu există argumente pentru a reduce pedeapsa aplicată inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul, criticând soluția ca netemeinică și solicitând redozarea pedepsei.
A fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală.
Curtea, analizând recursul prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală constată că recursul este nefondat.
Inculpatul a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat, și 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, având de executat în final 6 ani închisoare.
Pedepsele aplicate sunt adecvate gravității faptelor săvârșite (furt din locuință și violare de domiciliu, săvârșite de 2 persoane împreună, din care una minoră, pe timp de noapte) și periculozității inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale.
În cauză nu se impune o redozare a pedepsei aplicate inculpatului pentru că acesta a suferit mai multe condamnări în minorat pentru același gen de infracțiuni, iar pedepsele executate nu și-au atins scopul reeducativ.
O reducere a cuantumului sancțiunii ar aduce atingere finalităților impuse de prevenția generală și cea specială.
De aceea
Curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat, urmând ca inculpatul să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 141/13.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B, în dosarul penal nr- și deciziei penale nr. 249/A/21.04.2009 a Tribunalului București, Secția I Penală, pronunțată în dosarul nr-.
Deduce prevenția de la 1.10.2008, la zi.
Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocat oficiu, în sumă de 200 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-14.07.2009
Președinte:Cristina RotaruJudecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu
