Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 182/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 182/
Ședința publică din 21 martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
Judecător - -
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de recurentul - inculpat -, în prezent aflat în stare de arest în cadrul A, împotriva încheierii nr. 151 din 20 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărătorii aleși, avocat și, în baza împuternicirii avocațiale nr. 207/2008, emisă de Uniunea Barourilor din România, cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Se depune la dosar împuternicirea avocațială de către apărătorii recurentului.
Potrivit art. 172 alin. 7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor recurentului inculpat să ia legătura cu acesta în vederea pregătirii apărării.
Apărătorii recurentului inculpat și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Avocat, pentru recurentul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond
admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, arătând că în mod greșit s-a reținut că inculpatul a avut un comportament nesincer și nu a dorit să dea declarație. Acesta este un drept prevăzut de lege și nu poate fi folosit împotriva sa.
Pe de altă parte inculpatul se află în imposibilitate obiectivă de a influența probele ce urmează a fi efectuate, acestea fiind de ordin tehnic.
Avocat, pentru recurentul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, cu eventualele obligații ce ar decurge din luarea altei măsuri.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că cererea de liberare provizorie sub control judiciar este neîntemeiată, inculpatul este liderul grupului pe care l-a constituit, el este cel care primea informațiile.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului său. Precizează că i s-a prezentat materialul de urmărire penală, are un magazin pe care îl ține închis de când a fost arestat, este student în anul IV și i-au fost respinse toate probele.
CURTEA
Constată că, prin încheierea nr.151 din 20 martie 2008, Tribunalul Argeș, a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de petentul inculpat, fiul lui și, născut la 01.09.1980 în Pitești, domiciliat în Pitești,-, Pitești, jud. A, CNP -, obligând petentul-inculpat la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că împotriva inculpatului a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 48, 49 din Legea nr. 161/2003, art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, art. 27 alin. 1 din Legea nr. 365/2002 și art. 7 din Legea nr. 39/2003 și ulterior s-a dispus arestarea sa preventivă prin încheierea nr. 110/CC/13.11.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, apreciindu-se că în cauză sunt îndeplinite disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Măsura arestării preventive a fost prelungită prin încheierile nr. 118/CC/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș -Secția Penală în
dosarul nr-, nr. 4/CC/07.01.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, nr. 9/CC/07.02.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, nr. 16/CC/03.03.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, până la data de 09.04.2008 inclusiv.
În fapt s-a reținut că inculpatul a constituit un grup infracțional organizat împreună cu alți inculpați în vederea săvârșirii infracțiunii de licitații frauduloase pe Internet, datele de transfer fiindu-i transmise acestui inculpat, în scopul încasării banilor.
Inculpatul a mai formulat o cerere de liberare provizorie sub control judiciar, cerere care i-a fost respinsă prin încheierea nr. 639/20.12.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 3653/-.
Tribunalul a reținut că potrivit disp. art. 160/2 alin. 2 Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
În raport de stadiul actual al procesului penal s-a apreciat că inculpatul ar putea încerca să zădărnicească aflarea mijloace de probă, având în vedere și faptul că infracțiunile au fost săvârșite pe Internet.
Ca urmare, reținându-se că nu sunt îndeplinite cerințele art. 160/2 pr.pen. în temeiul disp. art. 160/8a alin. 6 Cod procedură penală, cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost respinsă.
Încheierea a fost atacată cu recurs de către inculpat susținând prin apărătorii săi netemeinicia hotărârii recurate, având în vedere că acesta nu mai poate influența ancheta, cercetările fiind epuizate și mai mult decât atât nu poate fi sancționat pentru faptul că a înțeles să nu dea nici o declarație organelor judiciare.
Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.
În acest sens se reține că la data de 12.11.2007, prin ordonanța nr.13/D/4/2007 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului, pentru comiterea infr.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003, art.48 și art.49 din Legea nr.161/2003 rap.la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal și art.27 din Legea nr.365/2002, reținându-se că acesta a constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații, -,
, și -, având ca scop efectuarea unor tranzacții frauduloase prin internet înșelând încrederea mai multor cetățeni străini, ( 55 de persoane), obținând importante sume de bani (24.464 euro, 71.958 usd, 23.245 cad).
Prin încheierea nr.110/CC din 13.11.2007, Tribunalul Argeșa dispus arestarea inculpatului pentru 29 de zile, în temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală, măsură prelungită succesiv până în momentul de față.
S-a apreciat la acea dată că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Observând actele dosarului, ( convorbirile telefonice, constatările tehnico-științifice, întocmite de specialiștii din cadrul asupra telefoanelor utilizate de inculpați, perchezițiile sistemelor informatice și domiciliare, efectuate în prezența martorilor, ), curtea apreciază existența unor indicii și probe temeinice ce determină presupunerea rezonabilă că inculpatul este implicat în comiterea faptelor ce fac obiectul anchetei penale.
Curtea apreciază în continuare că aceste fapte includ un nivel ridicat de pericol social ce trebuie privit atât în raport cu autorul lor, dar și cu activitatea de ansamblu a grupului infracțional din care acesta făcea parte.
Pericolul pentru ordinea publică reprezintă așa cum a mai arătat curtea în deciziile anterioare un dezechilibru al relațiilor sociale referitoare la liniștea și siguranța cetățenilor și este în mod direct determinat de modul cum faptele comise se reflectă în mediul social, de ecoul acestora, circumstanțele în care au fost realizate și persoana inculpatului.
Ca temei al arestării pericolul pentru ordinea publică necesită o reevaluare periodică, existând în acest sens garanțiile oferite de art.139, 160/b, 300/1 și 300/2 Cod procedură penală.
Curtea apreciază că existența pericolului pentru ordinea publică ce a justificat arestarea preventivă, exclude punerea în libertate provizorie a persoanei inculpatului pentru că arestarea preventivă și liberarea provizorie reprezintă două măsuri incompatibile sub aspectul conținutului și finalității lor.
Curtea reamintește ( ca și în cazul inculpatului ), că în cursul anului 2006 pe raza județului A au fost identificate și arestate preventiv 25 de persoane ce făceau parte dintr-un alt grup infracțional organizat, având același obiect de activitate, cazul aflându-se și acum în atenția opiniei publice.
La 13.11.2007, așa cum s-a arătat, a fost dispusă arestarea grupului infracțional din care face parte și inculpatul, format din 13 persoane, iar în luna martie au fost identificate și arestate alte 4 persoane, constituite într-un grup infracțional ce desfășurau aceleași activități privind licitații frauduloase prin internet.
Succesiunea cronologică a evenimentelor a reușit în opinia curții să mențină în actualitate rezonanța acestor fapte, dezechilibrul ordinii și liniștii publice arătând că nici cea mai gravă dintre măsurile preventive cum este arestarea, nu a avut tăria de a descuraja asemenea manifestări infracționale.
Prin urmare, se face simțită necesitatea unei reacții mai ferme din partea organelor judiciare chemate la combaterea fenomenului infracțional ce cunoaște în această zonă a țării o creștere îngrijorătoare.
În cauză a fost finalizată urmărirea penală, cu toate acestea însă, în opinia curții, așa cum s-a arătat, pericolul pentru ordinea publică determinat de lăsarea în libertate a inculpatului, ca și condiție a arestării sale preventive, este încă de actualitate și impune detenția sa în continuare.
De asemenea, având în vedere complexitatea cauzei, determinată de numărul mare a celor cercetați și implicit a volumului actelor de cercetare penală întreprinse în dosar raportat la atitudinea organelor judiciare și a părților, curtea apreciază că menținerea arestării preventive a inculpatului, nu încalcă dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, încadrându-se în termenul rezonabil.
Corect a apreciat prima instanță considerând că liberarea provizorie solicitată de inculpat încă reprezintă o măsură inoportună în acest moment procesual, câtă vreme este necesară menținerea detenției inculpatului.
Față de aceste considerente, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, curtea va respinge recursul inculpatului și potrivit art.192 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 01.09.1980 în Pitești, domiciliat în Pitești,-, Pitești, jud. A, CNP -, împotriva încheierii nr. 151 din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală în dosarulnr-.
Obligă recurentul să plătească 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
02.04.2008.
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Corina Voicu
