Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.435/
Ședința publică de la 12 august 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales, în substituire avocat, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.-/2009, emisă de Baroul Constanța - Cabinet de avocat.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Întrebat fiind recurentul inculpat arată că își menține recursul declarat în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond admiterea cererii de liberare sub control judiciar. Învederează instanței că în cauză nu există împrejurări din care să rezulte că lăsat în liberate inculpatul va împiedica desfășurarea procesului penal. Solicită a se avea în vedere comportamentul acestuia, faptul că încearcă să acopere prejudiciul produs, din materialul probator administrat în cauză nu se face dovada că acesta ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni, a trecut o perioadă mare de timp de la luarea măsurii arestării preventive, respectiv aproape un an de zile.
Consideră că nu mai subzistă temeiurile inițiale care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, trebuie să existe împrejurări noi care să justifice privarea de libertate a acestuia. Pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat față de trecerea timpului, iar prin menținerea stării de arest se prefigurează o eventuală executare a pedepsei. Apreciază că potrivit practicii Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului se pot dispune și alte măsuri preventive, astfel încât, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, învederează instanței că soluționarea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar este o facultate conferită judecătorului și nu o obligație. Apreciază că în mod just Tribunalul Constanțaa constatat că nu este fondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de recurentul inculpat . Au fost avute în vedere natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, circumstanțele personale ale acestuia faptul că a mai fost condamnat la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni de delapidare, s-a sustras de la executarea pedepsei, chiar și după ce aceasta s-a prescris, ulterior și-a declinat trei identități false. Apreciază că acestea sunt împrejurări care demonstrează că nu există garanție că lăsat în libertate nu va proceda de aceeași manieră.
În cauză nu au fost administrate alte probe noi, motiv pentru care apreciază că în mod corect Tribunalul a apreciat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu este întemeiată și solicită respingerea recursului ca nefondat.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- s-a dispus:
"În baza art.1608aalin.(6) Cod procedură penală respinge, ca nefondată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulata de către inculpatul.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat."
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Asupra inculpatului planează suspiciunea rezonabilă că ar fi comis infracțiunile prevăzute de art.215 alin.(1), (2), (3) Cod penal, art.288 alin.(1) Cod penal, art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, art.293 cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, art.26 raportat la art.288 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, art.292 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, art.48 alin.(1) din Legea nr.26/1990, art.291 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, art.9 alin.(1) lit.a), b) și c) din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, art.280/2 din Legea nr.31/1990 cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal, art.280/3 din Legea nr.241 cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal și art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal fapte sancționate de lege cu pedepse cuprinse intre 3 luni si 15 ani închisoare.
Asupra temeiniciei cererii formulate în cauză, analizând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază că, cererea este neîntemeiata și urmează să fie respinsă.
Chiar dacă până la stabilirea vinovăției inculpatului printr-o hotărâre penală definitivă, acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție, pentru aprecierea temeiniciei cererii de liberare provizorie, trebuie analizate sumar circumstanțele reale ale faptelor penale reținute în sarcina inculpatului si care au fost deduse judecății, maniera în care sunt concretizate prin mijloacele de probă administrate până la acest moment procesual.
Potrivit art.1602Cod procedură penală liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Liberarea provizorie sub control judiciar are un caracter facultativ, acordarea liberării fiind lăsată de lege la aprecierea instanței de judecată si care se formează în funcție de aspecte ce privesc persoana inculpatului.
Tribunalul consideră că, deși inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând infracțiunile pentru care s-a dispus arestarea sa și la acest moment nu sunt date din care să rezulte că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, nu putem ignora amploarea activității infracționale care se reține că a desfășurat-o, faptul că în prezent este cercetat și pentru alte infracțiuni, iar prejudiciile sunt foarte mari.
De asemenea, tribunalul are în vedere și împrejurarea că prin folosirea de identități false acesta, timp de 20 de ani, s-a sustras de la executarea unei pedepse de 20 de ani închisoare.
Pe de altă parte, Tribunalul se raportează și la faptul că inculpatul a persistat în comiterea de fapte penale și după îndeplinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, când în mod firesc inculpatul ar fi putut să desfășoare orice fel de activitate legală, fără să mai suporte consecințele unei condamnări ce îi fusese aplicată cu mult timp în urmă, însă la acest moment inculpatul este bănuit de comiterea mai multor fapte de natură penală.
Privarea de libertate a inculpatului se impune în continuare pentru buna desfășurare a procesului penal, prin urmare inculpatul nu oferă garanții suficiente că va avea în viitor o conduită conformă cu valorile sociale ocrotite de legea penală.
Desigur ca până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, inculpatul este prezumat nevinovat, iar atunci când durata arestării va depăși o durată rezonabilă, în temeiul art.5 alin.(3) acesta va trebui eliberat, dar la acest moment procesual ținând seama că inculpatul este arestat preventiv din data de 29.05.2008, având în vedere și complexitatea cauzei, tribunalul apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
În termen legal, împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul inculpat prin apărător solicită admiterea recursului, casarea încheierii și admiterea cererii de liberare provizorie pe cauțiune motivând că în cauză nu există împrejurări din care să rezulte că inculpatul lăsat în libertate ar împiedica desfășurarea procesului penal și că nu există date că acesta ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni precum și în raport de durata mare a arestării preventive.
La Curtea de Apel Constanța cauza a fost înregistrată sub nr-.
Verificând încheierea atacată, actele și lucrările dosarului Curtea constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat.
În prezent, în cauză se efectuează cercetarea judecătorească cu privire la faptele deduse judecății prin rechizitoriul Parchetului nr.622/P/2008 din data de 22.09.2008.
Din examinarea materialului probator administrat până în acest moment procesual Curtea constată că în mod corect a apreciat prima instanță că în cauză subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului și că față de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care acesta este cercetat, de antecedentele penale, și că detenția preventivă nu a încetat să aibă un caracter rezonabil, nu prezintă garanții suficiente pentru ca procesul penal să se desfășoare cu recurentul în stare de libertate.
Ca atare, reținând că soluția primei instanțe este legală și temeinică instanța, în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat cu consecința obligării inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală;
Respinge, ca nefondat, recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.
În temeiul art.192 alin.(2) Cod procedură penală;
Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 august 2009.
Președinte, Judecător, Pt.Judecător,
- - --- - -
Conf.art.312C.
Semnează președ.
complet,
- -
Grefier,
Jud. fond.:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.:
2 ex./13.08.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Marius Cristian Epure, Daniel
