Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 509/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 509
Ședința publică din 08 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Bogdan Adrian
JUDECĂTOR 2: Ioana Vorniceasa președinte secție
JUDECĂTOR 3: Valerica Niculina
*
GREFIER -
*
Ministerul Public - - Serviciul Teritorial Bacău -
legal reprezentat de
PROCUROR -
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din data de 05 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - în stare de arest, asistat de apărător desemnat ales av..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, reținerea cauzei spre rejudecare și, pe fond, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar și punerea în libertate a inculpatului.
În susținerea celor solicitate, consideră că sunt îndeplinite dispozițiile art.1602al.1 și 2 întrucât C.P.P. pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul este sub 18 ani.
În plus, inculpatul a recunoscut faptul că obiectele găsite asupra lui și la domiciliul lui îi aparțineau, din cazierul său judiciar nu rezultă că a mai avut probleme cu legea penală, are 55 ani, este familist și are doi copii, precum și faptul că regretă faptele.
Reprezentantul Ministerul Public consideră recursul neîntemeiat și solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul inculpat - având cuvântul - lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 5.09.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dos- s-a dispus în baza art.160/8a Cod pr.penală respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fost " ", inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea 39/2003 și art.25 din Legea nr.365/2002, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond a avut in vedere următoarele:
În cursul soluționării cererii, instanța nu are atribuția verificării subzistenței temeiurilor arestării preventive, această activitate fiind efectuată la prelungirea măsurii.
De altfel, nu s-a invocat lipsa temeiurilor măsurii preventive, ci existența tuturor condițiilor aplicării instituției cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Sub acest aspect, instanța a constatat că activitatea inculpatului s-a desfășurat prin aceea că el confecționa obiecte cu ajutorul cărora să poată fi obținute datele necesare confecționării frauduloase de carduri, obiecte pe care le vindea altor persoane, dispuse la asemenea fapte, în străinătate, sau pe care le transporta singur în străinătate, pentru a fi folosite în scopul arătate.
Activitatea sa infracțională a fost stopată de organele judiciare, tocmai când intenționa să scoată din țară un asemenea dispozitiv, pericolul confecționării de noi obiecte, în stare de libertate, existând în orice moment.
De asemenea, instanța a observat că atitudinea sa procesuală față de faptele pentru care este inculpat și față de organele judiciare este una de îngreunare a aflării adevărului, inițial folosindu-se de dreptul la tăcere, după care a recunoscut parțial faptele, legate de deținerea obiectelor, însă nu recunoaște asocierea cu inculpatul.
Având în vedere pericolul confecționării de noi dispozitive și poziția sa procesuală incorectă, precum și antecedentele penale ale acestuia, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a liberării provizorii sub control judiciar.
În cererea ce privește egalitatea de tratament între coinculpați, instanța nu poate face aprecieri cu privire la temeinicia admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar pentru inculpatul, constatând doar că activitatea infracțională pentru care este urmărit acesta prezintă o amploare mai redusă față de inculpatul care a formulat prezenta cerere.
Pentru aceste motive, în baza art. 160/8a Cod procedură penală, instanța a respins cererea inculpatului ca netemeinică.
Împotriva încheierii penale mai sus menționate a declarat în termen legal recurs inculpatul, prin care solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Recursul este nefondat.
Se constată că prima instanță a soluționat cererea inculpatului și a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 1602alin. 2, art.160/8 și art.160/8 a pr. pen. precum și a principiilor enunțate de art. 5 pct. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. 5 pr. pen. "în tot cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune" iar potrivit art. 160/2 alin.1 și 2 pr. pen. " Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".
Soluționarea cererii de liberare provizorie presupuneexaminareainfracțiunilorpentru care s-a dispus arestarea inculpatului șia bunei administrări a probelorde către organul de urmărire penală, examinare în urma căreia instanța de judecatăpoatedispune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului.
Interpretând art.160/8 alin. 2 pr. pen. se constată că obligația ca cererea să fie întemeiată este condiționată de îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de lege pentru admiterea cererii. Argumente de logică juridică, pe de altă parte, conduc la aceeași concluzie și anume că instanța nu poate admite cererea numai dacă constată existența condițiilor prevăzute de lege și, aproapeautomat, ci are obligația să examineze și alte date și situații legate de infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul, de persoana acestuia și în baza acestora, să constate dacă cererea este sau nu întemeiată.
Numai în condițiile în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.160/2 alin.1 și 2 pr. pen. soluționarea unor asemenea cereri nu mai cunoaște etapa admiterii în principiu, în aceste condiții, în conformitate cu dispozițiile art.160/8 alin. 3 pr. pen. cererea de liberare provizorie se respinge.
Din analiza textelor mai sus prezentate, rezultă că instanța investită cu soluționarea cererilor de liberare provizorie are obligația nu numai să examineze îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, dar și dacă cererea, în raport de cauza dedusă judecății, de infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul, de interesul pentru urmărirea penală de a fi cercetat inculpatul în stare de arest preventiv sau în stare de libertate, este întemeiată.
La soluționarea cererii de liberare provizorie nu se poate ignora gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care este cercetat recurentul inculpat și pericolul concret pe care îl prezintă acesta pentru ordinea publică.
Alegerea și menținerea măsurii de prevenție se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul deosebit de pericol social al infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, iar în cadrul criteriilor complementare, gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care inculpatul este cercetat trebuie privit și prin prisma unor circumstanțe concrete ale cauzei, cum ar fi: gravitatea infracțiunilor pentru care este cercetat, dedusă și prin reacția opiniei publice, aceste infracțiuni suscitând o tulburare a societății democratice, de numărul în creștere al săvârșirii unor infracțiuni de acest gen și de necesitatea unei prevenții generale.
n analiza motivului privind prezervarea ordinii publice, Curtea Europeană admite că prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin o perioadă de timp, a se vedea cazul /Franței.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.160/2 alin. 2 pr. pen. "liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".
Așa cum este cunoscut, folosind expresia dedate, legiuitorul nu a avut în vedere existența unor probe în sensul legii, ci a unor informații, situații, împrejurări concrete rezultate din dosar, privind persoana în cauză, modul de operare, faptele propriu-zise, care să îndreptățească temerea, să o justifice, or aceste date există.
Așadar, curtea apreciază că, în această fază a procesului penal, lăsarea inculpatului în libertate ar genera o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, iar scopul procesului penal și buna lui desfășurare, justifică menținerea acestuia în stare de arest preventiv.
Pentru toate aceste considerente, n temeiul art.385/15 pct.1 lit. b pr. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat.
Se va constata că recurentul inculpat a fost asistat de apărător ales.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 05.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosar nr-.
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art.192 al.2 C.P.P. obligă recurentul la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2008, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.înch. -
Red. -
Tehnored. - - 2 ex.
10/11.09.2008
Președinte:Bogdan AdrianJudecători:Bogdan Adrian, Ioana Vorniceasa, Valerica Niculina
