Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 463/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 08 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Ancuța Gabriela Obreja Manolache
Judecător - -
Grefier -
DECIZIA PENALĂ Nr. 463
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 35/29.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.P.P.).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare și că a fost înaintat spre atașare dosarul de urmărire penală nr. 676/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, după care:
Instanța procedează la identificarea inculpatului după datele de stare civilă.
Interpelat fiind inculpatul arată că menține recursul formulat, că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu și că nu are alte cereri de formulat.Depune la dosar un memoriu formulat în scris.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. arată că instanța de fond a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, ca fiind inadmisibilă, ținând cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpatului, însă în forma consumată. Solicită a se avea în vedere că limita de pedeapsă prevăzută pentru infracțiunea de tentativă la omor este sub 18 ani, situația în care cererea inculpatului devine admisibilă. Pentru aceste motive solicită admitere a recursului și în consecință, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public arată că încheierea recurată de inculpatul este legală și temeinică, instanța de fond apreciind în mod corect că nu este îndeplinită condiția referitoare la limitele de pedeapsă, deoarece în cazul cererilor de liberare provizorie sub control judiciar se are în vedere pedeapsa prevăzută de legiuitor pentru fapta dedusă judecății, fără a se ține cont de cauzele de agravare sau de reducere. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate, pentru a putea avea grijă de cei doi copii ai săi, care au rămas în grija bunicii, arătând că în această perioadă ar putea realiza venituri din munca la câmp. Precizează că se va prezenta de câte ori va fi chemat de organele judiciare.
Curtea,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 35/29.06.2009 Tribunalul Iași, în baza art. 160 ind. 8a alin. 6 Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpatul, privind liberarea sa provizorie sub control judiciar, de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 62/U din 12.05.2009 emis de Tribunalul Iași.
Pentru a dispune astfel, instanța fondului a reținut următoarele:
Potrivit art. 160 ind. 1 Cod procedură penală în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune.
Dispozițiile art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod procedură penală prevăd o condiție pozitivă cu privire la fapta penală, în sensul că liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor din culpă sau în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 18 ani, în timp ce alin. 2 al aceluiași articol prevede condiții negative, liberarea provizorie sub control judiciar neputând fi acordată atunci când există date că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, s-a constatat că inculpatul este cercetat sub acuzația săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la data de 08.05.2009, ar fi lovit-o pe minora, în vârstă de 1 an și 4 luni cu pumnul și palmele provocându-i numeroase leziuni în zone vitale ale corpului, fracturi craniene, fracturi costale și contuzii în zona toracică și abdominală.
Relativ la limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, prima instanță a constatat că limita maximă în cazul infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul este de 25 de ani închisoare, depășind astfel limita de 18 ani închisoare prevăzută de art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod procedură penală.
Este adevărat că inculpatul este cercetat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, iar conform disp. art. 21 alin.2 Cod penal, tentativa se sancționează cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului și jumătatea maximului prevăzute de lege pentru infracțiunea consumată, însă, la analiza condiției înscrisă în art. 160 ind. 2 alin.1 Cod procedură penală trebuie avută în vedere pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta și nu pedeapsa care poate fi aplicată cu ocazia individualizării judiciare.
,pedeapsă prevăzută de lege folosită în textul art. 160 ind. 2 alin.1 Cod procedură penală este definită de art. 141 ind. 1 Cod penal care prevede că prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Conform disp. art. 503 Cod procedură penală termenii sau expresiile al căror înțeles este anume explicat în Codul penal au același înțeles și în legea de procedură penală, astfel că definiția dată de Codul penal acestei expresii are aplicabilitate și la stabilirea înțelesului expresiei din art. 160 ind. 2 alin.1 Cod procedură penală
În consecință, pentru considerentele expuse în cele ce preced, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă de la 15 la 25 ani închisoare, neputând fi luată în considerare pedeapsa ce ar putea fi aplicată ca efect al prevederilor art. 21 Cod penal.
Față de aceste împrejurări, s-a constatat că în cauză nu este îndeplinită condiția privitoare la limita maximă de pedeapsă prevăzută de art. 160 ind.2 alin.1 Cod procedură penală ceea ce a făcut ca verificarea celorlalte condiții prev. de alin.2 al textului menționat să fie inutile.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea recursului formulat, inculpatul a solicitat să se aibă în vedere situația familială foarte grea, împrejurarea că are în întreținere doi copii minori, care în prezent sunt în grija mamei sale, care este bolnavă și nu se poate ocupa de ei. solicitat admiterea recursului promovat și punerea lui în libertate sub control judiciar. În cadrul dezbaterilor judiciare, apărătorul inculpatului a arătat că limita de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat este sub 18 ani, situație în care cererea inculpatului este admisibilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că încheierea atacată este legală și temeinică.
Potrivit art. 160 indice 1 Cod procedură penală "în cursul procesului penal învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar.", iar potrivit art. 160 indice 2 alin. 1 Cod procedură penală, "liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda numai în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani".
Inculpatul este cercetat sub acuzația săvârșirii tentativei la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la data de 08.05.2009, ar fi lovit-o pe minora, în vârstă de 1 an și 4 luni cu pumnul și palmele provocându-i numeroase leziuni în zone vitale ale corpului, fracturi craniene, fracturi costale și contuzii în zona toracică și abdominală, limita maximă în cazul infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul fiind pedeapsa de 25 de ani închisoare, depășind astfel limita de 18 ani închisoare prevăzută de art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod procedură penală.
Astfel, se constată că în mod corect instanța de fond a reținut că deși inculpatul este cercetat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, iar conform disp. art. 21 alin.2 Cod penal, tentativa se sancționează cu o pedeapsă cuprinsă între jumătatea minimului și jumătatea maximului prevăzute de lege pentru infracțiunea consumată, la analiza condiției înscrisă în art. 160 ind. 2 alin.1 Cod procedură penală trebuie avută în vedere pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta și nu pedeapsa care poate fi aplicată cu ocazia individualizării judiciare. De altfel, prin pedeapsă prevăzută de lege se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Pentru aceste considerente, curtea, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art. 189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Arestul IPJ I, împotriva încheierii de ședință nr. 35 din 29.06. 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 160 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08 Iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier,
-
Red./Tehnored.:
2 ex./14.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Ancuța Gabriela Obreja Manolache
