Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1131/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 788/
Ședința publică de la data de 27 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Rotaru- - -
JUDECĂTOR 2: Luciana Mera
JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURETE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - reprezentat prin procuror.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 7 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund: recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 36681/27.05.2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual, recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 60712/27.05.20089 emisă de Baroul București - Cabinet individual, recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocați în baza împuternicirii avocațiale nr. -/27.05.2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual și G în baza împuternicirii avocațiale nr. 28925/2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual, în stare de arest și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care:
Având cuvântul, I - avocat din oficiu desemnată de instanță - învederează faptul că a studiat actele și lucrările dosarului pentru recurenții inculpați și și solicită a se aprecia asupra acordării onorariului.
Curtea, constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, continuarea judecării cauzei cu recurentul inculpat în stare de libertate.
Apreciază că în prezent temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă și, în raport de circumstanțele personale ale acestuia, care este tânăr, elev în ultimul an de liceu, provine dintr-o familie organizată, consideră că lăsarea în libertate nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
Apărătorul recurentului inculpat arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive s-au schimbat și nu au intervenit temeiuri noi care să justifice în continuare menținerea stării de arest preventiv. Totodată, solicită să se aibă în vedere dispozițiile art. 136 alin. 8. pr. pen. și să se constate că inculpatul nu prezintă un pericol social pentru ordinea publică, că se va prezenta la termenele de judecată și nu va impieta buna desfășurare a procesului penal.
Față de cele susținute, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, continuarea judecării cauzei cu recurentul inculpat în stare de libertate.
Apărătorii recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, revocarea măsurii arestării preventive a recurentului inculpat.
Astfel, se solicită a se avea în vedere comportamentul sincer și faptul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale. De asemenea, precizează că cererea de liberare sub control judiciar este supusă recursului, criticând încheierea recurată sub aspectul faptului că inculpatul nu a fost ascultat, declarația acestuia nu se află depusă la dosar, iar instanța de fond nu a analizat cerințele în legătură cu cererea solicitată, încheierea nefiind motivată sub acest aspect, ori din acest punct de vedere, se impune casarea pentru motivarea respingerii cererii de liberare sub control judiciar. Dacă se va reține cauza spre rejudecare, solicită admiterea cererii de liberare sub control judiciar.
Apărătorul recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu aceea de a nu părăsi localitatea. Apreciază că în cauză nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 rap. la art. 148 lit. f pr. pen. clientul său a vrut să renunțe la consumul de droguri și să le valorifice, de asemenea, nu sunt date sau indicii că s-a sustrage de la cercetarea judecătorească.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate în cauză de către inculpați, ca fiind neîntemeiate.
Astfel, sub aspectul concluziilor referitoare la cererea de liberare sub control judiciar formulată de către inculpatul, solicită respingerea cererii pentru aceleași concluzii pe care le-a formulat și la verificarea conform art.3002pr. pen. a legalității și temeiniciei arestării preventive. De asemenea, instanța de fond a procedat la ascultarea inculpatului, însă conform art. 1608alin.8 pr. pen. care reglementează procedura de soluționare a unei asemenea cereri și pe care judecătorul trebuie să o urmeze, nu prevede audierea în mod obligatoriu a inculpatului la soluționarea fiecărei cereri de liberare sub control judiciar pe care o acesta o poate formula, atâta timp cât în dosar a existat ascultarea inculpatului asupra celor reținute în sarcină până la acest moment.
Cu privire la celelalte aspecte invocate de către inculpați prin apărătorii lor, formulează concluzii globale deoarece din punctul său de vedere, din analiza probelor administrate în cauză rezultă vinovăția inculpaților, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat până la acest moment, iar lăsarea în libertate în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Arată că, într-adevăr, circumstanțele personale sunt favorabile, însă infracțiunile săvârșite sunt foarte grave și există presupunerea rezonabilă că odată lăsați în libertate, aceștia și-ar relua activitatea infracțională.
Având pe rând ultimul cuvântul, recurenții inculpați solicită judecarea lor în stare de libertate, raliindu-se la concluziile puse de apărătorii lor.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 7.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în temeiul art. 3002. pr. pen. s-a menținut starea de arestarea preventivă a inculpaților, și și s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, instanța apreciind că temeiurile ce au stat la baza arestării, impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și criticând-o pentru netemeinicie, pe motiv că datorită circumstanțelor personale nu se poate susține că prezintă pericol pentru ordinea publică. În plus, recurentul critică încheierea sub aspectul soluționării cererii de liberare provizorie sub control judiciar, pe motiv că nu a fost ascultat și că instanța de fond nu a analizat cerințele în legătură cu cererea formulată, încheierea nefiind motivată sub acest aspect.
Examinând cauza în conformitate cu disp. art. 141 cu referire la art. 3856alin. 3. pr. pen. Curtea apreciază că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Inculpații au fost trimiși în judecată, după cum urmează: pentru săvârșirea infracțiunii prev. de 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, reținându-se în sarcina acestuia că în luna ianuarie 2009 vândut colaboratorului sub acoperire droguri de mare risc; pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, reținându-se în sarcina acestuia că în luna februarie 2009, împreună cu coinculpatul, a vândut cocaină unei persoane; pentru săvârșirea infracțiunii prev. de 2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009 vândut droguri de risc și mare risc mai multor persoane; pentru săvârșirea infracțiunii prev. de 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, reținându-se în sarcina acestuia că în luna februarie 2009, împreună cu inculpatul, a vândut cocaină unei persoane.
Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea din 12.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se incidența art. 148 alin. 1 lit. f pr. pen.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că încheierea recurată este legală și temeinică, instanța apreciind în mod corect că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 681. pr. pen. din probele administrate rezultând că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, relevante sub acest aspect fiind procesele-verbale de constatare a săvârșirii unor infracțiuni flagrante, procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, procesele-verbale de supraveghere operativă, procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, procesele-verbale întocmite de colaboratorul sub acoperire și declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.
Sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f pr. pen. întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestora creează pericol concret pentru ordinea publică.
În lipsa unei definiții legale a acestui pericol, prima instanță a avut în vedere în mod corect, atât gravitatea faptelor, rezonanța socială negativă și amploarea pe care o înregistrează săvârșirea unor astfel de infracțiuni, cât și circumstanțele favorabile ale inculpaților, care sunt tineri, necunoscuți cu antecedente penale, reținând de asemenea și durata redusă a privării de libertate (de circa 3 luni), precum și stadiul incipient al cercetării judecătorești.
Analiza pericolului pentru ordinea publică pe baza acestor elemente, ca și concluzia la care a ajuns instanța, corespund dispozițiilor art.136 alin.8 pr. pen. căci împrejurările favorabile invocate de inculpați nu atenuează decât într-o mică măsură pericolul ce rezultă din comiterea faptelor de trafic de droguri și nu pot justifica lăsarea acestora în libertate.
Cât privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, se constată că încheierea recurată este motivată, îndeplinind condițiile prevăzute de art.356 Cod procedură penală, întrucât prima instanță a analizat cererea din perspectiva dispozițiilor legale speciale, respectiv art.1602și urm. Cod procedură penală.
Așa cum rezultă din textele legale mai sus menționate, îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de liberare provizorie nu obligă instanța să admită cererea, întrucât potrivit art.1608Cod procedură penală, aceasta constituie o primă etapă a analizei, respectiv examinarea și admiterea în principiu a cererii, urmând ca ulterior în temeiul art.1608aCod procedură penală, instanța să analizeze temeinicia cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Evaluând toate aspectele relevante care îl privesc pe inculpatul, prima instanță a stabilit în mod corect că cererea nu este întemeiată întrucât nu se impune liberarea provizorie a inculpatului, reținând în acest sens riscul ca acesta să săvârșească alte fapte prevăzute de legea penală, prin continuarea activității infracționale pentru care a fost trimis în judecată.
Se constată, de asemenea, că prima instanță a făcut și aplicarea art.1608aalin.1 Cod procedură penală, referitor la ascultarea inculpatului, făcându-se mențiune expresă despre aceasta în practicaua încheierii recurate.
Față de cele reținute, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. b pr. pen. va respinge recursurile ca nefondate și conform art. 192 alin. 2. pr. pen. va obliga recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu, de câte 25 lei pentru recurenții inculpați și, se avansează din fondul Ministerului Justiției și nu se include în cheltuielile judiciare la care sunt obligați recurenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 7.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr. 1434--.
Obligă recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu, de câte 25 lei pentru recurenții inculpați și, se avansează din fondul Ministerului Justiției și nu se include în cheltuielile judiciare la care sunt obligați recurenții.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Pt. grefier aflat în,
semnează grefierul șef
Red.
Dact./2 ex.
Președinte:Cristina RotaruJudecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu
