Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 481/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 29 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
Judecător - -
Grefier -
DECIZIA PENALĂ Nr. 481
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași împotriva încheierii penale nr. 40 don 16.07.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Instanța procedează la identificarea inculpatului după datele de stare civilă.
Interpelat fiind inculpatul arată că menține recursul formulat și că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul. Inculpatul a formulat această cerere în că instanța va analiza separat persoana sa, activitatea infracțională pe care a desfășurat-o și dacă se impune menținerea măsurii de arest preventiv sau poate beneficia de liberare provizorie sub control judiciar. Încheierea Tribunalului este motivată în primul rând pe existența pericolului social concret, dar aspectele reținute îi vizează pe coinculpații și, care deși au calitatea de lideri ai grupului au fost puși în libertate, în timp ce inculpatul, care este doar complice la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. A mai reținut instanța de fond că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, dar acesta doar s-a prevalat de dreptul la tăcere. Inculpații care au fost lăsați în libertate au creat cadrul desfășurării infracțiunilor și în mod greșit s-a reținut că inculpatul ar fi folosit metode sofisticate de ștergere și ascundere a dovezilor. Nici perioada în care se reține că a fost desfășurată activitatea infracțională nu este reală, se vorbește de perioada 2007-2009, în timp ce primele interceptări telefonice care îl vizează pe acest inculpat sunt din luna iulie 2008 și nici măcar nu există certitudinea că acele convorbiri au fost purtate de inculpat. A mai motivat instanța de fond că, lăsat în libertate inculpatul ar putea șterge urmele dovezi și că ar putea să influențeze aflarea adevărului, dar aceste aspecte nu au fost probate. În cauză sunt îndeplinite condițiile pentru liberarea provizorie sub control judiciar, față de gradul de implicare a inculpatului în activitatea infracțională, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele reținute în sarcina sa și având în vedere că nu sunt indicii că acesta ar putea influența cursul cercetării judecătorești. Solicită a fi avută în vedre și situația personală a inculpatului și urmările pe care le are menținerea inculpatului în stare de arest asupra familiei sale, el fiind singurul întreținător al mamei care este grav bolnavă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită de respingerea recursului ca neîntemeiat având în vedere persistența infracțională de care a dat dovadă inculpatul și că, în mod corect, instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite condițiile prev. de art.160 ind. 2 Cod procedură penală. Cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat nu poate fi primită atâta timp cât există temerea că, lăsat în libertate, acesta ar putea să săvârșească alte infracțiuni de același gen sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Chiar dacă susținerea apărării privind perioada în care inculpatul și-a desfășurat activitatea infracțională - respectiv anul 2008, ar fi reală, tot se poate vorbi despre persistență infracțională, existând o multitudine de acte materiale.
Av. solicitând cuvântul în replică, arată nu se poate reține că inculpatul ar fi folosit mijloace sofisticate, atâta timp cât din procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării percheziției informatice asupra sistemelor ridicate de la inculpat nu au fost identificate elemente care să intereseze cauza. Depune la dosar xerocopie după procesul verbal încheiat cu acea ocazie.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, arătând că nu sunt reale susținerile procurorului în sensul că ar putea zădărnici aflarea adevărului. Nu se cunoștea cu ceilalți inculpați și nici pe martori nu i cunoaște, nu are cum să influențeze cursul cercetărilor, nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicita admiterea cererii de liberare cu impunerea oricăror restricții, de a nu părăsi domiciliul, de a nu vorbi la telefon, orice, numai să poată sta împreună cu mama sa care este grav bolnavă.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință nr. 40 din 16.07.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalului Iași, în baza dispozițiilor art. 1608aalin. 6 Cod procedură penală, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03.01.1980 în mun. Rîmnicu, cu domiciliul în mun. Rîmnicu,-, --16,. C,. 5,. 25, jud., CNP -, în prezent aflat în Arestul IPJ I, privind liberarea sa provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 45/U din 10.04.2009 (emis de Tribunalul Iași în baza încheierii date în dosarul nr-).
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată, pe rolul Tribunalului Iași sub nr-, inculpatul, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: "complicitate la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos" prev. și ped. de art. 26 Cod penal raportat la art. 27 alin 1 și 2 din Legea 365/2002, cu aplicarea disp. art. 41 al. 2 Cod penal și "inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este grup infracțional organizat" prev. și ped. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, ambele cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal, a solicitat instanței liberarea provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 45/U/10.04.2009, emis de Tribunalul Iași în baza încheierii date în ds. nr-.
În motivarea cererii sale, inculpatul a invocat că toate condițiile prevăzute de art. 1602alin. 2.p Cod Penal sunt întrunite, iar cererea este întemeiată, întrucât nu există nici un indiciu că lăsat în libertate ar putea să săvârșească alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, va altera sau distruge mijloacele de probă, urmând a se ține cont de faptul că activitatea infracțională s-a desfășurat pe internet, părțile vătămate sunt persoane din afara țării, care încă nu sunt identificate, mijloacele de probă sunt ridicate (calculatorul și telefonul sunt în custodia organelor de cercetare penală), că nu are profilul unui infractor, fiind la primul contact cu legea penală, este student și provine dintr-o familie organizată.
Totodată, prin cererea formulată de apărătorul inculpatul, și însușită și în scris de către acesta din urmă în ședință publică, s-a invocat și faptul că nu se poate reține că a acționat în cadrul grupării din anul 2007 și că ar fi desfășurat o activitate infracțională organizată, precum și că nu și-a creat o identitate falsă pe internet, și că nu există vreo probă la dosar că a avut rolul de a supraveghea progresul înregistrat în capturarea frauduloasă a conturilor clienților băncii italiene care urmau să fie fraudați prin transferuri financiare neautorizate și de a comunica datele respective inculpaților.
Analizând cererea de față prin prisma condițiilor prev. de art. 1602și urm. proc. pen. tribunalul constată următoarele:
Cum, infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat sunt sancționate de legea penală cu pedeapsa închisorii fără a fi depășită limita de 18 ani închisoare, prevăzută de art. 1602alin. 1 Cod pr. pen, iar cererea formulată respectă condițiile de formă, tribunalul constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în principiu a prezentei cereri.
Tribunalul nu va analiza în cadrul de față susținerile inculpatului cu privire la lipsa indiciilor temeinice că ar fi desfășurat o activitate infracțională organizată, sau că ar fi avut rolul de a supraveghea progresul înregistrat în capturarea frauduloasă a conturilor clienților băncii italiene care urmau să fie fraudați, și cu privire la inexistența pericolului public, întrucât instanța nu este chemată să analizeze legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive ori să verifice dacă temeiurile inițiale s-au modificat sau au încetat, ci doar dacă sunt îndeplinite cerințele legale de admisibilitate și dacă este întemeiată.
Referitor la temeinicia cererii, tribunalul reține că, potrivit art. 160 ind. 8a, alin. 6 Cod procedură penală aceasta poate fi respinsă, printre altele, fie dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, fie dacă este neîntemeiată, adică dacă lăsarea în libertate a inculpatului - chiar și sub control judiciar - prezintă, în continuare, un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică trebuie precizat, mai întâi, că prin încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, respectiv din data de 10.04.2009, ds-, s-a reținut că există indicii temeinice care justifică bănuială legitimă că inculpatul, în perioada septembrie 2007 - aprilie 2009 în baza aceleiași rezoluții infracționale a asigurat realizarea tranzacțiilor financiare frauduloase de către, trimițând datele necesare transferurilor bănești efectuate de către părțile vătămate către persoanele din care ridicau acești bani; în perioada septembrie 2007 - aprilie 2009 făcut parte din grupul specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prin intermediul vânzărilor on-line prin intermediul site-ului www.ebay.com format din, asigurând pentru aceștia împreună cu, și în schimbul unor comisioane procentuale, încasarea banilor în urma tranzacțiilor frauduloase. Aceste fapte sunt apte de a se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de el, infracțiuni menționate mai sus, în partea introductivă a prezentelor considerente. Și acest inculpat a avut un rol important în comiterea acestor fapte, acționând pe mai multe planuri. El s-a ocupat, îndeosebi, de "ridicare" a sumelor obținute de gruparea din care făcea parte. Acesta este cunoscut și cu antecedente penale.
S-a apreciat, prin aceeași încheiere, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și s-a dispus arestarea preventivă a acestuia.
Ulterior, măsura arestării preventive a fost prelungită, ultima oară prin încheierea din data de 01.07.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul penal nr-, când s-a apreciat că pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului este unul concret și actual și rezultă din analiza coroborată a următoarelor elemente, extrase din mijloacele de probă: "gravitatea deosebită a faptelor bănuit că ar fi fost comise, modalitățile concrete - multiple și sofisticate (utilizarea unor softuri din ce în ce mai performante destinate capturării datelor de cont, realizării paginilor de phishing, unele din aceste programe fiind create chiar de unii din inculpați) în care se presupune că inculpații ar fi acționat, prin acțiuni conjugate și care s-au completat reciproc, din mijloacele utilizate, de clandestinitatea în care s-a acționat, precum și din metodele folosite pentru a se ascunde/șterge urmele/identitatea informatică (folosirea unui număr mare de posturi telefonice prepay sau abonamente încheiate pe numele altor persoane, care la anumite intervale de timp erau schimbate pentru a nu putea fi identificați, folosirea de posturi telefonice cu destinații unice, formatarea periodică a sistemelor informatice deținute, pentru a se înlătura posibilitatea găsirii de dovezi) accesărilor și transferului de date, din natura relațiilor sociale lezate, din urmările efectiv produse și care s-ar fi putut produce, din caracterul transfrontalier al infracțiunilor imputate (Italia, Marea Britanie, Spania, Statele Unite ale Americii ), din prejudiciile totale foarte mari pretins cauzate prin activitatea întregului grup infracțional cercetat în cauză, din anvergura investigațiilor necesare identificării condițiilor de accesare neautorizată, din impactul negativ puternic generat de comiterea unor astfel de fapte, din aceea că, în cauză, există indicii temeinice a unor acțiuni repetate/multiple și întinse pe o foarte mare perioadă de timp, dar și din poziția procesuală adoptată de fiecare inculpat și din contribuția lor, esențială."
Raportat la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea în liberate a inculpatului, așa cum a fost reținut prin ultima încheiere de prelungire a măsurii preventive, tribunalul apreciază că datele cauzei relevă suficiente elemente care conduc la concluzia că măsurile de control judiciar nu pot fi eficiente pentru protejarea ordinii publice de acest pericol concret și actual.
Un prim element ar consta în poziția procesuală a inculpatului de nerecunoaștere a comiterii faptelor de care este acuzat, în ciuda suficientelor indicii că acesta ar fi fost implicat în comiterea faptelor, fapt ce demonstrează că acesta nu este în măsură să-și asume obligațiile, pe care doar formal a afirmat că dorește să le respecte, în cazul liberării sub control judiciar.
Mai mult, împrejurările și modalitatea de comitere a faptelor relevă un grad sporit de specializare a inculpatului în criminalitate informatică, specializare ce a constat și în folosirea unor diverse metode de fraudare a sistemelor de securitate, și cel mai important pentru cauza de față, folosirea de tehnici sofisticate de ascundere a urmelor lăsate în sistemele informatice, tehnici ce pot fi folosite și în continuare în condițiile lăsării în liberate a inculpatului.
Trebuie avută în vedere perioada lungă de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, ceea ce denotă asimilarea unui comportament antisocial constant, comportament care se constituie într-o prezumție rezonabilă că lăsat în liberate inculpatul ar săvârși alte fapte penale similare.
Nici o obligație impusă în cadrul controlului judiciar nu se poate constitui într-o măsură de control eficientă și efectivă a inculpatului în această privință, dat fiind faptul că accesarea bazelor de date se poate face de la orice rețea de internet, iar anonimitatea oferită de rețelele mondiale de calculatoare, precum și metodele de criptare a transmiterii mesajelor și informațiilor prin intermediul acestora, coroborată și cu imposibilitatea autorităților de a controla fluxul de date, poate fi folosită cu succes de inculpat pentru a șterge urmele infracțiunii sau pentru a zădărnici urmărirea penală.
Nici datele personale invocate de inculpat în susținerea cererii, respectiv că nu are antecedente penale, este student și are mama bolnavă, nu sunt, prin ele însele, relevante în cauză, atâta timp cât aceleași împrejurări personale existau la momentul comiterii presupuselor fapte penale și nu l-au împiedicat pe acesta în săvârșirea acestora, ci dimpotrivă, bagajul educațional acumulat până în acest moment a fost folosit de inculpat pentru a eluda legea (de altfel faptele de criminalitate informatică nu pot fi comise decât de către persoane cu o pregătire intelectuală peste medie).
Împotriva încheierii indicate mai sus a declarat recurs inculpatul, arătând că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru liberarea provizorie sub control judiciar, față de gradul de implicare a inculpatului în activitatea infracțională, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele reținute în sarcina sa și având în vedere că nu sunt indicii că acesta ar putea influența cursul cercetării judecătorești. S-a solicitat a fi avută în vedere și situația personală a inculpatului și urmările pe care le are asupra familiei sale menținerea sa în stare de arest, el fiind singurul întreținător al mamei care este grav bolnavă.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor invocate, dar și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea reține că recursul este nefondat.
Liberarea provizorie sub control judiciar presupune, prin ipoteză, menținerea temeiurilor arestării preventive, dar poate fi acordată atunci când organul judiciar apreciază că menținerea stării de arest nu mai apare necesară, liberarea devenind posibilă sub rezerva respectării anumitor condiții.
Dispozițiile art. 1602alin. 1 Cod procedură penală prevăd posibilitatea acordării liberării provizorii sub control judiciar în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Cea de-a doua condiție care trebuie realizată cumulativ cu cea anterioară are în vedere comportamentul inculpatului, în acest sens, dispozițiile art. 1602alin. 2 Cod procedură penală prevăd că liberarea provizorie nu se acordă în condițiile în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
În speță inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de "complicitate la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos" prev. și ped. de art. 26 Cod penal raportat la art. 27 alin 1 și 2 din "Legea 365/2002 privind comerțul electronic" și "inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este grup infracțional organizat" prev. și ped. de art. 8 din "Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate", ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2. pen. și art. 33 lit. "a" Cod penal.
Liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată doar atunci când se apreciază că instituirea măsurilor de supraveghere este suficientă pentru protecția ordinii publice și un control riguros asupra conduitei inculpatului atenuează sau înlătură periculozitatea acestuia.
Din acest punct de vedere în raport de specificitatea infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, Curtea apreciază că instituirea obligațiilor impuse de dispozițiile art.160 indice 2 alin. 3 Cod procedură penală, în aceasta fază procesuală, nu este de natură a garanta realizarea scopurilor prevăzute de art.136 alin.1 Cod procedură penală, referitoare la buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care măsurile de supraveghere nu înlătură posibilitatea inculpatului de a accesa sistemul informatic de la orice unitate conectată la o rețea de transmisie de date și de a utiliza din nou metode de fraudare informatică.
În speță pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea în liberate a inculpatului este actual și real rezultând din modalitățile concrete în care se presupune că inculpatul ar fi acționat alături de ceilalți inculpații prin acțiuni conjugate și care s-au completat reciproc (utilizarea unor softuri din ce în ce mai performante destinate capturării datelor de cont, realizării paginilor de phishing, unele din aceste programe fiind create chiar de unii inculpați), metodele folosite pentru a se ascunde/șterge urmele/identitatea informatică (folosirea unui număr mare de posturi telefonice prepay sau abonamente încheiate pe numele altor persoane care la anumite intervale de timp erau schimbate pentru a nu putea fi identificați, folosirea de posturi telefonice cu destinații unice, formatarea periodică a sistemelor informatice deținute, pentru a se înlătura posibilitatea găsirii de dovezi), natura relațiilor sociale lezate, urmările efectiv produse și care s-ar fi putut produce, caracterul transfrontalier al infracțiunilor imputate (Italia, Marea Britanie, Spania, Statele Unite ale Americii, etc.); prejudiciile totale pretins cauzate prin activitatea întregului grup infracțional cercetat în cauză; anvergura investigațiilor necesare identificării condițiilor de accesare neautorizată; impactul negativ puternic generat de comiterea unor astfel de fapte.
Cum datele cauzei relevă suficiente elemente din care rezultă că inculpatul ar fi acționat alături de ceilalți inculpații prin acțiuni conjugate și care s-au completat reciproc, activitatea sa nu poate fi analizată separat de a întregului grup infracțional, astfel că în mod corect instanța de fond a apreciat ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat privind liberarea provizorie sub control judiciar.
Față de aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, deținut în Arestul împotriva încheierii penale nr. 40 din 16.07.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 Iulie 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier,
-
Red./Tehnored.:
2 ex./07.08.2009
Jud. fond:
Președinte:Ancuța Gabriela Obreja ManolacheJudecători:Ancuța Gabriela Obreja Manolache, Daniela Dumitrescu
