Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 997/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
1439/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B - SECTIA A II A PENALĂ ȘI
PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 997
Ședința publică de la 30 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 2: Francisca Vasile
JUDECĂTOR 3: Daniel Grădinaru
GREFIER - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr.181/06.03.2009, pronunțată de Judecătoria sector 6 B și a deciziei penale nr. 307/A, din data de 21.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că, nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicată inculpatului, pe care o consideră prea mare, având în vedere declarațiile inculpatului și circumstanțele personale ale acestuia.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, solicitând menținerea soluției instanței de fond, pe care, o consideră legală și temeinică, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale și natura și gravitatea faptelor săvârșite de acesta.
Recurentul - inculpat având cuvântul, arată că, fapta comisă pe data de 15.12.2008, a săvârșit-o pe timp de zi, solicitând schimbarea încadrării juridice, prin eliminarea agravantei din pedeapsa pe care o consideră prea mare și reducerea acesteia.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 181 din 6.03.2009 a Judecătoriei Sectorului 6 B, s-a dispus, în baza art.334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a, art.192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a și lit. b Cod penal, art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a și lit. b Cod penal și art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a și lit. b Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a și lit. b Cod penal a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal.
În baza art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1665/2007 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1170/14.12.2007 a Tribunalului Constanța și s-a contopit restul rămas neexecutat de 356 zile închisoare cu pedeapsa de 6 ani închisoare, rezultând pedeapsa de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal.
În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a și lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal. În baza art. 61 Cod penal revocă liberarea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1665/2007 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1170/14.12.2007 a Tribunalului Constanța și contopește restul rămas neexecutat de 356 zile închisoare cu pedeapsa de 5 ani închisoare, rezultând pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal.
În baza art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit a și lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă agravată.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal.
În baza art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1665/2007 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1170/14.12.2007 a Tribunalului Constanța și contopește restul rămas neexecutat de 356 zile închisoare cu pedeapsa de 4 ani închisoare, rezultând pedeapsa de 4 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal.
În baza art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele de 4 ani închisoare, 5 ani închisoare și 6 ani închisoare, aplicate prin prezenta sentință, pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare sporind-o cu 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal.
În baza art. 350 alin. 1 Cod proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și a arestării preventive de la 05.12.2008 la zi.
În baza art. 14 Cod proc. pen. rap. la art. 346 Cod proc. pen. coroborat cu art. 998-999 cod civil a fost obligat inculpatul la despăgubiri materiale către partea civilă în cuantum de 2890 lei.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind acoperit integral prin restituire.
În baza art. 191 alin. 1 Cod proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 1000 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în fapt că în data de 20.10.2008, în jurul orelor 14,00, în timp ce se afla pe-, inculpatul a observat un geam termopan deschis în spatele blocului OS 6, moment în care a adoptat rezoluția infracțională de a pătrunde în imobilul respectiv în vederea sustragerii de bunuri. Astfel, inculpatul, după ce a îndepărtat plasa de țânțari, a pătruns în locuință de unde a sustras mai multe bunuri: un casetofon marca de pe noptiera de pe hol, suma de 250 de lei din biblioteca din sufragerie, un de pe televizorul din dormitor și un pulover bărbătesc de pe cuierul de la intrarea în locuință, după care a părăsit apartamentul pe ușa de acces, pe care a deschis-o cu cheile pe care le-a găsit în interiorul apartamentului.
Instanța de fond a apreciat că această situație de fapt este confirmată prin declarațiile inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei imputate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, descriind în detaliu săvârșirea faptei și precizând că bunurile sustrase, respectiv casetofonul și -ul le-a vândut în târgul din - cu suma de 500 de ron, iar puloverul 1-a dat unui cerșetor.
A apreciat că declarațiile inculpatului se coroborează cu cele ale părții vătămate, și sunt confirmate și se coroborează și cu procesul - verbal și planșele foto întocmite cu ocazia cercetării la fața locului, ocazie cu care s-au prelevat 3 urme papilare de pe partea exterioară a pervazului ferestrei de la bucătărie și o urmă papilară de pe partea exterioară a tocului de la fereastra bucătăriei. Prin raportul de constatare tehnico - științifică dactiloscopică nr. -/05.11.2008 s-a concluzionat că 3 dintre urmele papilare ridicate cu prilejul cercetării la fața locului au fost create de inculpatul.
Instanța de fond a reținut că în data de 15.12.2008, în jurul orelor 19,00, inculpatul a intrat în blocul 720, se. B, situate în-, sector 6, și a urcat cu liftul până la penultimul etaj, de unde a coborât pe scări încercând ușile de acces în apartamente. Inculpatul a găsit la etajul 7 ușa de la apartamentul nr. 74 neasigurată, apartament aparținând părții vătămate și martorului, de unde a sustras un telefon mobil marca Samsung și două borsete care conțineau diverse bunuri personale, care s-au găsit la nivelul etajului 2 al blocului 720, se. B, situate în-, acesta fiind surprins în flagrant în momentul n care părăsea apartamentul.
Înainte de a intra în imobil inculpatul a lăsat la ușa apartamentului geaca de fâș cu care era îmbrăcat, pentru a nu provoca zgomot, după care a pătruns în baie de unde a luat două borsete ce conțineau farduri și în sufragerie de unde a luat un telefon mobil marca Samsung.
Inculpatul a fost surprins de partea vătămată și de soțul acesteia, martorul, tocmai când se pregătea să iasă din locuința părții vătămate și a luat-o la fugă pe scările imobilului.
Inculpatul a fost urmărit de martorul și de partea vătămată, care a început să strige pe scară, cerând ajutorul vecinilor. Pe scară inculpatul a aruncat cele două borsete sustrase din mâna părții vătămate.
Inculpatul a fost imobilizat de mai multe persoane care au intervenit la solicitarea părții vătămate, iar după conducerea sa la sediul organelor de poliție, asupra acestuia a fost găsit telefonul sustras de acesta din locuința părții vătămate.
Instanța a apreciat că această situație de fapt este dovedită de declarațiile părții vătămate, date atât pe parcursul urmăririi penale cât și pe parcursul cercetării judecătorești, care a arătat că se afla cu soțul său acesteia martorul, în bucătărie, în momentul în care inculpatul a pătruns în apartament, ușa de la intrare fiind descuiată.
După ce partea vătămată a auzit ușa de la intrarea în imobil deschizându-se, a ieșit din bucătărie și l-a văzut pe inculpate în pragul ușii căutând ceva, moment în care a fugit din apartamentul părții vătămate.
Partea vătămată a arătat că a găsit borsetele sustrase de inculpate pe scara imobilului, fiind abandonate de acesta în momentul în care era urmărit de martorii și, precum și telefonul mobil sustras de inculpate ce a fost găsit asupra acestuia.
Declarația părții vătămate se coroborează și cu declarația martorului, soțul acesteia, care a relatat în detaliu același aspecte cu privire la modul de surprindere a inculpatului în apartamentul acestora.
Probatoriul administrat în cauză este susținut și prin declarațiile date de martorul, vecinul părții vătămate, care, auzind zgomote pe scara blocului, și auzind-o pe partea vătămată strigând "hoții" a alergat după inculpat, imobilizându-1 la 50 de metri de la ieșirea din bloc.
Audiat în cauză, inculpatul a negat prezența sa în imobil cu intenția de a sustrage bunuri, arătând că la data de 05.12.2008, a mers în blocul 720, însă nu pentru a sustrage bunuri ci pentru a căuta o persoană de sex feminine, care locuia în imobil.
Astfel, inculpatul a menționat că nu știa apartamentul unde aceasta locuiește, motiv pentru care a urcat cu liftul până la etajul 9, după care intenționa să coboare pe scări și să părăsească imobilul.
Acesta a arătat că la etajul 7 văzut ușa unui apartament întredeschisă, a intrat în imobil și a sustras din baie borsetele, în una din acestea aflându-se un telefon mobil.
Inculpatul a menționat că în momentul în care a fost surprins de partea vătămată în imobil s-a speriat și a fugit, lăsând borsetele pe scara imobilului, fiind imobilizat la ieșirea din scara blocului.
Instanța de fond a apreciat că susținerile inculpatului cu privire la modul de pătrundere în imobil pe ușa întredeschisă nu se coroborează cu declarația părții vătămate și a martorului, care au menționat că au auzit ușa de la intrare în momentul în care inculpatul a pătruns în apartament, prin urmare aceasta era închisă, dar neasigurată.
Instanța de fond a mai reținut că, deși partea vătămată a susținut că i-a fost sustras un portmoneu care se găsea în haina de pe cuierul din holul apartamentului, ce conținea mai multe documente, acte de identitate și o sumă de bani, acesta nu a fost găsit asupra inculpatului și din probele administrate în cauză nu rezultă indicii cu privire la sustragerea și a acestui bun. In acest sens, instanța a avut în vedere că inculpatul a fost imobilizat imediat după săvârșirea faptei, și condus la sediul poliției unde a fost percheziționat, iar acest bun nu a fost găsit asupra sa, că partea vătămată a coborât după inculpat și a recuperate bunurile pe care acesta le-a abandonat, precum și declarația martorului, care arată că l-a urmat pe inculpate la mică distanță după ce a ieșit din fugă în scară și că nu a observat c acesta să fi aruncat vreun obiect atunci când 1-a urmărit, înainte de imobilizare. De asemenea, prin refacerea traseului parcurs de inculpate în blocul 720, nu a fost găsit nici un portmoneu, iar inculpatul a negat sustragerea portmoneului părții vătămate.
Ca atare cu privire la aceste bunuri instanța de fond a aplicat principiulin dubio pro reo.
În drept, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului, care la data de 20.10.2008, în jurul orelor 14,00, aflându-se pe-, după ce a îndepărtat plasa de țânțari aflată la geamul deschis al ferestrei bucătăriei, a pătruns în imobil, de unde a sustras mai multe bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. i Cod penal.
Fapta inculpatului care la data de 15.12.2008, în jurul orelor 19,00, a sustras un telefon mobil marca Samsung și două borsete care conțineau bunuri personale, din apartamentul nr. 74 situat în blocul 720, se. B, situate în-, sector 6, consimțământul părții vătămate, cu scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 al. 1- 209 al. 1 lit. g cp.
In drept, fapta inculpatului care, la data de 15.12.2008, în jurul orelor 19,00, a pătruns fără drept pe ușa neasigurată în apartamentul nr. 74 situat în blocul nr. 720 se. B, situate în-, sector 6, fără consimțământul părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă agravată prevăzută de art. 192 al. 2 Cp.
Din de cazier a rezultat că inculpatul este cunoscut cu antecedente
penale.
Astfel, acesta a fost condamnat la 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată conform art. 81 - 82 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 - 209 lit. e și g Cod penal, prin sentința penală nr. 706/17.03.1997, definitivă prin nerecurare.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 - 209 lit. g și I cp. iar în baza art. 83 cp. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 706/17.03.1997 a Judecătoriei Sectorului 5 B, și s-a dispus executarea pedepsei alături de cea aplicată în cauză, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 506/29.03.2000 a judecătoriei Râmnicu -V, definitivă prin decizia penală nr. 442/04.07.2000 a Curții de Apel Pitești. Acesta a fost arestat la data de 26.01.2000, eliberat la 08.01.2004, cu un rest de executat de 113 zile, pedeapsa fiind considerată executată integral la data de 1.05.2004.
Prin sentința penală nr. 618/13.12.2006 a Judecătoriei Mangalia, definitivă prin decizia penală nr. 220/27.04.2007 a Curții de Apel Constanța, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 - 209 al. 1 lit. g și I cp. cu aplicarea art. 37 lit. b cp. acesta a fost arestat la data de 04.08.2006 și a fost eliberat la data de 12.08.2008, cu un rest de 356 zile, pedeapsa fiind considerată executată la data de 3.08.2009.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 - 209 al. 1 lit. f și g cp. cu aplicarea art. 37 lit. b cp. prin sentința penală nr. 516/16.03.2007 a Judecătoriei Constanța.
Prin sentința penală nr. 1665/2007 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1170/14.12.2007 a Tribunalului Constanța, s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 618/13.12.2006 a Judecătoriei Mangalia, cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința nr. 516/16.03.2007 a Judecătoriei Constanța, și s-a dispus executarea pedepsei de 3 ani închisoare. S-a dedus perioada executată de la 04.08.2006 la zi.
Instanța a constatat că faptele pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză au fost săvârșite la data de 23.10.2008, respective 15.12.2008, după considerarea ca executată a pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 506/9.03.2000 a judecătoriei Râmnicu -V, definitivă prin decizia penală nr. 442 /04.07.2000 a CA. Pitești, înainte de împlinirea termenului de reabilitare, astfel că instanța a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunile în șatre de recidivă postexecutorie, fiind incidente dispozițiile art. 37 lit. b Cod penal.
De asemenea, instanța a constatat că inculpatul se afla la data săvârșirii infracțiunilor în executarea pedepsie de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1665/2007 a Judecătoriei Mangalia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1170/14.12.2008, având un rest rămas neexecutat de 356 zile închisoare, pedeapsa urmând a fi considerată ca executată la data de 03.08.2009.
Astfel, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile de existență ale pluralității infracționale sub forma recidivei mari postcondamnatorii cu privire la infracțiunile cercetate în prezenta cauză, acestea fiind săvârșite în intervalul de timp după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru infracțiunile săvârșite anterior, și până la considerarea ca executată a pedepsei, inculpatul fiind liberat condiționat.
In consecință, instanța de fond a constatat că sunt aplicabile și dispozițiile
privitoare la recidiva mare postcondamnatorie și cele referitoare la recidiva
postexecutorie.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile generale privind temeiul răspunderii penale, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, faptul că prejudiciul a fost acoperit parțial numai față de partea vătămată, ca urmare a restituirii bunurilor de către organele de poliție, reținând că inculpatul este recidivist postcondamnatoriu și postexecutoriu, dovedește perseverență în activitatea infracțională nefiind la prima abatere, constatându-se că inculpatul a mai săvârșit infracțiuni de aceeași natură, respectiv infracțiuni de furt calificat, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar.
Astfel, instanța de fond a condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al. 1- 209 al. 1 lit. i Cod penal, la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. g Cod penal și la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă agravată pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă agravată prevăzută de art. 192 al. 2 Cod penal.
În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe întreaga durată a executării pedepsei, începând din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa.
In baza art. 61 Cod penal a revocat liberarea condiționată a pedepsei de 3 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 665/2007 a Judecătoriei Medgidia, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1170/14.12.2007 a Tribunalului Constanța, și a contopit restul rămas neexecutat de 356 zile închisoare cu fiecare dintre cele trei pedepse aplicate.
Instanța a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost cercetat în prezenta cauză înainte de a fi condamnat definitive pentru vreuna din acestea, astfel încât acestea au fost săvârșite în concurs real, fiind aplicabile dispozițiile art. 33 lit. a cp. urmând a face aplicarea art. 34 lit. b cp.
In baza art. 350 instanța C.P.P. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
In baza art. 88 Cod penal a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive de la 05.12.2008 la zi.
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14 rap.C.P.P. la art. 346 coroborat C.P.P. cu art. 999-998 Cod civil instanța a obligat inculpatul la despăgubiri materiale către partea civilă în cuantum de 2890 ron, reprezentând contravaloarea prejudiciului creat prin săvârșirea infracțiunii, constând în 600 ron contravaloarea radiocasetofonului auto, 1500 ron reprezentând contravaloarea marca Philips, 40 de ron contravaloarea puloverului, 500 de ron reprezentând evaluarea ușii apartamentului și suma sustrasă în cuantum de 250 ron.
A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă prejudiciul fiind recuperat.
În baza art. 191 al. 1 a C.P.P. obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, solicitând redozarea pedepsei.
Analizând actele cauzei Tribunalul a constatat că instanța de fond a făcut o judicioasă și legală apreciere a materialului probator administrat, reținând ca dovedită existența faptelor reținute în sarcina inculpatului și a vinovăției acestuia în raport de cele două fapte.
Situația de fapt reținută de instanța de fond nu este de altfel contestată de inculpate, care a recunoscut săvârșirea ambelor infracțiuni, relatând în detaliu omiterea celei dintâi fapte, relatări ce se coroborează și cu concluziile raportului de constatare tehnică-dactiloscopică, ce confirmă prezența inculpatului în apartamentul părții vătămate și modalitatea de pătrundere prin efracție, existența celei de-a doua fapte de furt reținute în sarcina sa fiind dovedită dincolo de orice dubiu de declarațiile părții vătămate și ale martorilor direcți ce au și imobilizat pe inculpate imediat după comiterea faptei, cât și cu procesul-verbal de control corporal, ce atestă faptul că asupra inculpatului s-a găsit un telefon mobil aparținând părții vătămate.
Tribunalul a constatat că instanța de fond a făcut o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, față de antecedentele penale ale inculpatului, recidivist în condițiile art. 37 lit. a și 37 lit. b Cod penal, perseverența acestuia în activități ilicite și specializarea în săvârșirea unui anumit tip de infracțiuni, ceea ce dovedește că acesta și-a făcut un adevărat modus vivendi din săvârșirea de infracțiuni, cuantumul acestora fiind să atingă scopurile reeducativ și de exemplaritate al pedepselor.
De asemenea, s-a observat că instanța de fond a dat cuvenita relevanță a concursului de infracțiuni ca stare de agravare a pedepsei, cuantumul sporului aplicat, de 2 ani închisoare, reprezentând o reflecție justă a gravității ansamblului activității infracționale ce a făcut obiectul cauzei, gravitatea faptelor săvârșite și amploarea antecedentelor penale ale inculpatului.
S-a apreciat că cuantumul pedepsei rezultante, de 8 ani închisoare, este o imagine corectă a modalității în care dispozițiile legale privitoare la individualizarea judiciară a pedepsei se regăsesc în elementele de fapt ale speței, iar înlăturarea, reducerea sporului de pedeapsă aplicat sau a pedepselor stabilite pentru cele trei infracțiuni în concurs ar lipsi de eficiență scopul educativ al procesului penal, și ar face inaptă pedeapsa de a atinge într-o modalitate utilă scopurile reeducativ și de exemplaritate al pedepsei.
Prin decizia penală nr.307/A din 21.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul inculpat.
În baza art.383 alin.11Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.383 alin.2 Cod procedură penală s-a dedus prevenția de la 5.12.2008 la zi.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat apelantul la 400 RON cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs, solicitând admiterea recursului înlăturarea agravantei rețintă pentru infracțiunea de violare de domiciliu și, în consecință, reducerea pedepsei aplicate, pe care o consideră prea mare, având în vedere declarațiile inculpatului și circumstanțele personale ale acestuia.
Examinând hotărârileatacate în raport de motivele invocate, care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art.3859pct.14, respectiv 17 Cod procedură penală, precum și din oficiu, în limita cazurilor de casare prevăzute în art.3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul declarat de către inculpat este nefondat:
Astfel, sub aspectul primei criticiinvocate de către recurent, în sensul că prima instanță, precum și cea de apel în mod greșit ar fi reținut că acesta a săvârșit infracțiunea de violare de domiciliu în varianta agravantă, prev. de art.192 alin.2 Cod pen. nefiind împreună cu alte persoane și nici înarmat, Curtea constată că este nefondată.
Astfel, potrivit art.192 Cod pen. infracțiunea de violare de domiciliu se săvârșește prin ătrunderea p. fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia, iar agravanta există în cazul în care fapta se săvârșește de o persoană înarmată, de două sau mai multe persoane împreună,în timpulnopțiisau prin folosire de calități mincinoase.
În ceea ce-l privește pe inculpat, instanțele au reținut, că la data de 15.12.2008, în jurul orei 19:00, a pătruns fără drept și fără consimțământul părții vătămate, în apartamentul acesteia, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă agravată prevăzută de art. 192 al. 2 Cod pen. însă nu pentru că ar fi fost săvârșită împreună cu alte persoane sau fiind înarmat, așa cum susține inculpatul, ci pentru că fapta a fost săvârșitîn timpul nopții.
Într-adevăr, în luna decembrie la ora 19:00 era întuneric, împrejurare ce corespunde sintagmei "în timpul nopții" folosită de legiuitor, astfel că, reținerea agravantei este justificată.
În ceea ce privește al doilea motiv de recursinvocat de inculpat, referitor la reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii pedepsei aplicate, Curtea constată următoarele:
Prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei având în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod pen. respectiv dispozițiile generale privind temeiul răspunderii penale, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, faptul că prejudiciul a fost acoperit parțial numai față de partea vătămată, ca urmare a restituirii bunurilor de către organele de poliție, reținând că inculpatul este recidivist postcondamnatoriu și postexecutoriu, ceea ce dovedește perseverență în activitatea infracțională nefiind la prima abatere, constatându-se că inculpatul a mai săvârșit infracțiuni de aceeași natură, respectiv infracțiuni de furt calificat, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod proc. pen. Curtea va respinge recursul declarat de inculpatul, ca nefondat. În temeiul art.38516Cod proc. pen. va computa prevenția inculpatului de la 05.12.2008 la zi.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat recurentul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fonul special al Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.181 din 6.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B și a deciziei penale nr.307/A din 21.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală.
prevenția inculpatului de la 5.12.2008 la zi.
Obligă pe recurent la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces-verbal
pentru jud. - aflată
în, semnează, PREȘEDINTELE SECȚIEI
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./16.07.2009
- jud.:
Președinte:Niculina AlexandruJudecători:Niculina Alexandru, Francisca Vasile, Daniel Grădinaru
