Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 97/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 97/
Ședința publică din data de 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte Secția pentru cauze cu
Minori și de Familie
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
Din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații și, domiciliați în comuna, sat, județul B, împotriva deciziei penale nr. 191 din 13 octombrie 2009 Tribunalului Brăila.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.02.2010 și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 09 februarie 2010.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 929 din 20.05.21009 a Judecătoriei Brăilas -a dispus în baza art.11 pct.2 lit.a/proc.pen. rap la art.10 alin.1 lit.1/proc.pen. achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,g/pen, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art.11 pct.2 lit.a/proc.pen. rap la art.10 alin.1 lit.1/proc.pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,g/pen, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art.11 pct.2 lit.a/proc.pen. rap la art.10 alin.1 lit.1/proc.pen. s-a dispus achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a,g/pen, cu aplicarea art.37 lit.a/pen. întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În temeiul art. 345 alin. 4 Cod procedură penală coroborat cu dispozițiile art. 181alin. 3 și art.91/Cod penal instanța a aplicat inculpaților sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 1000 lei fiecare.
De asemenea, s-a dispus în baza art.118 lit. e/pen confiscarea de la inculpatul a sumei de 100 lei, de la inculpatul a sumei de 100 lei,iar în baza art.14 rap la art.346/proc. pen rap la art.246/proc.civ, s-a luat act de renunțarea părții civile la acțiunea civilă exercitată în procesul penal.
Instanța de fond a dispus în temeiul art. 192 pct.1 lit. d proc. pen. obligarea inculpaților la plata sumei de câte 600 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care următoarele sume reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (av. - 300 lei, av. - 75 lei, av. - 75 lei, av. - 450 lei) vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăila.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în cursul lunii decembrie 2006 inculpatul s-a înțeles cu inculpații și să înlocuiască trei dintre bovinele sale, cu altele aparținând fermei părții vătămate. Ca urmare a acestei înțelegeri și profitând de calitatea lor de angajați în cadrul fermei, inculpații și au facilitat schimbul a trei bovine aparținând inculpatului, cu altele de o rasă superioară din cadrul fermei, primind în schimb suma de 100 lei fiecare. Astfel, în cursul unei nopți, inculpatul a adus la fermă două dintre animalele sale, primind în schimb, de la ceilalți doi inculpați, alte două, iar ulterior, într-o altă noapte a mai schimbat o bovină, în aceeași modalitate.
Schimbul fraudulos nu a fost descoperit decât în cursul anului 2008, când martorul a observat pe islazul comunal, o parte din bovinele despre care știa că i le vânduse anterior părții vătămate. A sesizat-o pe aceasta și în urma verificării pașapoartelor bovinelor cu efectivul existent, s-a depistat că bovinele se aflau, fără drept, în posesia inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.
Inculpatul a susținut că temeiul achitării sale este nelegal în sensul reținerii art. 10 lit1Cod procedură penală și că ar fi fost corect fie reținerea art. 10 lit. b Cod procedură penală în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală, fiind vorba de o faptă civilă de schimb de animale potrivit art. 1405 cod civil, ori în temeiul art. 10 lit a Cod procedură penală în sensul că fapta nu există.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăilaa susținut că potrivit dispozițiilor art. 41 al.2 Cod penal infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, infracțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
În speță, inculpații, și au sustras într-o noapte în cursul lunii decembrie 2006 două bovine de la ferma aparținând părții vătămate, iar peste câteva nopți, în baza aceleiași rezoluții infracționale și folosind același mod de operare, au sustras-o și pe a treia.
Instanța, în baza rolului său activ și având în vedere dispozițiile art. 334 Cod procedură penală era obligată să pună în discuția părților corecta încadrare juridică a faptei reținute în sarcina inculpaților și anume cea prevăzută de art. 208 al.l -209 al.1 lit a, g Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.
Neprocedând astfel a considerat că instanța de judecată investită cu soluționarea cauzei a pronunțat o soluție nelegală.
În mod neîntemeiat instanța de judecată a dispus achitarea inculpaților, și în temeiul art. 10 lit1Cod procedură penală și art. 181Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 17 al.1 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, este săvârșită cu vinovăție și este prevăzută de legea penală.
Totodată potrivit art. 181Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În alineatul 2 al aceluiași articol se precizează că la stabilirea gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana sau conduita inculpatului.
În speță, a apreciat că fapta reținută în sarcina inculpaților prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
S-a reținut că instanța de judecată trebuia să ia în calcul modul concret de comitere a infracțiunii și anume faptul că inculpații au acționat în baza unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat în timpul nopții, pentru a nu fi identificați, la ferma părții vătămate de unde au sustras respectivele bovine. De asemenea, trebuia avut în vedere de către instanță și perseverența infracțională a inculpaților, faptul că aceștia au sustras inițial doar două bovine după care, la interval de câteva nopți au sustras-o și pe a treia în aceeași modalitate.
Mai mult, inculpatul, după ce a sustras cele trei bovine a îndepărtat crotolele de la urechile animalelor sustrase pentru a nu putea fi recunoscute și a încercat să șteargă poansonul cu numărul 1004 de pe una din bovine.
Prejudiciul cauzat părții civile nu este unul destul de scăzut, așa cum a reținut instanța de judecată, ci unul relativ mare de 8.800 lei, constând în valoarea bovinelor sustrase și profitul nerealizat, având în vedere și faptul că bovinele sustrase erau de rasă superioară celor cu care au fost înlocuite, iar acestea din urmă au murit la scurt timp după înlocuire.
Alături de aceste circumstanțe reale de comitere a faptelor trebuiau avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților.
Inculpatul a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal el nerecunoscând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, or, la aprecierea gradului de pericol social al infracțiunii, trebuie avută în vedere și atitudinea și persoana inculpatului.
Inculpații și au recunoscut parțial săvârșirea faptei reținute în sarcina lor, în sensul că au precizat că au sustras doar două bovine, la care se adaugă și faptul că ei aveau calitatea de paznici ai fermei respective.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în stare de recidivă postcondamnatorie
Prin decizia penală nr. 191 din 13 oct. 2009 Tribunalului Brăila, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 929 din 20 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul penal nr-.
În baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală,
S-a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria împotriva sentinței penale nr. 929 din 20 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul penal nr-.
S-a desființat în parte sentința atacată sub aspectul laturii penale și în rejudecare:
În baza art. 334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de furt calificat reținută în sarcina inculpaților din prevederile art. 208 al.1 - 209 al.1 lit. a și g Cod penal în prevederile art. 208 al.1 - 209 al.1 lit. a și g cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.
Față de inculpatul s-au reținut și prevederile art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art. 208 al.1 - 209 al.1 lit.a și g Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 74 al.2 Cod penal și art. 76 lit.c Cod penal.
A fost condamnat inculpatulla o pedeapsă de 2 ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă comisă în cursul lunii decembrie 2006.
În baza art. 208 al.1 - 209 al.1 lit. a și g Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 74 lit. a Cod penal - 76 lit. c Cod penal,
A fost condamnat inculpatulla o pedeapsă de 2 ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată faptă comisă în cursul lunii decembrie 2006.
În baza art. 208 al.1 - 209 al.1 lit. a și g Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 al.2 Cod penal - 76 lit. c Cod penal și art. 80 Cod penal.
A fost condamnat inculpatulla o pedeapsă de 2 ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată faptă comisă în cursul lunii decembrie 2006.
În baza art. 71 al.1 și al. 2 Cod penal, li s- aplicat inculpaților, și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza a II a și litera "b" cod penal.
În baza art. 88 Cod penal din pedeapsa aplicată inculpaților și de 2 ani închisoare, s-a dedus perioada reținerii din ziua de 7 aprilie 2008.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de către inculpații și pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 al.5 Cod penal, s- dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpaților și pe durata suspendării pedepselor principale.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpaților și asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 83 Cod penal, s-a dispus față de inculpatul revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală numărul 87/20.02.2006 a Tribunalului Brăila, definitivă la 06.03.2006 prin neapelare, și s-a dispus executarea alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință de 2 ani închisoare,urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3(trei) ani închisoare.
S-a dispus față de inculpatul executarea pedepsei cu privare de libertate.
În baza art. 88 Cod penal, din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului, s-a dedus reținerea din ziua de 7 aprilie 2008 din prezenta cauză și durata arestării preventive între 14.02.2006 și 20.02.2006 conform sentinței penale nr. 87/20.02.2006 a Tribunalului Brăila.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 192 al.2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus virarea sumei de 300 lei din contul Ministerului d e Justiție către Baroul Brăila - cabinet avocatură, reprezentând onorariu apărător din oficiu în apel pentru inculpatul.
S-a dispus virarea sumei de 300 lei din fondurile Ministerului d e Justiție către Baroul Brăila respectiv câte 150 lei către cabinetele de avocatură - și, reprezentând onorariu apărători din oficiu în apel pentru inculpații și.
Pentru a decide astfel, s-au reținut următoarele:
Susținerile inculpatului, că fapta sa este "o faptă de schimb de animale" în sensul art. 1405 Cod civil, potrivit căruia "schimbul este un contract prin care părțile își dau respectiv un lucru pentru altul" și că această faptă fie nu este prevăzută de legea penală fie nu există, s-a arătat că nu sunt indicii concrete și nici adevărate.
Inculpatul nu a tratat cu "partea", respectiv cu numita, ci cu un angajat al acesteia respectiv cu. El, inculpatul știa că angajat nu are putere de decizie, aspect care rezultă din împrejurarea că schimbul s-a făcut pe timp de noapte în mod clandestin, prin deplasare a inculpatului la sediul fermei și că potrivit susținerilor apelantului, același inculpat i-a mai predat și ale bunuri sustrase pe care a primit diferite sume de bani.
S-a precizat că o faptă săvârșită în condițiile celei descrise în rechizitoriu și analizată mai sus, catalogată ca furt calificat, nu este nici neprevăzută de legea penală și nici neexistentă, motiv pentru care s-a apreciat că apelul inculpatului va fi respins ca nefondat.
În ceea ce privește apelul Parchetului, Tribunalul reținut următoarele:
Într-adevăr, faptele săvârșite de cei trei inculpați s-au săvârșit la interval de timp de câteva zile în cursul lunii decembrie 2006 și au fost trimiși în judecată pentru un singur act material.
Din probele administrate în cauză rezultă că s-au sustras în total 3 animale, prima dată două bovine iar a doua oară una singură.
Față de împrejurarea că inculpații au negat comiterea celui de al doilea act material, ori a celei de a doua fapte sau infracțiuni, deși au fost cercetați penal atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești cu privire la aceasta Tribunalul, având în vedere că cea de a doua faptă s-a săvârșit la un interval scurt de timp, în aceleași condiții ca și prima, a apreciat că s-a săvârșit în baza aceleiași rezoluții infracționale și care prezintă un act material al aceleiași infracțiuni, celor două fapte fiindu-le astfel aplicabile prevederile art. 41 al.2 Cod penal.
Față de cele expuse, Tribunalul a reținut că primul motiv de apel invocat de Parchet este fondat și în sensul art. 379 pct. 2 lit a Cod procedură penală va admite apelul, va desființa sentința atacată și în rejudecare în temeiul art. 334 Cod procedură penală va schimba încadrarea juridică a infracțiunii comise de cei trei inculpați din prevederile art. 208 al.1 - 209 al.1 lit a Cod penal în prevederile art. 208 al.1 - 209 al.1 lit a și g Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.
Față de inculpatul, s-a arătat că se vor reține și prevederile art. 37 lit a Cod penal privind starea de recidivă postcondamnatorie, determinată de condamnarea la 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei prin sentința penală nr. 87/20.02.2006 a Tribunalului Brăila, definitivă la 06.03.2006 prin neapelare.
Referitor la cel de al doilea motiv de apel invocat de Parchet, ce se referă la netemeinicia hotărârii privind aprecierea că fapta celor trei inculpați nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni soldată cu achitarea acestuia în temeiul art. 10 lit.1Cod procedură penală și sancționarea cu amendă administrativă, Tribunalul a reținut că acesta este întemeiat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Inculpații au săvârșit infracțiunea în cooperarea concomitentă și pe timp de noapte, prin două acte materiale și cu premeditare respectiv în urma unei înțelegeri prealabile, circumstanțe care se regăsesc din punct de vedere obiectiv în două agravante ale infracțiunii de furt respectiv cele prevăzute de literele a și g ale art. 209 Cod penal.
Din punct de vedere subiectiv, s-a arătat că aceste circumstanțiere au fost de natură să dea inculpaților un curaj deosebit în comiterea faptei și să le asigure reușita reflectând astfel un pericol social deosebit.
Din punct de vedere al laturii subiective respectiv al urmării imediate, din procesul verbal de prețuire aflat la filele 41-42 din dosarul de urmărire penală, întocmit de către lucrătorul de poliție cu participarea persoanei vătămate și a medicilor veterinari - liber profesionist și - medic zonal și în prezența unui martor asistent rezultă că la momentul sustragerii cele trei bovine valorau 8.800 lei (RON) respectiv 88 milioane lei vechi.
Față de cuantumul prejudiciului, de modalitatea comiterii faptelor de persoana inculpaților, Tribunalul a reținut că pericolul social al faptelor celor trei inculpați este ridicat și admițând apelul Parchetului în rejudecare va dispune condamnarea inculpaților.
La individualizarea pe cale judiciară a pedepselor ce se vor aplica inculpaților, Tribunalul a precizat că va avea în vedere, împrejurările în care s-au comis faptele corelativ cu gradul de pericol social concret al acestora, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului penal, dispozițiilor părții generale a codului penal, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, aspecte legate de persoana inculpaților și orice element sau împrejurare de natură să conducă la o justă individualizare a pedepselor părților.
În contextul elementelor de individualizare mai sus expuse, instanța a reținut că prin activitatea infracțională desfășurată inculpații au adus atingere relațiilor sociale privind patrimoniul.
La individualizarea judiciară a pedepselor, Tribunalul a reținut în favoarea inculpatului ca circumstanță atenuantă, vârsta înaintată a acestuia de peste 66 ani și împrejurarea că în locul celor trei bovine a predat alte trei deși erau de o rasă inferioară, cu un potențial biologic redus și care au și murit în perioada următoare comiterii faptei.
Reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor menționate mai sus, în temeiul art. 74 al.2 Cod penal, s-a arătat că va avea consecința prevăzută de art. 76 lit. c Cod penal, în sensul reducerii pedepsei principale sub minimul special prevăzut de textul de incriminare.
În favoarea inculpatului, s-a arătat că se va reține circumstanța atenuantă a prevederilor art. 74 lit. a Cod penal, respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita bună înainte de săvârșirea faptei cu consecința prevăzută de art. 76 lit. c Cod penal, respectiv a aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de textul de incriminare.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, Tribunalul a reținut că acesta a denunțat fapta, mărturisind proprietarei, persoanei vătămate, atât fapta sa, cât și a celorlalți, motiv pentru care această situație a fost reținută ca circumstanță atenuantă în sensul art. 74 al.2 Cod penal cu consecința prevăzută de art. 76 lit. c Cod penal.
Celor trei inculpați, Tribunalul a precizat că le va aplica în temeiul art. 71 al. 1 și al.2 Cod penal și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 al.1 lit. a teza a II a și lit. b din Codul penal, apreciind că fapta lor atrage o nedemnitate electorală.
S-a arătat că în baza art. 88 Cod penal din pedeapsa aplicată inculpaților și se va deduce durata reținerii din ziua de 7 aprilie 2008.
Având în vedere circumstanțele comiterii faptelor, lipsa antecedentelor penale în ceea ce îi privește pe inculpații și, Tribunalul a reținut că scopul educativ și preventiv al pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei.
Pe aceste considerente, în temeiul art. 81 Cod penal, s-a menționat că se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor ce vor fi aplicate inculpaților și pe o durată prevăzută de art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 al.5 Cod penal se va dispune și suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării pedepselor principale aplicate inculpaților și.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală se va atrage atenția inculpaților și asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei în condițiile săvârșirii unei noi infracțiuni.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, având în vedere că înainte să comită fapta dedusă judecății prin sentința penală nr. 87/20.02.2006 a fost condamnat cu suspendarea executării pedepsei la o pedeapsă de 1 an închisoare, sentință rămasă definitivă la data de 6 martie 2006, Tribunalul în temeiul art. 83 Cod penal, a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea acestei pedepse alături de cea aplicată prin prezenta sentință.
Se va dispune executarea pedepsei cu privare de libertate.
Din pedeapsa rezultantă în temeiul art. 88 Cod penal se va deduce perioada reținerii și arestului preventiv între 14.02.2006 și 20.02.2006 și ziua reținerii din 7 aprilie 2008.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații și criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul, în recursul său, a solicitat menținerea sentinței Judecătoriei Brăila, prin care s-a dispus achitarea sa în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit.1Cod procedură penală, pe considerentul că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În susținerea acestei solicitări s-a precizat că de la momentul comiterii faptei inculpatul a avut un comportament corect, precum și faptul că partea civilă a renunțat la pretențiile civile întrucât a dorit să-l păstreze pe acesta ca șef de fermă.
Inculpatul a criticat decizia Tribunalului Brăila pe motive de nelegalitate, solicitând achitarea sa în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b Cod procedură penală, susținându-se că în speță e vorba de o faptă civilă de schimb de animale, în conformitate cu art. 1405 cod civil și nicidecum de o faptă prevăzută de legea penală, respectiv de infracțiunea de furt calificat.
S-a precizat că inculpatul, în calitate de șef de fermă, avea putere de decizie și în paza juridică a acestuia se aflau acele animale. Faptul că șeful de fermă e cel care a permis acel schimb care s-a făcut în prezența lui, precum și în prezența paznicului (coinculpatul ), toate acestea au fost elemente de natură a-i forma convingerea inculpatului că fapta pe care o săvârșește eof aptă licită.
În subsidiar, dacă se va trece peste această apărare, s-a solicitat să se dispună achitarea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. d Cod procedură penală.
În susținerea acestei cereri s-a precizat că reprezentarea pe care a avut-o inculpatul pe parcursul întregii operațiuni prin care s-a făcut schimbul acelor animale a fost aceea că a făcut o faptă licită, s-a comportat ca un om de bună-credință, care pentru animalele primite a dat alte animale gestante și o sumă de bani, motiv pentru care s-a apreciat că lipsește sub aspectul laturii subiective intenția directă pentru săvârșirea acestei fapte.
Recursurile formulate sunt nefondate.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține că aceasta e legală și temeinică având în vedere următoarele:
În ceea ce privește recursul inculpatuluiconsiderăm că în mod corect s-a apreciat că fapta comisă de acesta nu este în mod vădit lipsită de importanță și nu aduce o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de prevederile art. 208-209 Cod penal, așa cum prevăd dispozițiile art. 181Cod penal.
Conform art. 181alin. 1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social, se arată în alineatul 2 al aceluiași articol, se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana sau conduita făptuitorului.
În speță, fapta inculpatului nu îndeplinește condițiile cerute de art. 181Cod penal pentru a nu constitui infracțiune.
În acest sens avem în vedere modul și împrejurările în care a fost comisă fapta (pe timp de noapte, inculpatul fiind cel care i-a condus pe ceilalți doi de la locul unde se aflau bovinele până la atelajul cu care venise inculpatul ). Considerăm totodată că implicarea inculpatului a fost una majoră pentru că, practic, el era cel care răspundea de întreaga cireadă și avea posibilitatea de a înstrăina bunurile respective fără ca partea vătămată să aibă cunoștință de acest lucru.
Faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei, acest lucru a fost valorificat de Tribunalul Brăila prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare.
La aprecierea gradului de pericol social al faptei avem în vedere și datele ce caracterizează persoana inculpatului, care anterior săvârșirii faptei ce face obiectul prezentei cauze a fost condamnat prin sentința penală nr. 87/2006 a Tribunalului Brăila la o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilindu-se un termen de încercare. Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt în termenul de încercare, în mod just s-a dispus revocarea și adăugarea pedepsei anterioare la pedeapsa stabilită de Tribunalul Brăila în prezenta cauză.
Față de toate acestea, considerăm că în cauză nu se impune achitarea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit.1Cod procedură penală, recursul promovat de acesta urmând a fi respins ca nefondat.
Referitor la inculpatulconsiderăm că fapta acestuia nu poate întruni decât elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, nu poate fi catalogată ca o faptă ce nu e prevăzută de legea penală și nu pot fi invocate dispozițiile legale privind contractul de schimb.
Constatăm că atitudinea acestuia pe parcursul procesului penal a fost oscilantă, inițial, fiind audiat, a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptei. Astfel, în prima declarație dată la urmărirea penală a explicat de ce animalele cu privire la care pretindea că îi aparțin au numerele de identificare care aparțineau părții vătămate, inculpatul acuzându-l pe numitul, care i-a vândut părții vătămate 42 de bovine, că de fapt el s-ar fi deplasat pe câmp și ar fi poansonat animalele respective ca să îi facă un rău. Inculpatul a invocat împrejurarea că el e cel ce a crescut animalele respective de mici, inducând în eroare astfel organele judiciare.
Se constată că în prima fază organele judiciare nu au putut să ridice animalele și să le predea părții vătămate, având în vedere opoziția inculpatului, acest lucru făcându-se ulterior după verificarea datelor de identificare ale celor trei bovine. Ulterior, inculpatul a revenit asupra celor declarate inițial și a invocat linia de apărare referitoare la contractul de schimb de animale.
Considerăm că fapta comisă de inculpat nu poate întruni decât elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în condițiile în care inculpatul s-a dus noaptea la fermă, și-a luat măsuri de prevedere pentru a nu fi observat și a luat animalele respective în condițiile descrise în rechizitoriu.
Totodată, inculpatul a tratat cu o persoană care nu avea calitatea de a înstrăina bunurile, nu a luat legătura cu numita, ci cu un angajat al acesteia, respectiv cu inculpatul, știind că acesta nu are putere de decizie.
Față de toate acestea, apreciem că în speță s-a dovedit că inculpatul a sustras trei bovine din posesia și detenția părții vătămate, împreună cu angajatul acesteia, fapta respectivă întrunind, așa cum am arătat, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și g Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În consecință, nu pot fi reținute cererile de achitare formulate de inculpat în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. b, respectiv, art. 10 lit. d Cod procedură penală, recursul promovat de acesta urmând a fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 10.05.1943 în comuna, județul B, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul B) și (fiul lui și, născut la data de 19.03.1980 în B, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul B) împotriva deciziei penale nr. 191/13.10.2009 a Tribunalului Brăila (sentința penală nr. 929/20.05.2009 a Judecătoriei Brăila ).
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpații și la plata a câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/26.02.2010
Tehnored. /2 ex./26.03.2010
Fond:
Apel:,
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache, Aurel
