Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1174/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1174/

Ședința publică din 03 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Ion

GREFIER:

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, împotriva încheierii penale de ședință din 27 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, privind pe inculpatul.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul-intimat în stare de arest, asistat de avocat ales din cadrul Baroului

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, este reprezentat de procuror.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Procurorul solicită admiterea recursului, arătând că motivarea primei instanțe nu se încadrează în dispozițiile art. 1602Cpp. Se mai arată că pericolul social al faptei se menține, este permanent, iar din materialul probator al dosarului rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului ar avea un impact negativ puternic asupra colectivității din care face parte inculpatul și consumatorii cărora acesta le-a pus în vânzare droguri de risc. De asemenea se apreciază că menținer5ea măsurii arestării preventive se impune fiind în concordanță cu prevederile art. 148.C.P.P. și art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât există date verosimile de a se bănui că inculpatul a săvârșit fapte penale, fapt ce determină o stare de pericol concret pentru ordinea publică.

Apărătorul ales al inculpatului-intimat, avocat, solicită respingerea recursului și menținerea încheierii tribunalului ca temeinică și legală. Precizează că instanța de fond a detaliat motivele pentru care a considerat că este oportună admiterea cererii formulate de inculpat, iar încheierea întrunește toate condițiile prevăzute de lege. Se mai arată că inculpatul se află în stare de arest de mai mult de 3 luni, a avut o poziție sinceră și cooperantă, dar șif aptul că sunt de audiat doar doi martori sub acoperire, iar riscul că inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului nu există.

Inculpatu-intimat, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta, că a avut o atitudine sinceră și că nu mai reprezintă pericol pentru ordinea publică. Mai precizează că nu este traficant, ci doar a vândut cantitatea de droguri la insistențele martorului sub acoperire, iar perioada de detenție i-a dat o lecție.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință din data de 27.11.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 1608aaliniat 2.C.P.P. rap. la art. 1602.C.P.P. a fost admisă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.

S-a dispus punerea în libertate provizorie sub control judiciar a inculpatului (fiul lui și, născut la data de 10.08.1989 în T, județul T, domiciliat în T,-, -. A,. 4, județul T, în T, strada -, -. A,. 3, județul T, CNP - -, în prezent reținut în Penitenciarul Timișoara, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 60/04.09.2009 emis de Tribunalul Timiș ).

În baza art. 160 indice 2 aliniat 2.C.P.P. rap. la art. 1608aalin. 3 din același cod, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Poliția Municipiului T, organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de această instituție, sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

S-a pus în vedere inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

S-a dispus comunicarea unei copii a dispozitivului prezentei încheieri către inculpat, administrației locului de deținere și organului de poliție în a cărui rază teritorială locuiește inculpatul, la rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.1602alin.1 și 2.C.P.P. liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată, în cazul infracțiunilor intenționate, dacă pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar pe de altă parte nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

S-a reținut că din punct de vedere al condițiilor ce trebuie îndeplinite, legea procesual penală (art.160 ind.6 Cpp, art.160 ind.2 alin.1 Cpp) face distincție între elementele de admisibilitate (referitoare la titularul cererii, conținutul cererii; natura infracțiunii și cuantumul pedepsei prevăzută de lege) și cerințele referitoare la temeinicia acesteia (prevăzute de art.160 ind.2 alin.2 Cpp).

Prima instanță a constatat că sunt îndeplinite, din punct de vedere formal, condițiile pentru ca inculpatul să poată beneficia de liberare provizorie sub control judiciar și în consecință a admis în principiu cererea formulată de către numitul.

Tribunalul a constatat că, sub aspectul limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este urmărit penal cel în cauză, raportate la prevederile art. 1602din Codul d e Procedură Penală, inculpatul poate beneficia de liberarea provizorie sub control judiciar.

Astfel, s-a observat de către tribunal că prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 din Legea 143/2000, infracțiune sancționată de lege cu o pedeapsă maximă de până la 15 ani închisoare.

Cum s-a considerat că la dosar nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte iar, raportat la stadiul urmăririi penale, buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată și fără privarea, în continuare, de libertate a inculpatului, tribunalul a apreciat că prezenta cerere este întemeiată, scopul măsurii arestării preventive putând fi realizat și prin lăsarea acestuia în libertate, sub control judiciar.

Deși s-a reținut că din probele administrate rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a participat la săvârșirea activității infracționale de care este acuzat, activitate recunoscută și de către inculpat în declarațiile sale, care se coroborează cu celelalte probe, tribunalul a apreciat că dată fiind scurgerea unui interval de timp din momentul comiterii faptelor de care este acuzat inculpatul și până în prezent pericolul concret pentru ordinea publică la care se refer art. 148 lit. f C.P.P. s-a diminuat.

S-a reținut că până la acest moment, pericolul pentru ordinea publică solicitat de lege a fost apreciat ca fiind dat de gravitatea faptelor de care este acuzat inculpatul, de rezonanța în rândul opiniei publice care a determinat o reacție negativă a acesteia față de împrejurarea că persoanele asupra cărora planează astfel de acuzații sunt cercetate în stare de libertate.

De asemenea, s-a reținut că pericolul concret pentru ordinea publică este ulterior săvârșirii faptei și are un caracter limitat în timp, presupunând existența unor riscuri de natură a pune în primejdie funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora, elemente care se raportează atât la circumstanțele reale ale cauzei ci și cât la cele personale privind pe inculpat și care în prezent nu mai sunt relevante.

Tribunalul Timișa reținut că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, nu are antecedente penale și nu există nici un element că ar putea în stare de libertate să perturbe ordinea publică sau să săvârșească alte infracțiuni.

În plus, s-a constatat că la acest moment, inculpatul este trimis în judecată, a dat declarații în fața instanței iar buna desfășurare a procesului penal se poate desfășura și cu inculpatul în stare de libertate.

S-a reținut de asemenea, că liberarea provizorie sub control judiciar, ca măsură preventivă, poate fi acordată inculpatului în situația în care pericolul pentru ordinea publică, pentru care acesta a fost arestat preventiv s-a diminuat, în așa fel încât o asemenea măsură este mai potrivită pentru buna desfășurare a procesului penal ca în cazul de față.

Pentru aceste considerente, în baza art. 160 ind. 8a alin. 2 Cod procedură penală, Tribunalul Timișa admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, arestat, în baza mandatului de arestare preventiva nr. 60/4 septembrie 2009 emis de Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 160 ind. 2 alin. 3 Cod procedură penală, s-a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații:

a) să se prezinte la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Poliția Municipiului T, organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de această instituție, sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 160 ind. 2 alin. 3 ind. 2 Cod procedură penală conform cărora în caz de încălcare cu rea credință a obligațiilor care au fost stabilite în sarcina acestuia se va lua măsura arestării preventive, precum și asupra dispozițiilor art. 160 ind. 10 Cod procedură penală, privind cazurile de revocare a liberării provizorii sub control judiciar.

Împotriva încheierii penale din 27.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, solicitând casarea încheierii și menținerea stării de arest a inculpatului.

În motivarea recursului, s-a arătat că încheierea este netemeinică întrucât printr-o interpretare eronată a materialului probator, a pericolului social și a prevederilor legale a fost admisă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat. În acest sens, s-a învederat că lăsarea în libertate a inculpatului ar avea un impact negativ puternic în colectivitatea din care face parte atât inculpatul, cât și consumatorii cărora acesta le-a pus în vânzare droguri de risc; că din cuprinsul actelor de urmărire penală rezultă faptul că inculpatul a perseverat în săvârșirea activității de punere în vânzare de droguri de risc determinând un pericol iminent pentru sănătatea consumatorilor, în scopul obținerii de avantaje materiale. Totodată, s-a susținut că menținerea măsurii arestării preventive se impune fiind în concordanță cu prevederile art. 148.C.P.P. și art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale întrucât în cauză există elemente verosimile de a se bănui faptul că lăsarea inculpatului în libertate va determina o stare de pericol concret pentru ordinea publică, generând un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele de justiție, precum și întregii comunități din care face parte.

Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara și din oficiu, conform art. 3859alin. 3.C.P.P. instanța constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:

În prealabil, instanța de recurs constată că, în concordanță cu prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispozițiile art. 1604alin. 1 raportat la art. 1602alin. 1.C.P.P. prevăd posibilitatea instanței de judecată de a acorda liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Astfel, instanța de judecată este abilitată să analizeze eventualele consecințe ale acestei măsuri, să stabilească un just echilibru între interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și interesul general de a fi descoperite și sancționate faptele antisociale și persoanele responsabile de comiterea lor. Trebuie avut în vedere și faptul că liberarea provizorie presupune menținerea împrejurărilor legale care permit arestarea, doar că organul judiciar apreciază că menținerea inculpatului în stare de arest nu mai apare necesară, liberarea devenind posibilă sub rezerva respectării anumitor condiții. Întrucât starea de libertate a persoanei este cea firească, Codul d e procedură penală a prevăzut ca regulă în cadrul procesului penal existența unor modalități și forme care să permită persoanei arestate să ceară și să obțină, dacă condițiile legale sunt întrunite, punerea în libertate provizorie, fie sub control judiciar, fie pe cauțiune (art. 5 alin. 5. proc. pen.). Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi, instituită pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura desfășurarea procesului penal sau a împiedica comiterea altor fapte penale.

Aplicând regulile anterior expuse la speța de față, instanța constată că inculpatul "are vocație" de a beneficia de liberare provizorie sub control judiciar în raport cu dispozițiile art.1604al. 1 raportat la art. 1602al. 1. C.P.P. privind maximul pedepsei prevăzute de lege, însă cererea nu este întemeiată, având în vedere natura și gravitatea faptei pentru care este judecat și împrejurările concrete în care a fost comisă.

În acest sens, se reține că din întreg probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală, rezultă indicii că inculpatul ar fi comis infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că în perioada august - septembrie 2009 cumpărat, distribuit și vândut cantitatea de 80 grame cannabis pe raza județului T, realizând suma de 4.200 lei. Este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. Infracțiunile de trafic de droguri aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătății persoanei, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În condițiile speței, interesul public impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează sănătatea personală și chiar viața, neputând fi omis nici caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracțiuni în ultima perioadă de timp. Totodată, susținerile primei instanțe în sensul că pericolul social pentru ordinea publică s-ar fi diminuat nu sunt întemeiate câtă vreme faptele în speță se pare că s-au comis în perioada august - septembrie 2009, inculpatul a fost arestat începând cu data de 04.09.2009, fiind încă de actualitate în rândul opiniei publice. Astfel, prin natura infracțiunii pentru care există indicii că a fost comisă de inculpat, contextul în care a avut loc, liberarea provizorie sub control judiciar nu este oportună la acest moment procesual.

Astfel fiind, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d pr.pen. va fi admis recursul declarat de - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale din 27.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar -.

Va fi casată încheierea penală recurată și rejudecând:

Va fi respinsă cererea de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului.

În temeiul art. 192 al. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct. 2 lit. d pr.pen. admite recursul declarat de - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva încheierii penale din 27.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar -.

Casează încheierea penală recurată și rejudecând:

Respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 10.08.1989 în T, jud. T, domiciliat în T,-, -.12,. A,.4, jud. T, fără forme legale în T, str. -, -.18,. A,.3, jud. T, CNP - -, în prezent deținut în Penitenciar

În temeiul art. 192 al. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 03.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red.-04.12.2009

Tehnored. -07.12.2009

Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș

Președinte:Laura Ani Bogdan
Judecători:Laura Ani Bogdan, Anca Nacu, Ion

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1174/2009. Curtea de Apel Timisoara