Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 114/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 114

Ședința publică de la 02 Februarie 2010

PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Membri Sorina Petria Mitran

- - - - - judecător

- - - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 16 din 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, în stare de arest la IPJ M, asistat de avocați, apărător ales. Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat pentru inculpat, a solicitat admiterea recursului cu consecința admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar și stabilirea de către instanță a măsurilor obligatorii și restrictive care vizează interdicțiile pe care le are în vederea asigurării în bune condiții a actelor de urmărire penală pentru a nu exista riscul îngreunării sau zădărnicirii adevărului.

A arătat că încheierea recurată este netemeinică și nelegală, deoarece nu există date, respectiv informații, situații sau împrejurări concrete privind persoana inculpatului în raport de faptele propriu-zise care să îndreptățească temerea că în situația în care va fi liberat provizoriu sub control judiciar, va îngreuna continuarea cercetărilor penale.

Reprezentantul Ministerului publica solicitat respingerea recursului ca nefondat cu obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare, cererea formulată este neîntemeiată, deoarece acesta a comis infracțiuni grave.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorului ales, de asemenea nu a mai fost cercetat, este integrat în societate, are un minor în întreținere și nu consideră că prezintă pericol.

CURTEA,

Asupra recursului de față;

Prin sentința penală nr. 16 din 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul, deținut în Arestul IPJ

A fost obligat petentul la plata sumei de 60 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului, din care onorariul acordat apărătorului din oficiu, avocat, în cuantum de 30 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la 14.07.1978, în C, județul D, arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev.de art. 255 rap. la art. 7 din Legea nr.78/2000, a constatat următoarele:

În motivarea cererii, inculpatul a arătat că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 1602.pr.pen. privind admisibilitatea liberării provizorii sub control judiciar, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev.de art. 255 rap. la art. 7 din Legea nr.78/2000, este mai mică de 18 ani, iar din probele aflate la dosarul de urmărire penală, nu se poate reține că a încercat să împiedice efectuarea actelor de urmărire penală sau să influențeze martorii audiați în cauză.

S-a arătat, de asemenea, că inculpatul nu are antecedente penale, are un copil mai mic de un an și e administrator la două societăți comerciale, iar buna desfășurare și scopurile procesului penal pot fi asigurate prin garanțiile pe care le oferă persoana sa și prin obligațiile pe care le va respecta, în cazul admiterii cererii.

În susținerea cererii, s-au atașat: certificat de naștere, certificat de căsătorie, certificate de înregistrare și contractele de societate ale SC TRANS SRL și SC - SRL, în care inculpatul are calitatea de asociat.

Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, tribunalul a reținut că, împotriva inculpatului inculpatul, s-a pus în mișcare acțiunea penală prin ordonanța nr. 136/P/2010 din 13.01.2010, pentru infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255 rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr.78/2000.

În fapt, s-a reținut că în seara zilei de 12.01.2010, în jurul orei 21,00, inculpatul, împreună cu un alt inculpat, - -, a oferit comisarului șef de poliție, din cadrul Poliției orașului B de A, suma de 10.000 lei și 2300 Euro, pentru ca acesta să nu întocmească acte de constatare cu privire la o cantitate de țigări netimbrate, pe care o transportau cu două autoturisme.

Prin încheierea nr. 1 din 13 ianuarie 2010, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Mehedinția dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 13.01.2010, până la data de 10.02.2010, reținând incidența art. 143.pr.pen. coroborat cu art.148 lit. f pr.pen. încheierea fiind definitivă ca efect al încheierii nr. 4 din 18 ianuarie 2010, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, care a respins recursul inculpatului, ca nefondat.

Tribunalul, examinând cererea formulată, a constatat că, deși este admisibilă în principiu, având conținutul prevăzut de art.1606alin. 2.pr.pen. fiind însușită de inculpat, iar infracțiunea pentru care este cercetat e sancționată cu pedeapsa închisorii mai mică de 18 ani, acesta este neîntemeiată, față de următoarele considerente:

Îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 160/2 alin 1.C.P.P. pentru admiterea în principiu, nu conduce în mod automat la admiterea cererii, măsura fiind lăsată la latitudinea instanței, care, în raport de circumstanțele cauzei poate aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului nu se justifică, iar scopul măsurilor preventive nu poate fi realizat prin liberarea provizorie sub control judiciar.

Totodată, dispozițiile art. 160 ind. 2 alin 2.C.P.P. prevăd condițiile în care liberarea sub control judiciar nu poate fi admisă, respectiv în situația în care există date în sensul de a-l împiedica pe inculpat să comită alte infracțiuni sau că ar încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor martori, experți, părți, alterarea, ori distrugerea mijloacelor de probă sau alte asemenea fapte, nu trebuie interpretat în sensul că acestea ar fi singurele condiții care trebuie analizate, fiind necesar ca instanța să facă și o apreciere a motivelor care au determinat arestarea inculpatului, a pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a acestuia.

În speță, s-a constatat că există indicii temeinice deduse din probele administrate în cursul urmării penale, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, iar față de natura și gravitatea faptei, instanța apreciază că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericolul care rezultă și din starea de insecuritate creată în rândul societății prin faptul că persoanele bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o asemenea gravitate, ar fi cercetate în stare de libertate, jurisprudența CEDO admițând că prin gravitatea deosebită a acuzațiilor și prin reacția publică la aceasta se justifică o detenție provizorie cel puțin perioadă de timp.

De altfel, în cauză s-a reținut că măsura arestării preventive a fost dispusă la 13 ianuarie 2010, recursul inculpatului fiind soluționat la 18 ianuarie 2010, iar până la acesta dată, temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la aplicarea măsurii preventive nu s-au modificat și, deci, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar punerea în libertate a inculpatului sub control judiciar nu oportună și justificată în acest moment.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs inculpatul arătând că încheierea este netemeinică și nelegală, întrucât sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 3602alin.1 și 2 Cod procedură penală, întrucât nu există date casare să îndreptățească temerea că va îngreuna efectuarea actelor de urmărire penală.

S-a apreciat greșit de către instanța de fond că subzistă temeiurile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât nu s-a probat în nici un fel surprinderea inculpatului în flagrant și nu există probe certe aflate la dosarul cauzei din care să rezulte pericolul pentru ordinea publică al faptelor iar lăsarea în libertate a inculpatului, nu ar îngreuna continuarea actelor de urmărire penală, având în vedere că inculpatul nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

Pericolul social al faptei a fost reținut ca rezultând din împrejurările comiterii faptei, contrar jurisprudenței CEDO potrivit căreia este nelegală arestarea inculpatului în cazul în care în motivarea hotărârii, instanța nu precizează care este în concret pericolul pentru ordinea publică a faptei și nu se analizează circumstanțele personale și familiale ale inculpatului.

Recursul este nefondat.

Instanța de fond a apreciat în mod corect că deși cererea este admisibilă în raport cu dispoz. art. 16606alin.2 și 1601alin.2 Cod procedură penală, scopul măsurii preventive nu poate fi realizat prin liberarea provizorie sub control judiciar, astfel că cererea este neîntemeiată.

Probele administrate în cauză justifică presupunerea că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, iar lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică având în vedere natura și gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, respectiv fapta de a oferi unui lucrător de poliție suma de 10.000 lei și 2.300 euro, pentru ca acesta să nu întocmească acte de constatare cu privire la o cantitate de țigări netimbrate.

Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul, ca nefondat.

Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Respinge recursul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 16 din 25 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, ca nefondat.

Obligă recurentul la 20 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 2 februarie 2010.

- - - - - - -

Grefier,

Red.jud.GC

IB/

Președinte:George Ciobanu
Judecători:George Ciobanu, Membri Sorina Petria Mitran

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 114/2010. Curtea de Apel Craiova